2ra-1360/20 — încasarea datoriei

2ra-1360/20 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1360/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Badan-Melnic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigori

Nahmanzon,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Unibank” societate pe acțiuni în proces de lichidare împotriva Societății

Comerciale „Uni-Express” Societate cu răspundere limitată, Vladimir Polișciuc,

Alexandr Carafizi, Grigori Nahmanzon cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de lichidatorul Băncii Comerciale „Unibank” societate

pe acțiuni în proces de lichidare, Iulian Țurcan și a fost casată parțial hotărârea din

26 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 21 mai 2018 BC ,,Unibank” SA, în proces de lichidare, în persoana

lichidatorului Iulian Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC

,,Uni-Express” SRL, Vladimir Polișciuc, Alexandr Carafizi, Grigori Nahmanzon

prin care a solicitat încasarea în mod solidar a datoriei în sumă de 63996,42 de euro;

dobânda în mărime de 21150 de euro; dobânda majorată în sumă de 102324,89 de

euro; penalitatea în mărime de 1044,24 de euro; în total suma de 188515,55 de euro

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 aprilie 2010 între BC ,,Unibank” SA și

SC ,,Uni-Express” SRL, a fost semnat Contractul de credit nr. 34/10, în temeiul

căruia, banca i-a acordat societății pârâte un credit în sumă de 80000 de euro, cu

termenul de rambursare la data de 01 iulie 2010.

A susținut că debitorul SC ,,Uni-Express” SRL, s-a eschivat de la rambursarea

creditului primit, precum și de la plata altor sume aferente creditului, până în

prezent neachitând datoria acumulată, astfel încălcând prevederile pct. 2.2, 3.5,

5.1.3 ale contractului de credit menționat și normele de drept material privind

executarea obligațiilor.

A relevat reclamantul, că potrivit contractelor de fidejusiune din 01 aprilie

2010, Grigori Nahmanzon, Vladimir Polișciuc și Alexandr Carafizi, în calitate de

fidejusori, s-au obligat să achite datoria debitorului conform contractului de credit

nr.34/10 din 01 aprilie 2010, nu mai târziu de 10 zile din momentul primirii

reclamației de la creditor.

A relatat reclamantul că, potrivit calculului băncii, la data de 24 aprilie 2018,

datoria debitorului constituie suma de 188515,55 de euro, dintre care, datoria la

credit în sumă de 63996,42 de euro, dobânda în mărime de 21150 de euro, dobânda

majorată în sumă de 102324,89 de euro și penalitatea în mărime de 1044,24 de euro.

A susținut, că întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, la data de 19 aprilie

2018, BC ,,Unibank” SA în proces de lichidare a expediat pârâților reclamația

nr.0815/3339, însă care a fost lăsată fără răspuns, motiv din care s-a adresat în

instanța de judecată.

Prin hotărârea din 26 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de BC ,,Unibank” SA în proces de lichidare a fost admisă parțial, a

fost încasat în mod solidar din contul pârâților SC ,,Uni-Express” SRL, Vladimir

Polișciuc, Alexandr Carafizi, Grigori Nahmanzon, datoria în sumă de 63996,42 de

euro în baza contractului de credit nr. 34/10 din 01 aprilie 2010, contractul de

fidejusiune nr. 34/10-8/2-1 din 01 aprilie 2010, contractului de fidejusiune nr.

34/10-8/2-2 din 01 aprilie 2010 și contractul de fidejusiune nr. 34/10-8/2-3 din 01

aprilie 2010, suma de 21150 de euro cu titlu de dobândă contractuală și 1044,24 de

euro penalitatea. A fost încasată în mod solidar din contul SC ,,Uni-Express” SRL,

Vladimir Polișciuc, Alexandr Carafizi și Grigori Nahmanzon, în bugetul de stat

suma de 50000 de lei cu titlu de plată a taxei de stat.

În motivarea soluției sale, instanța de fond a reținut că, pârâții SC ,,Uni-

Express” SRL, Vladimir Polișciuc, Alexandr Carafizi și Grigori Nahmanzon, nu și-

au onorat obligațiunile asumate prin contractul de credit, contractul de fidejusiune

fiind încheiat întru garantarea obligațiilor asumate în baza contractului de credit de

către Vladimir Polișciuc, Alexandr Carafizi și Grigori Nahmanzon și ținând cont de

faptul că, nu a fost stinsă datoria, ultimii nu au binevoit în termenul fixat prin

reclamațiile expediate în adresa lor să achite datoria față de Bancă, prin urmare a

ajuns la concluzia de a încasa în mod solidar de la pârați suma datorată în mărime

de 63996,42 de euro ce constituie datoria la credit neachitată și suma de 21150 de

euro ce constituie dobânda contractuală și o penalitate de 1044,24 de euro.

