ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.04.2021

2ra-573/21 — încasarea datoriei, dobînzii, comisionului bancar, dobînzii suplimentare pentru neplata la scadență a creditului bancar și compensarea cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
21.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
încasarea datoriei, dobînzii, comisionului bancar, dobînzii suplimentare pentru neplata la scadenţă a creditului bancar şi compensarea cheltuielilor de judecată
Temei legal
Temeiurile inadmisibilităţii recursului
Citează această cauză
2ra-573/21 — încasarea datoriei, dobînzii, comisionului bancar, dobînzii suplimentare pentru neplata la scadență a creditului bancar și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-573/21

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (jud. Gh. Bîrnaz)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Panfilii Marian, reprezentat de

avocatul Isiumbeli Valeriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de BC

„Moldindconbank“ SA împotriva „Samotlor-Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii cu

privire la încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a comisionului bancar, a dobânzii

suplimentare pentru neplata la scadență a dobânzii, a dobânzii suplimentare pentru

neplata la scadență a creditului bancar și a taxei de stat,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 aprilie 2013, BC „Moldindconbank“ SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva „Samotlor-Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii cu privire la încasarea

datoriei de bază în sumă de 950 000 lei, a dobânzii în sumă de 960 031, 37 lei, a

comisionului bancar în sumă de 93 611, 5 lei, a dobânzii suplimentare pentru neplata

la scadență a dobânzii în sumă de 1 481 287, 55 lei, a dobânzii suplimentare pentru

neplata la scadență a creditului bancar în sumă de 2 595 720 lei și a taxei de stat în

sumă de 50 000 lei (f.d. 2-4, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanta BC „Moldindconbank“ SA a relatat că în baza

contractului de credit nr. 345/1 din 13 septembrie 2006, i-a acordat „Samotlor-Gaz“

SRL un credit bancar în sumă totală de 2 000 000 lei, cu termenul final de rambursare

la data de 12 septembrie 2008.

Reclamanta a susținut că la 12 septembrie 2008, a încheiat cu „Samotlor-Gaz“

SRL acordul adițional nr. 1 la contractul de credit nr. 345/1 din 13 septembrie 2006,

prin care termenul de rambursare a creditului bancar în sumă de 950 000 lei a fost

prelungit până la data de 12 septembrie 2009.

Reclamanta a indicat că în scopul garantării executării de către „Samotlor-Gaz“

SRL a obligațiilor asumate în baza contractului de credit nr. 345/1 din 13 septembrie

2006, la 29 mai 2007, BC „Moldindconbank“ SA a încheiat cu Marian Panfilii

contractul de fidejusiune f/n, prin care Marian Panfilii s-a obligat să garanteze

executarea de către „Samotlor-Gaz“ SRL a obligațiilor asumate în baza contractului

de credit nominalizat, și anume a obligațiilor de rambursare a creditului bancar și de

achitare a dobânzilor și a plăților aferente.

1

Reclamanta a afirmat că „Samotlor-Gaz“ SRL nu-și onorează obligațiile

asumate prin contractul de credit nr. 345/1 din 13 septembrie 2006, încălcând

flagrant condițiile acestui contract.

Astfel, reclamanta a declarat că a expediat în adresa „Samotlor-Gaz“ SRL

notificarea nr. 15-1935/8022 din 22 decembrie 2008, prin care a comunicat că la data

de 22 decembrie 2008, datoria restantă conform contractului de credit nr. 345/1 din

13 septembrie 2006, constituia suma de 1 390 506, 53 lei.

La fel, reclamanta a menționat că prin notificarea nr. 15-1935/8022 din 22

decembrie 2008, i-a acordat „Samotlor-Gaz“ SRL un termen suplimentar de 15 zile

pentru stingerea datoriei, iar în cazul neachitării datoriei și-a asumat dreptul de a

valorifica creanțele pe cale judiciară.

Totodată, reclamanta a evidențiat că reclamația nr. 15-1935/8022 din 22

decembrie 2008 a fost expediată și în adresa debitorilor gajiști Valeriu Bulgac și

Nina Bulgac, cât și în adresa fidejusorului Marian Panfilii, propunându-le achitarea

benevolă a datoriei restante.

