2ra-897/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

2ra-897/20 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-897/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai

D E C I Z I E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bajenaru,

Mariana Pitic,

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de CA „Alexei Kebeș”,

în cauza civilă la cererea înaintată de CA „Alexei Kebeș” către Roșca Dorin,

intervenient accesoriu CA „Asterra Grup” SA cu privire la repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Roșca Dorin, casată hotărârea din 27 iunie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 03 ianuarie 2019, CA „Alexei Kebeș” s-a adresat în instanță cu cerere de

chemare în judecată către Roșca Dorin, intervenient accesoriu CA„Asterra Grup”

SA cu privire la repararea prejudiciului material, moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, cabinetul avocatului „Alexei

Kebeș” dispune de automobil de model „Jaguar F-Pace”, cu n/î XXXXX, care a fost

procurat în luna august, anul 2017.

La 21 noiembrie 2018, aproximativ la ora 18:20, Kebeș Alexei se deplasa

regulamentar cu automobilul menționat pe str. Uzinelor, 4, mun.Chișinău, din

direcția Combinatului de tutun „Tutun CTC” spre Fabrica de Cărămidă. În timpul

deplasării, din partea dreaptă a str. Uzinelor, 4, fără a se asigura și fără a da prioritate

automobilului condus de Kebeș Alexei, care se deplasa pe strada principală, a fost

tamponat de automobilul de model „Opel Zafira” cu n/î XXXXX la volanul

automobilului respectiv se afla Roșca Dorin.

1

În urma impactului, automobilele au fost deteriorate, iar automobilul

reclamantului a fost deteriorat pe partea dreaptă și stângă. După ce au comunicat

Poliției despre accidentul produs, li s-a menționat despre necesitatea realizării

pozelor de la locul accidentului și deplasării părților la subdiviziunea de poliție

amplasată pe str.Aleea Gării, 38, mun. Chișinău, pentru documentarea necesară

conform legislației. Organul de poliție a documentat cazul, în cadrul căruia

reclamantul a fost recunoscut în calitate de victimă a accidentului rutier.

În aceeași zi (21 noiembrie 2018), agentul constatator a întocmit un proces-verbal

cu privire la contravenție în privința lui Roșca Dorin, care a ignorat prevederile pct.

39 alin. (2) din Regulamentul circulației rutiere, prin ce a comis contravenția

prevăzută la art. 242 alin. (2) din Codul contravențional.

Astfel, din cauza deteriorării automobilului, CA „Alexei Kebeș” a fost în

imposibilitate să folosească automobilul de serviciu, a informat pârâtul că

automobilul este asigurat și înlocuirea pieselor, reparația acestuia va fi suportată de

compania de asigurare, însă vor apărea cheltuieli suplimentare care vor ține de

arenda unui alt automobil, care va fi folosit în continuare în interesele de serviciu ale

cabinetului.

În rezultatul încheierii unui contract de arendă, CA „Alexei Kebeș” a suportat

cheltuieli în sumă de 30 euro/zi, în total 31 zile, ceea ce presupune cheltuieli în sumă

totală de 930 euro, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei.

La 18 decembrie 2018, CA „Alexei Kebeș” a expediat în adresa lui Roșca Dorin

o somație, prin care a solicitat soluționarea pricinii pe cale extrajudiciară prin

achitarea prejudiciului material, însă pretenția a rămas fără executare.

Mai mult, reclamantul a suportat și un prejudiciu moral, manifestat prin suferințe

psihice amplificate de comportamentul și modul în care pârâtul tratează situația, care

nu a reacționat la cerințele sale legale. A suportat și o stare de nervozitate, urmare a

situației cauzată de reparația automobilului său și cheltuielile suplimentare apărute.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat instanței de judecată încasarea

prejudiciului material în sumă de 930 euro; compensarea prejudiciului moral în sumă

de 6000 lei; încasarea taxei de stat achitate în sumă de 550 lei.

Prin încheierea protocolară din 21 aprilie 2019, CA “Asterra Grup” SA a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea de la Roșca Dorin în beneficiul CA

„Alexei Kebeș” a sumei de 930 euro exprimați în lei moldovenești conform cursului

official al BNM la momentul executării hotărârii judecătorești și a sumei de 550 lei

cu titlu de taxă de stat, în rest acțiunea fiind respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Roșca Dorin, casată hotărârea din 27 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere

a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că CA „Alexei Kebeș” nu a

prezentat instanței probe, ce ar fi confirmat în condițiile legii cerințele înaintate prin

acțiune, contrar prevederilor art. 118 din Codul de procedură civilă.