Totodată, instanța de fond a reținut că dobânda majorată, în sumă de

102324,89 de euro solicitată de partea reclamantă, constituie prin sine o penalitate

camuflată, or drept temei de încasare a dobânzii majorate a invocat pct. 4.9 din

contractul de credit, concluzionând că instituirea prin același contract două forme de

despăgubire în caz de neonorare a obligațiilor contractuale este neîntemeiată și

contravine legii, nefiind clară calcularea acesteia, fără un tabel de calcul, iar

formularea clauzei contractuale este incertă și imprevizibilă, nefiind clar ce fel de

unitate de calcul/evaluare este indicată.

La 20 martie 2019, administratorul autorizat al BC ,,Unibank” SA în proces de

lichidare, Iulian Țurcan, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea

respingerii pretențiilor.

Prin decizia din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de lichidatorul BC „Unibank” SA , în proces de lichidare, Iulian

Țurcan, a fost casată parțial hotărîrea primei instanțe, în partea respingerii

pretențiilor de încasare a dobînzii de întîrziere majorate și în această parte a fost

pronunțată o nouă hotărîre prin care a fost admisă pretenția BC „Unibank” SA în

proces de lichidare cu privire la încasarea în mod solidar a dobînzii de întîrziere

2

majorate și a fost încasat în mod solidar de la SC ,,Uni-Express” SRL, Vladimir

Polișciuc, Alexandr Carafizi și Grigori Nahmanzon în beneficiul BC „Unibank” SA

în proces de lichidare dobânda de întârziere majorată în sumă totală de 102324,89

de euro, în monedă națională conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data

executării hotărârii. A fost încasat în beneficiul statului, în mod solidar de la SC

,,Uni-Express” SRL, Vladimir Polișciuc, Alexandr Carafizi și Grigori Nahmanzon

plata taxei de stat în sumă de 37500 de lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 666, 667 și 668

din Codul Civil, în vigoare la data producerii faptului juridic, și a concluzionat că

este greșită soluția instanței de fond privind respingerea pretențiilor referitoare la

încasarea dobânzii de întârziere majorată.

În acest context, instanța de apel a reținut că potrivit pct. 4.9.1 din contractul

de credit, părțile au stabilit, că, dacă în timp debitorul nu va îndeplini vreo

obligațiune a sa de stingere (rambursare) a creditului, inclusiv și sumelor aferente

lui, la aceste sume neachitate în termen, procentele vor fi calculate conform

dobânzii stabilite în pct. 4.4.1 majorată cu 5 puncte, iar în caz de neachitare a

dobânzii pentru folosirea creditului și a sumelor neachitate se va calcula o penalitate

în mărime de 0,1% de la aceste sume pentru fiecare zi de întârziere.

La fel, Colegiul instanței de apel a constatat că, argumentul primei instanțe

privind faptul că dobânda majorată solicitată de partea reclamantă, constituie prin

sine o penalitate camuflată, concluzionând că instituirea prin același contract două

forme de despăgubire în caz de neonorare a obligațiilor contractuale este

neîntemeiată și contravine legii, nefiind clară calcularea acesteia, fără un tabel de

calcul, iar formularea clauzei contractuale este incertă și imprevizibilă, nefiind clar

ce fel de unitate de calcul/evaluare este indicată, nu poate fi considerat întemeiat,

având în vedere că, nefiind interzis de lege, pârțile pot prevedea în contractele lor,

clauze contractuale cu condiția ca acestea să fie definite, astfel încât să nu apară

dubii la interpretarea corectă a acestora.

Prin urmare, odată ce părțile au definit la pct. 4.9.1 din Contractul de credit,

condiții generale, termenul de „dobândă majorată”, prin care se are în vedere

dobânda de întârziere calculată și datorată de debitor în caz de neachitare la termen,

conform graficului de plăți a ratelor scadente ale creditului, instanța de fond urma să

admită și această pretenție și să încaseze plata respectivă din contul pârâților în

beneficiul reclamantului. La cest capitol instanța de apel a specificat și a accentuat

că, contractul de credit semnat între BC ,,Unibank” SA și SC ,,Uni-Express” SRL

nu este unul de adeziune fiind un contract negociat, părțile asumându-și

responsabilitatea și obligația de a executa întocmai prevederile acestuia.

Respectiv, Colegiul civil al instanței de apel a atestat că, debitorul SC ,,Uni-

Express” SRL și fidejusorii Vladimir Polișciuc, Alexandr Carafizi, Grigori

Nahmanzon au încheiat benevol, după ce au negociat condițiile, contractele de

împrumut și fidejusiune, acceptând condițiile acestora și asumându-și, fiecare parte

contractantă, obligațiile corespunzătoare.