În continuare, reclamanta a notat că la data de 21 martie 2013 datoria restantă

și neachitată a „Samotlor-Gaz“ SRL, în baza contractului de credit nr. 345/1 din 13

septembrie 2006, era în sumă totală de 6 080 650, 42 lei, fiind alcătuită din suma de

950 000 lei cu titlu de datorie de bază, suma de 960 031, 37 lei cu titlu de dobândă,

suma de 93 611, 5 lei cu titlu de comision bancar, suma de 1 481 287, 55 lei cu titlu

de dobândă suplimentară pentru neplata la scadență a dobânzii și suma de 2 595 720

lei cu titlu de dobândă suplimentară pentru neplata la scadență a creditului bancar.

În drept, reclamanta a făcut trimitere la art. 8, 514, 666 alin. (1) și 1156 din

Codul civil.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, a

fost admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de BC

„Moldindconbank“ SA împotriva „Samotlor-Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii cu

privire la încasarea datoriei bancare, în temeiul contractului de credit nr. 345/1 din

13 septembrie 2006, al acordului adițional nr. 1 din 12 septembrie 2008 la contractul

de credit nr. 345/1 din 13 septembrie 2006 și al contractului de fidejusiune f/n din

29 mai 2007. S-a încasat în beneficiul BC „Moldindconbank“ SA, în mod solidar

din contul „Samotlor-Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii, datoria bancară în sumă totală

de 6 080 650, 42 lei, conform contractului de credit nr. 345/1 din 13 septembrie

2006, acordului adițional nr. 1 din 12 septembrie 2008 la contractul de credit nr.

345/1 din 13 septembrie 2006 și contractului de fidejusiune f/n din 29 mai 2007,

precum și taxa de stat în sumă de 50 000 lei (f.d. 129-130, vol. I).

La 23 martie 2015, Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli,

a declarat apel împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău. Totodată, apelantul Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva

hotărârii din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 52-53,

vol. I).

Prin încheierea din 03 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de apelantul Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva

hotărârii din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău. S-a restituit

cererea de apel depusă de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli,

2

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

(f.d. 85-89, vol. I).

La 11 iulie 2015, Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, a

depus, prin intermediul oficiului poștal, cerere de recurs împotriva încheierii din 03

iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 93-95, vol. I).

Prin decizia din 28 octombrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, s-a

casat încheierea din 03 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, și s-a restituit cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa primirii cererii de apel depuse

de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 110-116, vol. I).

Prin încheierea din 02 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost repus

apelantul Marian Panfilii în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 125127, vol. I).

Prin decizia din 08 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, și s-a casat

hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău. S-a emis o

nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată înaintată de BC „Moldindconbank“ SA împotriva „Samotlor-Gaz“ SRL și

lui Marian Panfilii cu privire la încasarea datoriei. S-a încasat în beneficiul lui

Marian Panfilii, din contul BC „Moldindconbank“ SA, taxa de stat în sumă de 7 000

lei. S-a încasat în beneficiul statului, din contul BC „Moldindconbank“ SA, taxa de

stat în sumă de 11 750 lei. (f.d. 200-205, vol. I).

La 08 august 2016, BC „Moldindconbank“ SA a declarat recurs împotriva

deciziei din 08 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 2-7, vol. II).

Prin decizia din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de BC „Moldindconbank“ SA și s-a casat decizia din 08 iunie 2016

a Curții de Apel Chișinău. S-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d. 44-51, vol. II).

La 16 februarie 2018, apelantul Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, a depus demers de aplicare a prescripției extinctive în privința acțiunii

înaintate de BC „Moldindconbank“ SA împotriva „Samotlor-Gaz“ SRL și lui

Marian Panfilii cu privire la încasarea datoriei bancare (f.d. 1, vol. III).

Tot la 16 februarie 2018, apelantul Marian Panfilii, reprezentat de avocatul

Valeriu Isiumbeli, a depus demers privind încetarea procesului civil la cererea de

chemare în judecată înaintată de BC „Moldindconbank“ SA împotriva „Samotlor-

Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii cu privire la încasarea datoriei bancare (f.d. 2, vol.

