2ra-138/21 — cu privire la incasarea datoriei

2ra-138/21 — cu privire la incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-138/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

20 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nina

Salicov

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Salicov împotriva

Svetlanei Brînca și Ilie Brînca cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Svetlana Brînca și Ilie Brînca, reprezentatți de avocatul

Mihail Canțîr și modificată hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru

constată:

La 20 decembrie 2018, Nina Salicov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Svetlanei Brînca și Ilie Brînca cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii

de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada anilor 2016 - 2018, a transmis

cu titlu de împrumut lui Ilie Brînca mai multe sumei de bani.

Astfel, la 30 aprilie 2016, în baza recipisei, a transmis lui Ilie Brînca suma de

50 000 de lei, cu aplicarea unei dobânzi de 18, 5 % anual.

La 6 iunie 2017, în baza recipisei, a transmis lui Ilie Brînca suma de 13 700

de dolari SUA, cu obligarea achitării unei dobânzi anuale în mărime de 5 %.

La 4 iulie 2017, în baza recipisei, a transmis lui Ilie Brînca suma de 8 700 de

dolari SUA, cu obligarea achitării dobânzii anuale în mărime de 5 %.

La 21 februarie 2018, în baza recipisei, a transmis lui Ilie Brînca suma de

4 500 de dolari și suma de 2 500 de euro, cu obligația achitării dobânzii anuale în

mărime de 4 %.

A remarcat că Svetlana Brînca și Ilie Brînca s-au obligat să restituie sumele

împrumutate imediat la solicitarea ei.

1

La 15 octombrie 2018, a înaintat o somație către Svetlana Brînca și Ilie Brînca,

prin care a solicitat restituirea tuturor sumelor împrumutate împreună cu dobânzile

aferente lor, în termen de 30 zile din momentul recepționării somației, însă, deși

somația a fost recepționată, pârâții nu și-au executat obligațiunea asumată prin

recipisele menționate de a restitui sumele împrumutate.

A învederat că la 25 octombrie 2018, a primit de la pârâți un demers prin care

aceștia au solicitat expedierea copiilor autentificate a recipiselor, pentru examinarea

obiectivă a somației și verificarea legalității în baza căror recipise a fost solicitată

restituirea sumelor.

Având în vedere prevederile art. 869 alin. (1) Cod civil, a menționat că pârâții,

pe lângă sumele împrumuturilor, urmează să-i achite și dobânzile aferente acestor

sume în mărime de 24 430,14 de lei, 1 840,05 de dolari SUA și 82,74 de euro.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 267, 512, 513, 514, 515,

572, 602, 603 alin. (3), 617 alin. (2) lit. a), b) și c), 619, 867 alin. (1), 869 alin. (1),

871 alin. (1) și (2) și 872 Cod civil, în redacția de până la 1 martie 2019, art. 7, 8,

32, 33, 331, 38, 56, 75, 83, 96, 166, 167, 174, 175 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Svetlanei Brînca și Ilie

Brînca în beneficiul ei a împrumuturilor în mărime de 50 000 de lei, 26 900 de dolari

SUA și 2 500 de euro, conform cursului oficial al BNM la data achitării, a dobânzilor

în mărime de 24 430,14 de lei, 1 840,05 de dolari SUA și 82,74 de euro, conform

cursului oficial al BNM la data achitării, precum și a taxei de stat în mărime de 2 000

de lei.

La 11 martie 2019, Nina Salicov a depus cerere privind reducerea cuantumului

pretențiilor și concretizarea cerințelor, prin care a solicitat încasarea din contul

Svetlanei Brînca și Ilie Brînca în beneficiul ei a împrumuturilor în mărime de 50 000

de lei, 22 400 de dolari SUA și 2 500 de euro, conform cursului oficial al BNM la

data achitării, a dobânzilor în mărime de 24 430,14 de lei, 1 691,12 de dolari SUA

și 82,74 de euro, conform cursului oficial al BNM la data achitării, precum și a taxei

de stat în mărime de 2 000 de lei.

