2ra-200/21 — anularea în parte a actului de predare-preluare în proprietate a bunului imobil si încasarea sumei achitate suplimentar

2ra-200/21 — anularea în parte a actului de predare-preluare în proprietate a bunului imobil si încasarea sumei achitate suplimentar (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-200/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Gr. Manoli)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Angela Rotari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela

Rotari împotriva Societății cu răspundere limitată „Maol Investment” cu privire la

anularea în parte a actului de predare-preluare în proprietate a bunului imobil și

încasarea sumei achitate suplimentar,

împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Maol Investment”,

a fost casată hotărârea din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La 21 ianuarie 2019 Angela Rotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Aledum-Farm” SRL cu privire la anularea în parte a actului de

predare-preluare în proprietate a bunului imobil și încasarea sumei achitate

suplimentar.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 07 septembrie 2015, între ÎM

„Aledum-Farm” SRL și ea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul nr. 22

privind investirea capitalului în construcție, prin care ÎM „Aledum-Farm” SRL s-a

obligat să construiască din contul propriilor mijloace bănești și a investițiilor

beneficiarului și să-i transmită în proprietate apartamentul nr. xxxx, cu suprafața de

71,6 m. p., la prețul de 40096 de euro, care este calculat reieșind din prețul

echivalentului de 560,60 de euro per 1 m.p. de suprafață totală de proiectare a

apartamentului.

A menționat că, ulterior, în baza aceluiași contract, a achitat suma de 40096

de euro, însă după ce i-a fost transmis apartamentul enunțat, a stabilit că,

apartamentul are o suprafață de 70,6 m. p., stabilită prin actele de măsurare de la

1

OCT Chișinău. Astfel, a constatat că, suprafața apartamentului este mai mică cu 1

m. p. și este mai ieftin cu 560,60 de euro.

A susținut că, la 21 ianuarie 2016, între ea și ÎM „Aledum-Farm” SRL a fost

semnat actul nr. 22 de predare-preluare în proprietate a bunului imobil.

A afirmat că, pârâtul unilateral i-a pus în față actul întocmit și fără a-i fi

explicat, i-a cerut să-l semneze, dar, ulterior, luând cunoștință cu conținutul acestuia,

nu a fost de acord cu fraza: „Prin semnarea prezentului act, Părțile s-au înțeles că nu

este necesară recalcularea prețului apartamentului ca urmare a măsurilor finale

efectuate de OCT Chișinău, din motivul că diferența de suprafață decât cea stabilită

de contract este de 2 m. p., ceea ce corespunde prevederilor normativului în

construcții și se califică ca eroare statistică”.

A relevat că, nu are careva pretenții la apartament, doar că a achitat în plus

pentru 1 m. p., care nu i-a fost pus la dispoziție, prețul căruia era de 560,60 de euro.

A notat că, la 03 iulie 2018 și 12 octombrie 2018, a expediat în adresa ÎM

„Aledum-Farm” SRL un preaviz, prin care a solicitat restituirea sumei achitate

suplimentar în mărime de 560,60 de euro, iar prin răspunsul nr. 74/18 din 04

decembrie 2018 ultima a informat-o că, pretențiile nu-i pot fi satisfăcute pe motiv

că, la momentul predării-preluării apartamentului nu a înaintat careva pretenții.

A declarat că, atât la încheierea contractului, cât și la semnarea actului nr. 22

din 21 ianuarie 2016, documentele au fost pregătite în prealabil și prezentate pentru

a fi semnate. Careva explicații nu i-au fost făcute și nu i-a fost permis să-și expună

poziția.

A solicitat anularea în parte a actului nr. 22 de predare-preluare în proprietate

a bunului imobil din 21 ianuarie 2016 și, anume, a clauzei „Părțile s-au înțeles că nu

este necesară recalcularea prețului apartamentului ca urmare a măsurilor finale

efectuate de OCT Chișinău” și încasarea de la pârât a sumei achitate suplimentar în

mărime de 560,60 de Euro, pentru 1 m. p., care nu a fost pus la dispoziție la

transmiterea apartamentului xxxx.