III).

Prin încheierea protocolară din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins demersul depus de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, de aplicare a prescripției extinctive în privința acțiunii înaintate de BC

„Moldindconbank“ SA, din motiv că excepția de tardivitate urmează a fi formulată

în primă instanță, în cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare (f.d. 46-47,

vol. III).

Prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, și s-a

3

menținut hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău

(f.d. 49-63, vol. III).

La 24 octombrie 2018, BC „Moldindconbank“ SA a depus cerere de emitere a

unei decizii suplimentare, și anume cu privire la încasarea în beneficiul BC

„Moldindconbank“ SA, în mod solidar din contul „Samotlor-Gaz“ SRL și lui Marian

Panfilii, a datoriei în sumă de 10 385 038, 41 lei (f.d. 68-69, vol. III).

Prin încheierea din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea depusă de BC „Moldindconbank“ SA cu privire la emiterea

deciziei suplimentare (f.d. 80-84, vol. III).

La 03 decembrie 2018, Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, a declarat recurs împotriva deciziei din 11 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a încheierilor protocolare ale Curții de

Apel Chișinău prin care au fost respinse demersurile apelantului Marian Panfilii cu

privire la aplicarea prescripției extinctive și încetarea procesului, precum și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată înaintată de BC „Moldindconbank“ SA împotriva „Samotlor-

Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii cu privire la încasarea datoriei bancare, sau, după

caz, să fie încetat procesul în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Totodată, recurentul Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, a

solicitat examinarea recursului cu participarea părților în proces. (f.d. 87-93, vol.

III).

Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

admisibil recursul declarat de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, împotriva deciziei din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a

încheierii din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 145-146, vol. III).

La 18 martie 2019, BC „Moldindconbank“ SA a declarat recurs împotriva

încheierii din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și pronunțarea unei decizii suplimentare cu privire la încasarea în beneficiul

BC „Moldindconbank“ SA, în mod solidar din contul „Samotlor-Gaz“ SRL și lui

Marian Panfilii, a datoriei în sumă de 10 385 038, 41 lei (f.d. 147-149, vol. III).

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de BC „Moldindconbank“ SA. S-a casat încheierea din 11

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare în

instanța de apel, pentru examinarea cererii de emitere a unei decizii suplimentare

(f.d. 189-194, vol. III).

Prin decizia suplimentară din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admisă parțial cererea depusă de BC „Moldindconbank“ SA privind emiterea

deciziei suplimentare la decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

A fost emisă o decizie suplimentară la decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău. S-a încasat în beneficiul BC „Moldindconbank“ SA, în mod solidar

din contul „Samotlor-Gaz“ SRL și al lui Marian Panfilii, suma de 51 851, 1 lei cu

titlu de dobândă contractuală pentru perioada 12 noiembrie 2014 – 10 aprilie 2017

și suma de 35 768, 6 lei cu titlu de comision de deservire pentru perioada 12

noiembrie 2014 – 10 aprilie 2017. În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea

depusă de BC „Moldindconbank“ SA privind emiterea deciziei suplimentare (f.d.

225-234, vol. III).

4

La 07 septembrie 2019, Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, a declarat, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei

suplimentare din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă ca tardivă și neîntemeiată

cererea depusă de BC „Moldindconbank“ SA privind emiterea deciziei suplimentare

la decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, recurentul

Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, a solicitat examinarea

recursului cu participarea părților în proces (f.d. 245-248; 250, vol. III).

Prin decizia din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli și

s-a casat decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din

03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia suplimentară din 02 iulie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

BC „Moldindconbank“ SA împotriva „Samotlor-Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii cu

privire la încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a comisionului bancar, a dobânzii

suplimentare pentru neplata la scadență a dobânzii, a dobânzii suplimentare pentru

neplata la scadență a creditului bancar și a taxei de stat. S-a restituit cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d. 29-57, vol.

IV).

