3ra-41/21 — obligarea solutionarii contestatiei, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-41/2021 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (E. Bancov) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) D E C I Z I E 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Nicolae Craiu Nina Vascan Galina Stratulat Victor Burduh examinând recursul depus de Tatiana Socolenco, reprezentată de avocatul Ion Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Socolenco împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, terți Întreprinderea Individuală „Ialama” și Societatea cu Răspundere Limitată „Savim-Com” privind obligarea de a soluționa contestația și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă : La 23 august 2018, Tatiana Socolenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, solicitând obligarea soluționării contestației din 23 iunie 2018, repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 februarie 2018 a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Nedelcev Ivan, prin care a solicitat demolarea construcției neautorizate. La 06 iunie 2017 i-a fost înmânată în calitate de probă a pârâtului raportul de expertiză întocmit de către Evtodiev V. și proiectul întocmit de către ÎI „Ialama”, lecturând actele prezentate, a constatat că aceste acte sunt vădit ilegale, iar persoanele care le-au întocmit, au încălcat normele imperative ale legii. La 23 iunie 2016, a depus contestație către Agenția pentru Supraveghere Tehnică privind anularea proiectului întocmit de către ÎI „Ialama”, licență nr. xxxx din 10 noiembrie 2015, asupra balconului apartamentului nr. xx, al casei de locuit amplasată în orașul xxxx, strada xxxx, anularea raportului de expertiza tehnică nr. 956E/16 din 30 noiembrie 2016 „Privind examinarea stării tehnice și posibilitatea 1 edificării balconului la casa de locuit, amplasată pe adresa: or.

xxxx, str. xxxx, ap. xx”, perfectat de expertul tehnic Evtodiev Vitalie (cert. Nr. 110), sancționarea disciplinară a inspectorului superior al Inspecției Teritoriale în Construcții „Sud” P. Topal, cu demiterea din funcție, pentru încălcarea gravă a atribuțiilor de serviciu. Contestația a fost recepționată la data de 26 iunie 2018, însă până la moment nu a fost soluționată. A notat că, nesoluționarea cererii în termen legal i-a provocat o stare de disconfort psihologic total și prin aceasta i se aduce atingere dreptului său fundamental la petiționare. A solicitat reclamanta, obligarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică de a soluționa contestația din 23 iunie 2018, repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în în proces au fost atrași în calitate de terți ÎI „Ialama” și SRL „Savim-Com”. Prin hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Tatiana Socolenco. A fost obligată Agenția pentru Supraveghere Tehnică să soluționeze contestația din 23 iunie 2018 depusă de Tatiana Socolenco asupra raportului de expertiză a proiectului. A fost încasat de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul Tatianei Socolenco prejudiciul moral în mărime de 500 de lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Manifestând dezacord cu hotărârea instanței de fond, Agenția pentru Supraveghere Tehnică la 21 februarie 2020 a depus cerere de apel nemotivată, iar la 29 iunie 2020 apelul motivat, solicitând casarea hotărârii din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, casată hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea Tatianei Socolenco privind obligarea soluționării contestației din 23 iunie 2018 a fost declarată inadmisibilă, iar pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, Socolenco Tatiana la momentul constatării că pârâtul Agenția pentru Supraveghere Tehnică nu a soluționat contestația înaintată și nu a oferit un răspuns în termenul prevăzut de lege, urma să conteste nesoluționarea în termenul legal al cererii ce se referă la dreptul său, presupus lezat, în instanța de judecată, lucru care nu a fost realizat de către reclamantă. Cu referire la prevederile ar. 16 din Legea cu privire la petiționare nr. 190- XIII din 19 iulie 1994, (în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în judecată), instanța de apel a conchis că, acțiunea reclamantei Socolenco Tatiana, pe capătul pretenției privind obligarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică de a soluționa contestația reclamantei Socolenco Tatiana din 23 iunie 2018 și de a emite un act administrativ pe marginea soluționării contestației, este inadmisibilă.