La 11 februarie 2020, CA „Alexei Kebeș” a contestat cu recurs decizia din 12

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

2

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Astfel, aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a

litigiului.

CA „Alexei Kebeș” a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din

12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 27 iunie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 29 iunie 2020, Roșca Dorin, prin intermediul avocatului Dicusar Tatiana, a

depus referință la cererea de recurs, solicitând considerarea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

La 14 iulie 2020, Roșca Dorin, prin intermediul avocatului Dicusar Tatiana, a

mai depus o referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și

menținerea deciziei contestate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

12 decembrie 2019 și expediată participanților la proces la 19 ianuarie 2020 (f.d.

170), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul

recepționării acesteia de către recurent. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 11 februarie 2020, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

Prin încheierea din 01 iulie 2020 a Completului Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de CA

„Alexei Kebeș” a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de CA „Alexei Kebeș”, va casa decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și va menține hotărârea din din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei, la 21 noiembrie 2018, ora 18:31, în mun. Chișinău,

str. Uzinelor, 4, a avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilului „Opel

3

Zafira” cu n/î XXXXX condus de Roșca Dorin, și automobilul de model „Jaguar F-

Pace”, cu n/î XXXXX, condus de Kebeș Alexei.

Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI04548874 din

21 noiembrie 2018, vinovat de producerea accidentului a fost declarat Roșca Dorin,

în privința acestuia fiind aplicată o sancțiune sub formă de amendă în mărime de 30

unități convenționale (2500 lei) și 6 puncte de penalizare.

La 21 noiembrie 2018, între Mutruc Lilian, în calitate de locator, și CA „Alexei

Kebeș”, în calitate de locatar, a fost încheiat contractul de locațiune nr. 01/18, prin

care locatorul a închiriat locatarului autovehiculul de model Nissan X Trail, cu n/î

XXXXX.

Potrivit pct. 5.1. din contractual menționat, locatarul are obligația ca pentru

autovehiculul care îi va fi pus la dispoziție de către locator să plătească o chirie de

30 euro/zilnic, în următoarele condiții: sumele se vor plăti în numerar.

Potrivit actului de primire-predare nr. 1 din 21 noiembrie 2018, locatorul a primit

bunul locaționat, iar potrivit actului de primire-predare nr. 2 din 22 decembrie 2018,

pentru locațiunea bunului mobil a fost achitată suma de 930 euro.

Prin actul de predare-primire a resurselor bănești din 01 decembrie 2018, Alexei

Kebeș, în numele CA „Alexei Kebeș”, cu referire la contractul de locațiune a

autovehiculului nr. 01/18, în calitate de locatar, a predat locatorului Lilian Mutruc

suma de 300 euro în valută națională la cursul Băncii Naționale a Moldovei, 5876

lei.

Potrivit actului de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor de aferente

seria YR nr. 424538 din 01 decembrie 2018, eliberat de Mutruc Lilian, CA „Alexei

Kebeș” urmează să achite suma de 5876 lei pentru locațiunea autovehiculului.

Potrivit dispoziției de plată de casă nr. 1, suma nominalizată a fost achitată la 01

decembrie 2018.

Prin actul de predare-primire a resurselor bănești din 11 decembrie 2018, Alexei

Kebeș, în numele CA „Alexei Kebeș”, cu referire la contractul de locațiune a

autovehiculului nr. 01/18, în calitate de locatar, a predat locatorului Lilian Mutruc

suma de 300 euro în valută națională la cursul Băncii Naționale a Moldovei, 5894

lei.

Potrivit actului de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor de aferente

seria YR nr. 424539 din 11 decembrie 2018, eliberat de Mutruc Lilian, CA „Alexei

Kebeș” urmează să achite suma de 5894,70 lei pentru locațiunea autovehiculului.

Potrivit dispoziției de plată de casă nr. 2, suma nominalizată a fost achitată la 11

decembrie 2018.

Prin actul de predare-primire a resurselor bănești din 22 decembrie 2018, Alexei

Kebeș, în numele CA „Alexei Kebeș”, cu referire la contractul de locațiune a

autovehiculului nr. 01/18, în calitate de locatar, a predat locatorului Lilian Mutruc

suma de 330 euro în valută națională la cursul Băncii Naționale a Moldovei, 6545

lei.

Potrivit actului de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor de aferente

seria YR nr. 424540 din 22 decembrie 2018, eliberat de Mutruc Lilian, CA „Alexei

Kebeș” urmează să achite suma de 6545,66 lei pentru locațiunea autovehiculului.

