ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.04.2021

2ra-347/21 — Încasarea datoriei

HOTĂRÂRE
14.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Încasarea datoriei
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2ra-347/21 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-347/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – R. Pulbere

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecătorii – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de OCN ”Corporația de

Finanțare Rurală” SA,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de OCN ”Corporația

de Finanțare Rurală” SA către Bolec Ghenadie, Bolec Svetlana și Ilieș Veaceslav

cu privire la încasarea datoriei contractuale, a penalității, a dobânzilor și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020, prin care s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 noiembrie 2019,

c o n s t a t ă:

La 16 ianuarie 2019, OCN “Corporația de Finanțare Rurală” SA a depus cerere

de chemare în judecată către Bolec Ghenadie, Bolec Svetlana și Ilieș Veaceslav,

concretizată pe parcurs, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de

63491, 28 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 1904, 74 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat faptul că, la 01 septembrie 2019,

OCN “Corporația de Finanțare Rurală” SA a încheiat cu Bolec Ghenadie contractul

de împrumut nr. 3326/2016, în baza căruia i-a acordat ultimului un împrumut în

mărime de 50000 lei, fapt ce se confirmă prin dispoziția de plată nr. 244 din 02

septembrie 2016, care urma a fi rambursat până la data de 01 septembrie 2019.

În vederea garantării executării contractului de împrumut, la 01 septembrie

2016, cu Bolec Svetlana și Ilieș Veaceslav au fost încheiat contractele de

fidejusiune nr. 3326/2016/1 și nr. 3326/2016/2.

Astfel, deoarece Bolec Ghenadie a încălcat termenele de rambursare a

împrumutului și plăților aferente, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă,

la 30 noiembrie 2018, în adresa debitorului și fidejusorilor, a fost expediată

somația nr. 2/2-751, care însă a rămas fără răspuns și executare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 noiembrie 2019,

cererea de chemare în judecată depusă de OCN “Corporația de Finanțare Rurală”

SA a fost admisă parțial.

S-a încasat în mod solidar de la Bolec Ghenadie, Bolec Svetlana și Ilieș

Veaceslav în beneficiul OCN “Corporația de Finanțare Rurală” SA, datoria în

1

mărime de 53711, 12 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 1611, 33 lei.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 06 noiembrie 2019, OCN ”Corporația de Finanțare Rurală” SA a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 noiembrie

2019, solicitând modificarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 05

noiembrie 2019 în partea cuantumului datoriei încasate prin majorarea acesteia de

la 53711,12 lei până la 58250,09 lei.

Totodată, apelanta a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, în partea

respingerii pretenției privind încasarea penalității și în partea casată să fie emisă o

nouă hotărâre privind încasarea de la Ghenadie Bolec, Svetlana Bolec și Ilieș

Veaceslav în beneficiul OCN “Corporația de Finanțare Rurală” SA a penalității în

sumă de 5241,19 lei, și respectiv compensarea cheltuielilor de judecată sub forma

taxelor de stat suportate la judecarea cauzei în prima instanță - 293,40 lei și în

ordine de apel - 220,05 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020, a fost respinsă cererea

de apel depusă de OCN ”Corporația de Finanțare Rurală” SA și, menținută

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 05 noiembrie 2019.

Pentru a decide astfel, făcând referire la argumentele din cererea de apel,

Curtea de apel a reiterat concluziile primei instanțe și a constatat aplicabilitatea la

caz a prevederilor Codului civil în redacția Legii nr. 1107-XV din 06 iunie 2002,

(în vigoare până la 01.03.2019).

De asemenea, expunându-se referitor la natura raporturilor juridice apărute în

speță și legislația de care acestea sunt guvernate, instanța de apel a conchis că

soluția primei instanțe este justă, fiind în concordanță cu normele Codului civil (în

redacția până la 01.03.2019) dar, și din Legea privind protecția consumatorilor nr.

