2r-661/20 — incasarea datoriei

Dosarul nr.2r-661/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

DECIZIE

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Larisa Slivciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală Regia „Autosolubritate” împotriva Larisei Slivciuc cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 13 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

restituită cererea de apel depusă de Larisa Slivciuc,

c o n s t a t ă:

La 03 decembrie 2019 ÎM Regia „Autosolubritate” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Larisei Slivciuc cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

depusă de ÎM Regia „Autosolubritate” a fost admisă și a fost încasată de la Larisa Slivciuc

în beneficiul ÎM Regia „Autosolubritate” suma de 7663,67 de lei cu titlu de datorie și 270

de lei cu titlu de taxă de stat.

La 22 octombrie 2020 Larisa Slivciuc a declarat apel împotriva hotărârii din 05 iunie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de Larisa Slivciuc ca fiind depusă în afara termenului legal, iar

apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 18 noiembrie 2020, Larisa Slivciuc, a

declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, soluționând

prin decizie problema respectivă.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu încheierea instanței de apel,

deoarece nu a fost cunoscută despre intentarea cauzei date, iar hotărârea motivată a primei

instanțe i-a fost eliberată la 17 septembrie 2020 și de aceea a considerat că anume din 17

septembrie 2020 urmează a curge termenul de atac a hotărârii primei instanțe. A mai

susținut că din 21 septembrie 2020 până la 28 septembrie 2020 a fost bolnavă.

1

La 21 decembrie 2020 Larisa Slivciuc a depus recurs suplimentar invocând că nu este

de acord cu încheierea recurată, o consideră ilegală și neântemeiată deoarece nu a

participat la nici o ședință în instanța de fond, hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în

lipsa sa.

A relatat că a solicitat ÎM Regia „Autosolubritate” să i se facă recalcul deoarece nu

este de acord cu datoria de 7663,67 de lei și consideră că urmează să achite doar parțial

suma însă nu a primit nici un răspuns.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la

13 noiembrie 2020, iar Larisa Slivciuc a declarat recurs la 18 noiembrie 2020 și recurs

suplimentar la 21 decembrie 2020.

Astfel, recursul declarat de Larisa Slivciuc este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (3) Codul de procedură civilă, repunerea în termen de

apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art. 116 alin.(1), (3) Codul de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele

ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de

procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Astfel, materialele cauzei atestă că prin hotărârea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a fost admisă acțiunea depusă de ÎM Regia „Autosolubritate” și a

fost încasată de la Larisa Slivciuc în beneficiul ÎM Regia „Autosolubritate” suma de

7663,67 de lei cu titlu de datorie și 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

La 22 octombrie 2020 Larisa Slivciuc a depus cerere de apel împotriva hotărârii din

05 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de Larisa Slivciuc împotriva hotărârii din 05 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ca fiind depusă în afara termenului legal.

2

Colegiul reține că în cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 05 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Larisa Slivciuc nu a solicitat repunerea în termenul

de declarare a apelului, și nu a probat și motivat imposibilitatea îndeplinirii actului de

procedură în termen.

În acest sens, instanța de recurs reține că prin încheierea din 06 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost acceptată spre examinare în procedura cu

valoare redusă, cererea de chemare în judecată depusă de ÎM Regia „Autosolubritate”,

împotriva Larisei Slivciuc cu privire la încasarea datoriei, unde le-a fost explicate părților

că sunt în drept de a depune cereri, probe, referințe până în termen de 30 de zile de la

recepționarea încheierii și că soluționarea prezentei cereri de chemare în judecată va avea

loc, unipersonal, în lipsa părților la 07 aprilie 2020 (f.d. 29).

Totodată se mai reține că, prin scrisoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06

decembrie 2019 părților la proces le-a fost expediată încheierea menționată și conform

avizului de recepție a scrisorii atât ÎM Regia „Autosolubritate”, cât și Larisa Slivciuc au

recepționat încheierea primei instanțe din 06 decembrie 2019 și copia acțiunii la 05 și 06

mai 2020 (f.d. 31, 32). Iar, la 09 iunie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul Centru a expediat

părților copia dispozitivului hotărârii din 05 iunie 2020 (f.d. 34).

La caz, Colegiul menționează că termenul de declarare a apelului a început să curgă

la data de 06 iunie 2020 și a expirat la data de 05 iulie 2020, pe când cererea de apel a fost

depusă la data de 22 octombrie 2020, adică cu depășirea termenul de atac.

Dat fiind faptul că, Larisa Slivciuc a omis termenul legal de 30 de zile, fără a solicita

repunerea în termenul de apel, și fără a indicat motive întemeiate care ar confirma

temeinicia omiterii termenului prevăzut de lege pentru declararea apelului, prin urmare

instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de ultima.

În contextul prevederilor art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă în coroborare cu

art. 111 Cod de procedură civilă, conform cărora termenul de declarare a apelului este de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii și începe să curgă în ziua imediat

următoare datei calendaristice stabilite, datei producerii evenimentului ori momentului

care a condiționat începutul lui, Colegiul relevă că termenul de declarare a apelului a

expirat la data de 05 iulie 2020, însă Larisa Slivciuc, a depus cererea de apel abia la 22

octombrie 2020 (f.d.43-46).

În conformitate cu art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate

să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Or, la caz, se reține că

Larisa Slivciuc, odată ce a recepționat actele de procedură emise de prima instanță urma să

depună diligența necesară pentru a se informa despre mersul dosarului.

Astfel, pîrîta Larisa Slivciuc, nu și-a realizat dreptul procedural privind exercitarea

căii de atac - apelul în interiorul termenului legal, fapt corect reținut, în esență, de instanța

de apel.

În consecință, Colegiul reiterează că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de

restituire a cererii de apel ca fiind depusă în afara termenului legal.

Soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, în condițiile când părțile au obligația de

a-și exercita drepturile procedurale cu bună credință și în termen.

Or, în conformitate cu art. 27 alin.(1) Codul de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a

3

dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum

și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale

de apărare.

Nu poate fi reținut argumentul recurentei precum că termenul de declarare a apelului

urma a fi calculat de la 17 septembrie 2020, când i-a fost eliberată hotărârea motivată a

primei instanțe, or art. 362 alin. (1) CPC într-o manieră certă și clară leagă termenul de 30

de zile de contestare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la data

recepționării actului judecătoresc.

Prin urmare, Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs, indică

direct la nerespectarea de către apelanta-recurentă a drepturilor sale procedurale și

eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept

procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului

judecătoresc contestat.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurentă sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Larisa Slivciuc.

Se menține încheierea din 13 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală Regia

„Autosolubritate” împotriva Larisei Slivciuc cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4