Potrivit dispoziției de plată de casă nr. 3, suma nominalizată a fost achitată la 22

decembrie 2018.

4

Prin somația din 18 decembrie 2018, CA „Alexei Kebeș” i-a solicitat lui Roșca

Dorin achitarea prejudiciului material rezultat din arenda automobilului pe perioada

reparației și care constituie 800 euro, în termen de 7 zile din momentul primirii

prezentei somații. Întrucât somația, recepționată de către pârât la 22 decembrie 2018,

a rămas fără executare, la 03 ianuarie 2019, CA „Alexei Kebeș” a înaintat cerere de

chemare în judecată împotriva lui Roșca Dorin cu privire la repararea prejudiciului

material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În drept, conform art. 8 alin. (1), (2) lit. f) din Codul civil (în vigoare la data

cauzării pretinsului prejudiciu), drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii,

precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute

de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale

și de la sensul legislației civile. Drepturile și obligațiile civile apar: în urma cauzării

de prejudicii unei alte persoane.

Conform art. 14 alin. (1), (2) din Codul civil (în vigoare la data cauzării

pretinsului prejudiciu), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea

integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care

persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la

restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu

efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Conform art. 512 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data cauzării pretinsului

prejudiciu), în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de

la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute.

Conform art. 514 din Codul civil (în vigoare la data cauzării pretinsului

prejudiciu), obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau

fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data cauzării pretinsului

prejudiciu), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat

să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul

moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Articolul 1398 din Codul civil (în vigoare la data cauzării pretinsului prejudiciu),

și impune întrunirea următoarelor elemente ale delictului civil în vederea apariției

dreptului de reparare a prejudiciilor: existența prejudiciului, a faptei ilicite, a

legăturii cauzale dintre prejudiciul invocat și fapta ilicită, vinovăția. Prejudiciul

reprezintă consecințele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral)

ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective. Anume aceste

consecințe negative pot lua forma suportării unui prejudiciu efectiv sau ratarea

venitului de către persoana lezată în dreptul său.

Fapta ilicită este fapta prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se

lezează drepturile subiective sau interesele persoanei. În cazul apariției faptei ilicite

sub forma acțiunii, aceasta presupune desfășurarea unei activități, întreprinderea

unei fapte concrete a cărei consecință are caracter prejudiciabil față de o altă

persoană. Totodată, fapta ilicită apare sub forma inacțiunii în acele situații când,

potrivit legii, o persoană este obligată să îndeplinească o activitate sau să săvârșească

o anumită acțiune, însă se abține de la îndeplinirea acestei activități sau de la

săvârșirea acțiunii prevăzută de normele imperative.

5

Drept faptă ilicită, reclamantul a invocat tamponarea de către Roșca Dorin la 21

noiembrie 2018 a automobilului condus de primul. Astfel, în respectivul caz, fapta

ilicită s-a manifestat prin săvârșirea contravenției prevăzute la art. 242 alin. (2) din

Codul contravențional, adică: încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor

de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei sau

cu deteriorarea considerabilă a vehiculelor, a încărcăturilor, a drumurilor, a

instalațiilor rutiere, a altor instalații sau a altor bunuri. Mai mult, potrivit procesului-

verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI04548874 din 21 noiembrie 2018, prin

ignorarea prevederilor pct. 39 alin. (2) din Regulamentul circulației rutiere și

comiterea contravenției prevăzute la art. 242 alin. (2) din Codul contravențional,

Roșca Dorin a cauzat un prejudiciu material lui Kebeș Alexei. În așa mod, fiind

stabilit cu certitudine că prejudicial cauzat recurentului constituie consecința faptei

prejudiciabile a intimatului. Totodată, prin prisma respectivului proces-verbal a fost

stabilită și vinovăția intimatului, fiindu-i aplicată sancțiunea sub formă de amendă

în mărime de 30 unități convenționale și 6 puncte de penalizare.

Respectiv, pe parcursul examinării cauzei, s-a stabilit că automobilul de model

„Jaguar F-Pace”, cu n/î XXXXX, condus de Kebeș Alexei, fiind avariat, a necesitat

lucrări de reparație, din aceste considerente recurentul a fost nevoit să recurgă la

încheierea contractului de locațiune a unui mijloc de transport, pentru perioada în

care nu a avut posibilitatea de a se folosi de propriul automobil.