105 din 13 martie 2003 și Legea privind clauzele abuzive în contractele încheiate

cu consumatorii nr. 256 din 09 decembrie 2011

În concluzie, cu referire la penalitățile și dobânzile stabilite în contractul de

împrumut, în conformitate cu art. 217 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la

01.03.2019), instanța de apel a statuat că nulitatea actului juridic sau a clauzei

contractuale abuzive, poate fi invocată din oficiu.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 23 octombrie 2020 OCN

“Corporația de Finanțare Rurală” SA a depus cerere de recurs, solicitând

modificarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 05 noiembrie 2019, în partea cuantumului

datoriei încasate prin majorarea acesteia de la 53711,12 lei până la 58250,09 lei.

Totodată, a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020

și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 05 noiembrie 2019, în partea

respingerii pretenției privind încasarea penalității, cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri de admitere integrală a cerinței, privind încasarea penalității în

sumă de 5241,19 lei.

Suplimentar a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată, cu titlu de taxa de stat,

achitate la judecarea cauzei în prima instanță - 293,40 lei, în ordine de apel -

220,05 lei, în ordine de recurs - 146,70 lei și a cheltuielilor de citare publică în

instanța de apel - 434 lei.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

reflectate în cererea apel, reprezentantul OCN “Corporația de Finanțare Rurală”

2

SA a invocat că la soluționarea pretenției privind încasarea penalității, instanțele de

judecată au încălcat regulile cu privire la acțiunea legii civile în timp, nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată,au

apreciat arbitrar probele din dosar, n-au evaluat clauza penală, iar caracterul abuziv

al clauzei penale nu a fost demonstrat.

De asemenea, reprezentantul recurentei a menționat că instanța de apel, nu a

dat apreciere corespunzătoare argumentelor de fapt și de drept invocate în cererea

de apel și nu a corectat erorile judiciare comise de prima instanță.

În concluzie, reprezentantul recurentei a remarcat că la examinarea cauzei a

fost încălcat principiul contradictorialității, or, intimații au acceptat și ulterior n-au

contestat clauza penală, iar instanța de judecată a intervenit nejustificat în

raporturile contractuale, încălcând astfel dreptul recurentului la un proces echitabil

garantat prin art. 6 §1 CEDO. Astfel, decizia atacată cu recurs, nu corespunde

standardului de motivare statuat în jurisprudența CtEDO.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă și luând în

considerație că, potrivit materialelor cauzei, decizia din 17 iunie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, a fost recepționată de reprezentantul OCN “Corporația de Finanțare

Rurală” SA – Pascari Dionis, la 26 august 2020 (f.d. 129), Completul Colegiului

constată că cererea de recurs, înaintată la 23 octombrie 2020, este depusă în

termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de OCN “Corporația de Finanțare Rurală” SA, este neîntemeiat și urmează

a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

3

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de reprezentantul recurentei, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din

Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanțele de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu

permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca

fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de OCN “Corporația de

Finanțare Rurală” SA.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi

necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de OCN “Corporația de Finanțare

Rurală” SA.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-12-23
0,95
2ra-1286/20 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
fost respins apelul declarat de OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA și menținută hotărârea primei instanțe. La 28 iulie 2020, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a declarat recurs împotriva deciziei din 7 iulie 2020 a Curţii de Apel
CSJ 2020-12-23
0,95
2ra-1704/20 — încasarea datoriei sia dobânzii de întârziere
2020, s-a corectat greșeala comisă în dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 decembrie 2019, după cum urmează: - sintagma ”5 778, 07 lei” se înlocuiește cu sintagma „6 949, 55 lei”; - sintagma ”261,25 lei” se înl
CSJ 2020-10-07
0,95
2ra-1232/20 — încasarea datoriei și a penalității
,26 lei. Cu referire la pretenţia privind încasarea penalităţii instanţa a reţinut că, aceasta este urmează a fi respinsă ţinând cont de prevederile art. 942 alin.(4) din Codul civil. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 oct
CSJ 2020-12-09
0,95
2ra-1698/20 — încasarea datoriei
Dosarul nr. 2ra-1698/2020 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Lupașcu) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 09 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civi
CSJ 2020-08-19
0,95
2ra-1118/20 — incasarea datoriei.
,32 de lei taxa de stat proporțional pretențiilor admise, în total 31.933,84 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 23 mai 2019 OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii pri
Sursă