Prin decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Marian Panfilii, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli și s-a

casat hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldindconbank“ SA

împotriva „Samotlor-Gaz“ SRL și lui Marian Panfilii cu privire la încasarea datoriei,

în partea încasării în mod solidar din contul lui Panfilii Marian în beneficiul BC

„Moldindconbank“ SA a datoriei bancare conform contractului de credit nr. 345/1

din 13 septembrie 2006, acordului adițional nr. 1 din 12 septembrie 2008 la

contractul de credit nr. 345/1 din 13 septembrie 2006 și al contractului de fidejusiune

f/n din 29 mai 2007, în sumă de 6 080650, 42 de lei și cheltuielile de judecată

suportate în legătură cu achitarea taxei de stat în sumă de 50 000 de lei, iar în total

suma de 6 130 650,42 de lei și în această parte a fost adoptată o nouă hotărâre, prin

care cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldindconbank“ SA împotriva

lui Panfilii Marian a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 124, 125-137, vol. IV).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, în circumstanțele în care

din materialele cauzei cât și din explicațiile părților nu s-a putut stabili cert că,

obligația de bază, și anume obligația „Samotlor-Gaz“ SRL de restituire a corpului

creditului bancar și de achitare a plăților aferente, a fost modificată cu acordul

fidejusorului Panfilii Marian, acordul adițional nr. 1 din 12 septembrie 2008 la

contractul de credit nr. 345/1 din 13 septembrie 2006 nefiind semnat de fidejusorul

Panfilii Marian iar, notificările transmise în adresa lui Panfilii Marian nu au fost

recepționate, acesta necunoscând despre încheierea acordului adițional din 12

septembrie 2008 și despre modificările contractului de credit a pct. 6.1 prin care a

fost majorată dobânda pentru utilizarea creditului de la 19,5 % anual la 24 % anual,

potrivit pct. 10.10 a fost modificat comisionul de la 2% la 3% din suma creditului

prelungit, a fost modificat pct. 10.11 prin care urma să fie încasat comisionul în

mărime de 0,13% lunar din suma creditului acordat pentru administrarea și

5

monitorizarea creditului bancar, a reținut că potrivit prevederilor art. 1167 alin. (2)

Cod civil, în redacția în vigoare la data relevantă speței, fidejusiunea încetează.

La fel, a menționat că potrivit prevederilor art. 1156 alin. (1) Cod civil, în

redacția în vigoare la data relevantă speței, și pct. 2 al contractului de fidejusiune,

Panfilii Marian, răspunde solidar numai pentru termenul contractului de credit.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că pretențiile înaintate de

BC „Moldindconbank“ SA împotriva lui Panfilii Marian, urmează a fi respinse, în

temeiul prevederilor art. 1167 alin. (2) Cod civil, în redacția în vigoare la data

relevantă speței, întrucât în speță, nu există răspunderea acestuia în temeiul

contractului de fidejusiune din 29 mai 2007.

Sub acest aspect, instanța de apel a apreciat critic soluția primei instanțe, care,

a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Moldindconbank“

SA, bazându-se pe calculul datoriei bancare la situația din 21 martie 2013, adică fără

a se ține cont de suma de 905 010 lei, pe care BC „Moldindconbank“ SA a obținut-

o din vânzarea bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 5419 din 22 iulie 2014, or, deși bunurile

imobile respective au fost transmise în posesia BC „Moldindconbank“ SA încă la

data de 22 noiembrie 2011, acestea au fost vândute doar la data de 22 iulie 2014.

De asemenea, a indicat că, conform art. 491 alin. (1) Cod civil în redacția în

vigoare la data relevantă speței, că după ce a obținut în posesiune bunul gajat,

creditorul gajist este îndreptățit, dacă a depus la registru un preaviz în modul

prevăzut la art.488 alin.(2), să procedeze la vânzarea, prin negocieri directe, prin

tender sau prin licitație publică, a bunului gajat, fără nici o întârziere nejustificată,

contra unui preț comercial rezonabil și în interesul major al debitorului gajist.