Instanța de apel a stabilit, că BC ,,Unibank” SA, în calitate de creditor și-a

îndeplinit obligațiile, iar oponenții nu au respectat condițiile contractuale, privind

termenele, modul și cuantumul restituirii împrumutului acordat. Urmare a acestui

fapt Colegiul instanței de apel a relevat, că banca este îndreptățită, potrivit

3

prevederilor contractuale și normelor de drept materiale ce reglementează raportul

juridic litigios, de a solicita încasarea din contul pârâților/intimați dobânda

majorată, aceasta fiind o consecință a neexecutării în termen și în modul cuvenit a

obligației de restituire a împrumutului acordat.

La 29 iulie 2020, Grigori Nahmanzon a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu actele judecătorești

contestate, deoarece la încheierea contractului de credit bancar a gajat bunuri care

depășesc cu mult suma creditului, iar BC „Unibank” SA a avut posibilitatea reală de

a-și asigura stingerea creanțelor prin obținerea și celorlalte bunuri mobile și imobile

gajate, pe cale extrajudiciară, ceea ce banca nu a făcut.

A mai menționat că BC „Unibank” SA în proces de lichidare a inițiat procesul

judiciar împotriva sa în condițiile în care termenul de prescripție a fost expirat

definitiv în data de 01 iulie 2013, pentru ca reclamantul să se adreseze în instanță cu

cerere de chemare în judecată abia în anul 2018.

Mai mult, cursul prescripției extinctive nu a fost întrerupt, deoarece încă din a

doua jumătate a anului 2010 dînsul ca administrator al societății comerciale nu a

dispus efectuare vreunor plăți către intimat, fiind în imposibilitate de a realiza

operațiuni bancare. Astfel, a susținut că la data intentării acțiunii civile de către

intimat, termenul general de prescripție extinctivă era expirat cu desăvîrșire.

A indicat că întru garantarea executării contractului de credit nr. 34/10 din 01

aprilie 2010 au fost încheiat încă 2 contracte de fidejusiune, astfel ca fidejusori mai

sunt 2 persoane și anume Anton Aksionov și Ion Godonoga, care nu au fost atrași în

prezentul litigiu și nu au calitate de părți, iar audierea acestora în fața instanței ar

asigura o soluționare echitabilă a cazului.

Pe lângă toate aceste invocate, instanța de judecată a sesizat oficiul teritorial

Chișinău al CNAJGS în vederea acordării asistenței juridice intimatului Vladimir

Polișciuc, fiind desemnat avocatul Ion Rusu.

A notat că doar Vladimir Polișciuc a fost asistat de un avocat calificat, ceea ce

l-a defavorizat în raport cu alți participanți la proces, fiindu-i încălcat dreptul la o

apărare efectivă, or din actele cauzei rezultă că Vladimir Polișciuc la fel, ca și

ceilalți pârâți nu a participat nici la o ședință de judecată, dânsul nu a avut nici un

fel de comunicare cu persoanele implicate în proces.

Nu în ultimul rând, a menționat că instanțele de judecată i-au încălcat

drepturile constituționale și procedurale, în situația în care i-au fost expediate citații

la locul de reședință, unde nu locuiește efectiv din anul 2013.

A relevat că, reieșind din prevederile art. 108 alin. (1) CPC, citarea publică nu

putea înlocui o citație personală, fiind un procedeu formal, iar eventualele alegații

cu privire la respectarea normelor de citare nu poate rezista nici unei critici, în timp

ce executorul judecătoresc foarte lesne a găsit calea de a-l contacta și a-l înștiința

despre necesitatea prezentării acestuia în biroul executorului.

Prin notificarea din 26 august 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat părților copia recursului și i-a înștiințat despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

4

Copia recursului expediat în adresa SC ,,Uni-Express” SRL, Vladimir

Polișciuc și Alexandr Carafizi au fost returnate instanței de recurs cu mențiunea

„necunoscut”, „nereclamat” și respectiv „plecat”.

La 03 septembrie 2020 intimatul BC „Unibank” SA a recepționat recursul

declarat de Grigori Nahmanzon, însă intimatul nu s-a folosit de dreptul de a depune

referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că la 05 decembrie 2019 Curtea de Apel Chișinău

a emis decizia contestată și la 21 februarie 2020 a fost expediată părților, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Prin urmare, recursul declarat la 29 iulie 2020 de către Grigori Nahmanzon se

consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigori Nahmanzon nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

5

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Grigori Nahmanzon ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Grigori Nahmanzon se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6