Ca urmare, instanța de apel a respins și cerințele privind repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată ca pretenții subsecvente celei de bază, care a fost declarată ca fiind inadmisibilă. 2 La 09 octombrie 2020, Tatiana Socolenco a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, iar la 22 octombrie 2020 a depus recurs motivat, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În motivarea recursului a indicat că, nu a primit un răspuns de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică, astfel contestația nu a fost soluționată, fapt ce a determinat-o de a se adresa cu cerere de chemare în judecată în contencios administrativ în scopul impunerii silite a pârâtului la soluționarea contestației, or Legea contenciosului administrativ (în vigoare la momentul depunerii cererii) prevede că obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Recurenta a făcut trimitere la prevederile pct. 37 din Regulamentul privind expertiza tehnică în construcții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 936 din 16 august 2006, care prescrie că, rezultatele expertizelor tehnice pot fi contestate la adresarea în scris a Agenției pentru Supraveghere Tehnică, autorităților administrației publice locale și organelor de drept, organului central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor. Concomitent cu adresarea, se prezintă argumentele și documentele necesare pentru contestarea rezultatelor expertizei tehnice. La acest capitol, recurenta a subliniat că, nesoluționarea cererii în termen legal i-a provocat o stare de disconfort psihologic total, insuflându-i concluzia că autoritatea dă dovadă de o atitudine discriminatorie și că tăcerea nu este alt ceva decât o inginerie corporativă menită să acopere ilegalitățile în materia vizată din contestație.

Consideră că, prin nesoluționarea în termen a contestației, i se aduce atingere dreptului său fundamental la petiționare în scopul restabilirii dreptului fundamental a și formulat cererea de chemare în judecată. A menționat că, instanța de apel judecând cauza nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat eronat normele dreptului material în raport cu circumstanțele cauzei, și în rezultat a ajuns la o concluzie greșită. Finalmente a evidențiat că, temei pentru înaintarea prezentei acțiuni a fost nesoluționarea în termenul legal a contestației referitoare la un drept recunoscut de lege. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 septembrie 2020, dispozitivul căreia a fost recepționată de către Socolenco Tatiana la 09 septembrie 2020 (f.d.196), iar dovada recepționării de către recurentă a deciziei integrale nu este prezentă la materialele cauzei. Prin urmare, la 09 octombrie 2020, Tatiana Socolenco, reprezentată de avocatul Ion Grecu, a depus recurs nemotivat, ulterior la 22 octombrie 2020 a depus recursul motivat, cu respectarea termenelor procedurale la depunerea recursului, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ.

3 La 30 octombrie 2020, în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă până în prezent Agenția pentru Supraveghere Tehnică nu și-a valorificat dreptul său de a se expune pe marginea recursului. Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Tatiana Socolenco, reprezentată de avocatul Ion Grecu, a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de admite recursul și de a casa decizia instanței de apel, cu emiterea unei decizie noi de menținere a hotărârii primei instanțe, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare, se atestă că la 01 februarie 2018 Socolenco Tatiana a depus cerere de chemare în judecată 4 împotriva lui Nedelcev Ivan, prin care a solicitat dispunerea demolării de către pârât a construcției alipite de casa de locuit cu multe etaje, amplasată în orașul xxxx, strada xxxx nr. x. După depunerea cererii de chemare în judecată, la 06 iunie 2018 i-a fost înmânată în calitate de probă a pârâtului raportul de expertiză întocmit de către Evtodiev V. nr. 956E/16 din 30 noiembrie 2016 privind examinarea stării tehnice și posibilitatea edificării balconului la casa de locuit, amplasată pe adresa orașul xxxx, strada xxxx nr. x, ap. xx și proiectul întocmit de către ÎI „Ialama”.

Lecturând actele prezentate, a constatat că acestea sunt vădit ilegale, iar persoanele care le-au întocmit, au încălcat normele imperative ale legii. Ulterior, la 23 iunie 2018, reclamanta a depus contestație la Agenția pentru Supraveghere Tehnică asupra raportului de expertiză și a proiectului, în care a solicitat anularea proiectului întocmit de către ÎI „Ialama”, licență nr. xxx din xxxx, asupra balconului apartamentului nr. xx, a casei de locuit amplasată în orașul xxxx, strada xxxx nr. x, anularea raportului de expertiza tehnică nr. 956E/16 din 30 noiembrie 2016 privind examinarea stării tehnice și posibilitatea edificării balconului la casa de locuit, amplasată pe adresa orașul xxxx, strada xxxx nr. x, ap. xx, și sancționarea disciplinară a inspectorului superior al Inspecției Teritoriale în Construcții „Sud” P. Topal, cu demiterea din funcție, pentru încălcarea gravă a atribuțiilor de serviciu (f.d.5-9).