Instanța de apel a apreciat că și cerințele înaintate față de vânzarea bunului

ipotecat sunt cu valoare de principiu, creditorul ipotecar urmând să vândă bunul fără

întârziere nejustificată, contra unui preț comercial rezonabil și în interesul major al

debitorului ipotecar, or, în final este la latitudinea instanței de judecată să decidă

dacă prețul la care s-a vândut bunul ipotecat a fost rezonabil, pentru că formarea

prețului este dictată de o gamă largă de factori, care numai fiind analizați în

complexitatea lor permit a face concluzia dacă prețul oferit a fost cel mai bun. Tot

la latitudinea instanței de judecată este să determine dacă creditorul ipotecar nu a

admis nicio întârziere nejustificată la vânzarea bunului ipotecat.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prețul la care s-au vândut bunurile

imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, nu este rezonabil iar BC

„Moldindconbank“ SA a admis o întârziere nejustificată la vânzarea acestor bunuri,

respectiv neexistând temei legal de a încasa din contul „Samotlor-Gaz“ SRL și, după

caz, de la Panfilii Marian, dobânda suplimentară pentru neplata la scadență a

creditului bancar pentru perioada de după transmiterea în posesia BC

„Moldindconbank“ SA a bunurilor imobile respective. Or, în vederea executării

hotărârii din 18 decembrie 2009 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, bunurile

ipotecate au fost transmise în posesia BC „Moldindconbank“ SA, conform

procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc, încă la data de 22 noiembrie

2011, dar au fost comercializate abia la data de 22 iulie 2014, adică peste 32 de luni.

Reieșind din cele expuse, cu referire la prevederile art. 642 alin. (1) și 643 alin.

(4) Cod civil, în vigoare la data relevantă speței, instanța de apel a concluzionat

asupra netemeiniciei pretențiilor BC „Moldindconbank“ SA către Panfilii Marian,

6

reținând în acest sens că obligația debitorului și fidejusorului au fost stinse odată cu

realizarea bunurilor ipotecate.

La 10 februarie 2021, Panfilii Marian, reprezentat de avocatul Isiumbeli

Valeriu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

în partea în care a fost menținută hotărârea primei instanțe privind încasarea de la

„Samotlor-Gaz“ SRL a datoriei de 6 130 650 de lei, și a încheierilor protocolare ale

Curții de Apel Chișinău prin care au fost respinse demersurile apelantului Marian

Panfilii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată,

ilegală și depusă tardiv sau, după caz, să fie încetat procesul în temeiul art. 265 lit.

b) din Codul de procedură civilă (f.d. 147-152, vol. IV).

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este emisă cu

aplicarea eronată a normelor de drept material, ceea ce în mod nejustificat a dus la

emiterea unei decizii neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

Recurentul a mai opinat că, contrar prevederilor art. 373 alin. (5) Codul de

procedură civilă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat în cererea

de apel privind constatarea rezilierii contractului de credit înainte de expirarea

termenului, invocat în acordul adițional nr. 1 din 12 septembrie 2008, conform căruia

contractul de credit a fost prelungit pe o perioadă de până la 12 septembrie 2009.

La fel, a pretins examinarea superficială și tendențioasă a cauzei.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii

de însoțire datate cu 03 martie 2021 (f.d.186, vol. IV) și a fost recepționată de BC

„Moldindconbank“ SA, la 05 martie 2021, conform avizului de recepție (f.d.187,

vol. IV), ), iar corespondența expediată în adresa „Samotlor-Gaz“ SRL a fost

restituită instanței cu mențiunea „nereclamat” (f.d.188, vol. IV).

Astfel, la 23 martie 2021, BC „Moldindconbank“ SA a depus referință, prin

care a solicitat respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil, cu menținerea

deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 13 octombrie 2020, iar cererea de

recurs a fost depusă la 10 februarie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 01 decembrie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.138, vol. IV), însă

lipsesc date despre recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Panfilii Marian, reprezentat de

avocatul Isiumbeli Valeriu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

7

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Panfilii Marian, reprezentat de

avocatul Isiumbeli Valeriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

8

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Panfilii Marian, reprezentat de avocatul

Isiumbeli Valeriu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Panfilii Marian, reprezentat de

avocatul Isiumbeli Valeriu împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

2 cauze
Sursă