La 19 iunie 2019, Nina Salicov a mai depus o cerere privind reducerea

cuantumului pretențiilor și concretizarea cerințelor, prin care a solicitat încasarea din

contul Svetlanei Brînca și Ilie Brînca în beneficiul ei a împrumuturilor în mărime de

22 400 de dolari SUA și 2 500 de euro, conform cursului oficial al BNM la data

achitării, a dobânzilor în mărime de 2 031,73 de dolari SUA și 113,15 de euro,

conform cursului oficial al BNM la data achitării, precum și a taxei de stat în mărime

de 2 280,54 de lei.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

corectată prin încheierea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost admisă acțiunea.

Au fost încasate în mod solidar de la Svetlana Brînca și Ilie Brînca în

beneficiul Ninei Salicov suma de 24 431,73 de dolari SUA, inclusiv 22 400 de dolari

SUA cu titlu de datorie și 2 031,73 de dolari SUA cu titlu de dobândă, suma de

2 613,15 de euro, inclusiv 2 500 de euro cu titlu de datorie și 113,15 de euro cu titlu

de dobândă, conform cursului BNM la data achitării.

A fost admisă integral cererea înaintată de Nina Salicov privind compensarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 2 280,54 de lei pentru taxa de stat și încasată

2

în mod solidar de la Svetlana Brînca și Ilie Brînca în beneficiul Ninei Salicov cu titlu

de cheltuieli de judecată suma de 2 280,54 de lei achitați cu titlu de taxă de stat.

A fost încasată în mod solidar de la Svetlana Brînca și Ilie Brînca în bugetul

de stat al Republica Moldova suma de 16 412,48 de lei cu titlu de taxă de stat de a

căror plată reclamanta a fost scutită.

În susținerea soluției emise, prima instanță a stabilit că potrivit recipisei

semnate de către Svetlana Brînca și fiul reclamantei, Andrei Salicov rezultă că pârâta

a achitat doar o parte din suma de bani și anume datoria în mărime de 29 000 de lei

și dobânda de 7 % în mărime de 2 050 de lei, astfel datoria față de reclamantă la

momentul adresării în instanța de judecată constituie suma de 22 400 de dolari SUA

și 2 500 de euro cu titlu de datorie.

Așadar, prima instanță a conchis că pârâții urmau să achite reclamantei datoria

în temeiul recipiselor din 30 aprilie 2016, 6 iunie 2017, 4 iulie 2017, 21 august 2018

în sumă de 22 400 de dolari SUA și 2 500 de euro, or împrumutatul trebuie să

restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract, condiție ce se atestă

la caz, din care considerent sumele enunțate urmează a fi încasate din contul pârâților

Svetlana Brînca și Ilie Brînca în beneficiul reclamantei Nina Salicov.

Totodată, prima instanță a considerat că reclamanta corect a calculat dobânda

pentru perioada 6 iunie 2017 - 10 aprilie 2019, 4 iulie 2017 - 10 aprilie 2019 pentru

sumele datorate de 13 700 de dolari SUA și 8 700 de dolari SUA, obținând astfel

suma de 2 031,73 de dolari SUA și dobânda de întârziere pentru perioada

21 februarie 2018 - 10 aprilie 2019 pentru suma de 2 500 de euro obținând suma de

113,15 de euro.

Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Svetlana Brînca și Ilie Brînca, reprezentatți de avocatul Mihail Canțîr și

modificată hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în

partea încasării sumelor de 24 431,73 de dolari SUA și 2 613,15 de euro, prin

micșorare de la suma de 24 431,73 de dolari până la 18 908 de dolari SUA și de la

suma de 2 613,15 de euro până la 1 064 de euro.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că în cererea

privind reducerea cuantumului pretențiilor din 19 iunie 2019, Nina Salicov a

menționat că la 31 mai 2019, Svetlana Brînca și Ilie Brînca au achitat benevol suma

datoriei în mărime de 50 000 de lei, datorie care s-a format în baza recipisei din

30 aprilie 2016 și a confirmat faptul renunțării la pretenția cu privire la încasarea

dobânzii aferente pe marginea acestui împrumut.