Ulterior, Angela Rotari a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând

anularea în parte a actului nr. 22 de predare-preluare în proprietate a bunului imobil

din 21 ianuarie 2016 și, anume, a clauzei „Părțile s-au înțeles că nu este necesară

recalcularea prețului apartamentului ca urmare a măsurilor finale efectuate de OCT

Chișinău” și încasarea de la pârât a sumei achitate suplimentar în mărime de 560,60

de Euro, pentru 1 m. p., care nu a fost pus la dispoziție la transmiterea apartamentului

xxxx și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă acțiunea depusă de către Angela Rotari, a fost declarată nulă clauza

indicată în actul nr. 22 din 21 ianuarie 2016, parte integrantă a contractului privind

investirea capitalului în construcție nr. 2706 din 07 septembrie 2015, încheiat între

ÎM „Aledum-Farm” SRL și Angela Rotari și, anume, „Prin semnarea prezentului

act, Părțile s-au înțeles că nu este necesară recalcularea prețului apartamentului ca

urmare a măsurilor finale efectuate de OCT Chișinău, din motivul că diferența de

suprafață decât cea stabilită de contract este de + - 2 m. p., ceea ce corespunde

prevederilor normativului în construcție (SNIP) și se califică ca eroare statistică” și

2

au fost încasate din contul ÎM „Aledum-Farm” SRL în beneficiul Angelei Rotari

suma de 560,60 de Euro, cu titlu de sumă achitată suplimentar, ce reprezintă

îmbogățire fără justă cauză, taxa de stat în sumă de 328,81 de lei, achitată la

depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică. A fost explicat părților că, plățile urmează a fi efectuate

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei valabil la data executării

obligației de plată.

La 30 decembrie 2019 ÎM „Aledum-Farm” SRL, reprezentată de către

avocatul Vasile Josan, a declarat apel nemotivat, iar la 11 iunie 2020 SRL „Maol

Investment”, succesorul în drepturi al ÎM „Aledum-Farm” SRL, reprezentată de

către avocatul Vasile Josan, a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către SRL „Maol Investment”, a fost casată hotărârea primei instanțe și

a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Angela Rotari a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că, la 21 ianuarie 2016, între reprezentantul ÎM

„Aledum-Farm” SRL și Angela Rotari a fost semnat actul nr. 22 de predare-preluare

în proprietate a bunului imobil - apartamentul locativ, conform căruia ÎM „Aledum-

Farm” SRL, în persoana administratorului, Alexandr Rogovoi a predat, iar Angela

Rotari a preluat în proprietate privată bunul imobil - apartamentul locativ nr. 22, cu

2 odăi, cu suprafața totală de 70,6 m. p., situat la etajul 6, amplasat în xxxx, conform

condițiilor stipulate în contractul privind investirea capitalului în construcție

(f.d.15). Totodată, în conținutul actului de predare-preluare în proprietate a bunului

imobil a fost indicat că, „Prin semnarea prezentului act, Părțile s-au înțeles că nu este

necesară recalcularea prețului apartamentului ca urmare a măsurilor finale efectuate

de OCT Chișinău, din motivul că diferența de suprafață decât cea stabilită de contract

este de +/- 2 m. p., ceea ce corespunde prevederilor normativului în construcție

(SNIP) și se califică ca eroare statistică. Compania și beneficiarul, la momentul

predării-preluării bunului imobil - apartamentul locativ nr. 22, declară despre lipsa

oricăror pretenții materiale și obiecții privind calitatea și cantitatea lucrărilor.

Beneficiarul nu are obiecții față de lucrările prevăzute în pct. 6 Anexa 1 a

contractului privind investirea capitalului în construcție, autentificat notarial sub nr.

2706, inclusiv și față de utilajul instalat în apartament.”

Totodată, instanța de apel a reținut că, la pct. 7.3 și 7.4 din contractul nr. 22

privind investirea capitalului în construcție din 07 septembrie 2015, părțile au stabilit

că, beneficiarul, cu participarea Companiei, acceptă rezultatele lucrărilor și în

termen de 10 zile calendaristice de la data primirii actului de predare - preluare a

bunului imobil, urmând, în termenul menționat, să prezinte Companiei actul semnat

de predare-preluare a bunului imobil, cu sau fără indicarea concretă a observațiilor,

iar în cazul indicării observațiilor motivate a beneficiarului, părțile vor întocmi un

act bilateral cu lista necesară, procedurile, termenii și condițiile de remediere a

deficiențelor identificate. Lucrările necesitatea executării a cărora a apărut din vina

3

Companiei, vor fi realizate din contul Companiei fără a unei taxe suplimentare de

către beneficiar. Deși conform contractului, intimata a avut dreptul ca în termen de