Contestația a fost recepționată de Agenția pentru Supraveghere Tehnică la 26 iunie 2018 (f.d. 10), însă până la depunerea cererii de chemare în judecată nu a fost soluționată. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Cahul, sediul Central prin hotărârea din 22 ianuarie 2020, a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii. A fost obligată Agenția pentru Supraveghere Tehnică să soluționeze contestația din 23 iunie 2018 depusă de Tatiana Socolenco asupra raportului de expertiză a proiectului. A fost încasat de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul Tatianei Socolenco prejudiciul moral în mărime de 500 de lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Verificând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe, prin decizia din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, casată hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea Tatianei Socolenci privind obligarea soluționării contestației din 23 iunie 2018 a fost declarată inadmisibilă, iar pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept stabilind greșit starea de fapt în prezenta cauză, pe când concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a acțiunii este justă, având la bază cumulul probelor administrate în coraport cu normele legale ce guvernează raportul juridic litigios. 5 Conform art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

La rândul său, prevederile art. 16 alin. (2) din legea enunțată, statuează că, acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate. Totodată, la caz sunt relevante prevederile pct. 37 din Regulamentul privind expertiza tehnică în construcții (aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 936 din 16 august 2006), care indică că, rezultatele expertizelor tehnice pot fi contestate la adresarea în scris a Agenției pentru Supraveghere Tehnică, autorităților administrației publice locale și organelor de drept, organului central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor.

Concomitent cu adresarea, se prezintă argumentele și documentele necesare pentru contestarea rezultatelor expertizei tehnice. În acest context, împrejurările de fapt și de drept expuse mai sus, determină Colegiul să constate cu certitudine că, reclamanta a depus contestație asupra raportului de expertiza tehnică nr. 956E/16 din 30 noiembrie 2016 privind examinarea stării tehnice și posibilitatea edificării balconului la casa de locuit, amplasată pe adresa orașul xxxx, strada xxxx nr. x, ap. xx și a proiectului întocmit de către ÎI „Ialama”, licență nr. xxx din xxxx, care a fost lăsată fără examinare de către Agenția pentru Supravegherea Tehnică, prin aceasta încălcându-se prevederile legale.

Conjunctura ipotezelor descrise supra denotă netemeinicia concluziei instanței de apel, care eronat a aplicat și interpretat normele de drept procedural și a dat o apreciere greșită situației de fapt ca în consecință, prin decizia din 03 septembrie 2020, neîntemeiat a declarat ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Socolenco. Or, în această privință, cu certitudine s-a constatat că Tatiana Socolenco a depus contestația asupra raportului de expertiză și a proiectului enunțate mai sus, și anume din motivul că Agenția pentru Supravegherea Tehnică, care conform legii este autoritatea ce urmează să se expună asupra contestației, însă nici până la data examinării prezentului recurs nu a soluționat-o.

Așa fiind, Colegiul judiciar apreciază ca fiind justă concluzia primei instanței cu privire la admiterea parțială a acțiunii, prin care a fost obligată Agenția pentru Supraveghere Tehnică să soluționeze contestația din 23 iunie 2018 depusă de Tatiana Socolenco asupra raportului de expertiză a proiectului. De asemenea, instanța de recurs consideră corectă concluzia primei instanțe cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 500 de lei. Or, rezultă în mod cert că Socolenco Tatiana i-au fost cauzate suferințe psihice care trec peste pragul unor percepții de disconfort inerente activității obișnuite a organului de stat, Agenției pentru Supraveghere Tehnică, iar Legea instituie obligația autorității corespunzătoare de a repara prejudiciul moral cauzat.

Astfel, compensarea în sumă de 500 de lei din contul Agenției pentru Supraveghere Tehnică, este considerată ca fiind o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat reclamantei. 6 Reieșind din materialele cauzei, argumentele părților la proces, coroborate cu normele de drept citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține ca fiind justă concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a cererii de chemare în judecată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și a emite o decizie nouă prin care se va menține hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Tatiana Socolenco, reprezentată de avocatul Ion Grecu. Se casează integral decizia din 03 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și se emite o decizie nouă prin care se menține hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Socolenco împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, terți Întreprinderea Individuală „Ialama” și Societatea cu Răspundere Limitată „Savim-Com” privind obligarea de a soluționa contestația și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Galina Stratulat Victor Burduh 7