La fel, instanța de apel a stabilit că din recipisa din 15 septembrie 2018,

Svetlana Brînca a restituit datoria către Nina Salicov în sumă de 29 000 de lei și

dobânda de 7 % în sumă de 2 500 de lei, sumă de bani împrumutată la 19 septembrie

suma de 5 000 de dolari SUA. La 29 august 2018, Adrian Salicov a primit de la

Svetlana Brînca suma de 1 500 de euro, unde părțile au menționat că suma de bani

reprezintă datoria față de părinții acestuia Nina Salicov și Gheorghe Salicov.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instnță întemeiat a stabilit raportul

juridic material litigios, normele de drept material aplicabile cauzei deduse judecății,

însă neîntemeiat a lăsat fără examinare probele prezentate de către Svetlana Brînca

3

și Ilie Brînca întru probarea faptului restituirii parțiale a împrumuturilor luate de la

Nina Salicov.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia de a modifica hotărârea

primei instanțe, or apelanții Svetlana Brînca și Ilie Brînca au achitat parțial datoriile

formate în baza recipiselor enunțate supra și sunt de acord cu plata acestora.

La 2 noiembrie 2020, Nina Salicov a declarat recurs împotriva deciziei din

16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe,

încasarea din contul Svetlanei Brînca și Ilie Brînca în beneficiul ei a taxei de stat în

sumă de 9 346,51 de lei achitată la depunerea cererii de recurs.

În motivarea recursului a invocat că intimații și avocatul lor au recunoscut că

întinderea obligațiilor se bazează pe relațiile de împrumut dintre părți care vizau anii

2016-2018, însă au afirmat că toate sumele restituite de ei erau destinate stingerii

numai a acelor obligații din perioada 2016-2018, tăinuind faptul existenței între părți

a relațiilor de împrumut anterioare care s-au născut în baza recipiselor din

26 septembrie 2012 și 9 aprilie 2013.

Având în vedere situația creată în proces ca urmare a cererilor și demersurilor

înaintate de avocatul intimaților, întru examinarea obiectivă, multiaspectuală,

corectă și echitabilă a cauzei, dânsa a venit cu mai multe concretizări asupra

obiectului cauzei și a prezentat primei instanțe și probele (recipise) corespunzătoare

care confirmau explicațiile și concretizările făcute și care cuprindeau toate relațiile

de împrumut dintre părți din anul 2012 până în anul 2018 inclusiv.

A precizat că părțile nu au stabilit modul de stingere a obligațiilor scadente

dintre ele, astfel în această situație fiind aplicabile prevederile art. 586 alin. (1) Cod

civil, care prevăd expres faptul că în cazul în care debitorul datorează creditorului

mai multe prestații similare, iar suma plătită nu este suficientă pentru stingerea

tuturor datoriilor, se stinge datoria pe care o indică debitorul în momentul efectuării

plății. Dacă debitorul nu face o astfel de precizare, se stinge datoria care a ajuns

prima la scadență.

Astfel, din sumele achitate de către intimați la 8 martie 2018, 27 martie 2018

și 29 august 2018 au fost stinse obligațiunile primele ajunse la scadență, adică cele

care izvorau din recipisele din 26 septembrie 2012 și 9 aprilie 2013, fapt care s-a și

întâmplat și care se confirmă prin însăși recipisele respective.

Instanța de apel nu a verificat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a dat o

apreciere incompletă a probelor din dosar și nu a aplicat corect dispozițiile Codului

civil, or în cazul în care instanța de apel, analizând toate probele dosarului și

interconexiunea lor cu circumstanțele cauzei, chiar fără a lua în considerație referința

depusă de ea, printr-un simplu calcul matematic al datoriilor născute din recipise și

celor achitate, putea să-și dea seama că intimații nu au dreptate, că circumstanțele

cauzei diferă esențial de ceea ce a fost invocat în cererea de apel și astfel să constate

corectitudinea și legitimitatea hotărârii primei instanțe.

Instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 512 alin. (1), 572

alin. (2) Cod civil în privința relațiilor dintre părți care vizează perioada 2016-2018

și nu a aplicat în general prevederile art. 867-874 Cod civil relațiilor dintre părți din

perioada 2012-2013, iar în privința tuturor obligațiunilor dintre părți nu a aplicat

prevederile art. 586 alin. (1) Cod civil.

4

La 8 decembrie 2020, în adresa Svetlanei Brînca și Ilie Brînca a fost expediată

copia cererii de recurs depusă de Nina Salicov, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 183), fiind recepționată de către destinatari la

15 decembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 184, 185).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 26 august 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 170), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 2 noiembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nina Salicov, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nina Salicov, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

5

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Nina Salicov urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Salicov.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6