10 zile calendaristice să formuleze observații asupra actului de predare-preluare

enunțat, în speță, nu au fost prezentate probe că, în termenul menționat, ultima a

formulat obiecții asupra cantității lucrărilor, mai mult, în termenul indicat, intimata

a semnat actul de predare-preluare, iar la 04 februarie 2016 și-a înregistrat dreptul

de proprietate asupra apartamentului nr. 22, cu suprafața totală de 70,6 m. p.,

amplasat în xxxx, în temeiul actului nr. 22 de predare-preluare în proprietate a

bunului imobil din 21 ianuarie 2016 și abia la 03 iulie 2018, peste un termen mai

mare de doi ani, aceasta a expediat în adresa ÎM „Aledum-Farm” SRL preavizul,

prin care a solicitat restituirea sumei suplimentare de 560,60 de euro achitate

suplimentar (f. d. 19).

Drept urmare, instanța de apel a considerat că, în speța dedusă judecății nu

sunt aplicabile prevederile Legii nr. 256 din 09 decembrie 2011 privind clauzele

abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, or, intimată a avut posibilitatea

reală de a înainta obiecții asupra actului de predare-preluare în proprietate a bunului

imobil sau de a nu-l semna, în cazul în care nu era de acord cu acesta.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, în speță nu poate fi vorba nici de

îmbogățire fără justă cauză, or, conform art. 1389 alin. (1) din Codul civil, persoana

care, fără temei legal sau contractual, a dobândit ceva (acceptant) ca urmare a

executării unei prestații de către o altă persoană (prestator) sau a realizat în alt mod

o economie din contul altuia este obligată să restituie acestei alte persoane ceea ce a

primit sau a economisit. Astfel, pentru a fi în prezența unui raport juridic de

îmbogățire fără justă cauză este important ca îmbogățirea să se producă în lipsa unui

temei legal sau contractual. În speță, achitarea bunului imobil și preluarea acestuia

de către beneficiar a avut loc în temeiul contractului nr. 22 privind investirea

capitalului în construcție din 07 septembrie 2015 și a actului nr. 22 de predare-

preluare în proprietate a bunului imobil din 21 ianuarie 2016, care a fost semnat de

către intimată și asupra cărora ultima nu a înaintat nici o obiecție. Mai mult, prin

semnătura depusă, intimata a confirmat înțelegerile înserate în actul de predare-

preluare și, anume, că: „nu este necesară recalcularea prețului apartamentului ca

urmare a măsurilor finale efectuate de către OCT Chișinău, din motivul că diferența

de suprafață decât cea stabilită de contract este de +/- 2 m. p., ceea ce corespunde

prevederilor normativului în construcție (SNIP) și se califică ca eroare statistică și

beneficiarul, la momentul predării-preluării bunului imobil - apartamentul locativ

nr. 22, declară despre lipsa oricăror pretenții materiale și obiecții privind calitatea și

cantitatea lucrărilor”.

La 15 decembrie 2020 Angela Rotari a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a interpretat eronat legea și a apreciat greșit

circumstanțele cauzei.

4

A menționat că, în baza contractului nr. 22 privind investirea capitalului în

construcție din 07 septembrie 2015, a achitat suma de 40096 de euro, însă după ce

i-a fost transmis apartamentul nr. xxxx, a stabilit că, apartamentul are o suprafață de

70,6 m. p., stabilită prin actele de măsurare de la OCT Chișinău. Astfel, a constatat

că, suprafața apartamentului enunțat este mai mică cu 1 m. p. și este mai ieftin cu

560,60 de euro, fapt care ulterior a servit temei pentru adresare la ÎM „Aledum-

Farm” SRL în vederea restituirii sumei achitate de către ea suplimentar.

A susținut că, intimatul a recunoscut acest fapt, însă ca recompensă a dorit să-

i transmită diferite încăperi, dar nu suma achitată suplimentar, motiv pentru care s-a

adresat în instanța de judecată.

A afirmat că, atât la încheierea contractului enunțat, cât și la semnarea actului

nr. 22 din 21 ianuarie 2016, documentele au fost pregătite în prealabil și prezentate

pentru a fi semnate. Careva explicații nu i-au fost făcute și nu i-a fost permis să-și

expună poziția.

Prin referința depusă la 25 ianuarie 2021 SRL „Maol Investment”,

reprezentată de către avocatul Vasile Josan, a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil sau respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 30 septembrie 2020 (f. d. 112).

Astfel, recursul declarat la 17 noiembrie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

5

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Angela Rotari nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Angela Rotari, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Angela Rotari ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

dispune:

Recursul declarat de către Angela Rotari se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7