Totodată, Colegiul lărgit reține că, la 03 august 2018, între CA „Asterra Grup”

SA – în calitate de asigurător, și Kebeș Alexei – în calitate de asigurat a fost încheiat

contractul nr. CSK2018-000768 de asigurare facultativă a autovehiculelor Asterra

CASCO privind asigurarea facultativă a automobilului de marca „Jaguar” model „F-

Pace”, anul fabricării 2017. Dat fiind faptul că, răspunderea asigurătorului CA

„Asterra Grup” SA față de Kebeș Alexei a fost limitată la cazurile expres stabilite

prin contractul încheiat, în speță nu poate fi pusă pe seama asigurătorului cheltuielile

legate de închirierea altui mijloc de transport de către persoana păgubită în perioada

reparației autovehiculului deteriorat.

Din considerentele descrise, Colegiul lărgit consideră corectă soluția primei

instanțe de încasare a prejudiciului material în mărime de 930 euro, sumă exprimată

în valută națională potrivit prevederilor art. 873 alin. (1) și (2) din Codul civil.

În această ordine de idei, instanța de recurs ține să menționeze faptul că, nu pot

fi reținute concluziile Curții de Apel Chișinău, formulate în decizia recurată, potrivit

cărora în conformitate cu pct. 23 al ordinului Ministerului Finanțelor din 28

decembrie 2018 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea

pentru persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției,

persoana fizică contabilizează veniturile și cheltuielile în Registrul-jurnal de venituri

și cheltuieli, or, indicațiile metodice menționate au instrat în vigoare la data

publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, și anume la 11 ianuarie 2019

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 6-12 (6929-6935) din 11 ianuarie

2019) și, respectiv, neavând caracter retroactiv, sunt aplicabile situațiilor juridice în

curs de realizare la data intrării lor în vigoare și nicidecum anului 2018.

O altă concluzie inacceptabilă a instanței de apel se referă la faptul că, potrivit

ordinului nr. 88 din 06 octombrie 2008 cu privire la aprobarea formularului tipizat

de document primar cu regim special “actul de achiziție a serviciilor de locațiune și

6

a cheltuielilor aferente”, acest act se referă la locațiunea de imobile și nicidecum la

locațiunea autovehiculelor. Or, simplul fapt că în Instrucțiune (Instrucțiune privind

completarea formularului tipizat cu regim special “Actul de achiziție a serviciilor

de locațiune și a cheltuielilor aferente”, aprobată prin Ordinul comun al

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Biroul Național de Statistică nr,

88/106 din 06 octombrie 2008) este prevăzut că “în rd. “Locul prestării serviciilor”

se indică adresa imobilului dat în locațiune”, nu presupune că un avocat, în procesul

desfășurării activității sale, poate contracta doar servicii de locațiune a bunurilor

imobile. Mai mult, este de menționat că Actele de achiziție a serviciilor de locațiune

și a cheltuielilor aferente YR 424538 din 01 decembrie 2018, YR 424539 din 11

decembrie 2018 și YR 424540 din 22 decembrie 2018, sunt formulare tipizate,

eliberate de organul fiscal.

Cu referire la pretenția recurentului de încasare a prejudiciului moral, instanța

de recurs reține prevederile art. 1422 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la momentul

nașterii raporturilor juridice), potrivit căruia, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile

ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, din norma de drept

enunțată rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Colegiul lărgit precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei

fapte recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de

libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică toate

formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic.

Așadar, CA „Alexei Kebeș” i-a fost lezat un drept patrimonial, însă

compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale se

admite numai în cazurile prevăzute expres de lege. Este important de evidențiat că

deși persoana trece prin suferințe în multe situații din viață, inclusiv în cazul faptelor

ilicite la care este expusă, aceasta încă nu o îndreptățește să solicite despăgubiri.

Persoana o poate cere doar în cazurile prevăzute de lege și în condițiile legale privind

răspunderea.

Cu referire la pretenția de compensare a cheltuielilor de judecată, Colegiul lărgit

constată temeinicia admiterii acesteia în corespundere cu prevederile art. 94 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, or, la depunerea cererii de chemare în judecată CA

„Alexei Kebeș” a achitat taxa de stat în sumă de 550 lei. Totodată, în cererea de

recurs recurentul a solicitat încasarea din contul intimatului a taxei de stat achitată

la depunerea cererii de recurs în sumă de 273 lei, confirmată prin bonul de plată din

07 februarie 2020 (f.d. 189), pretenție care urmează a fi admisă.

Astfel, ținând cont de cele expuse, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că soluția

primei instanțe cu privire la admiterea parțială a cererii de chemare în judecată

înaintată de CA „Alexei Kebeș”, este una întemeiată.

7

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de CA „Alexei Kebeș”, de a casa decizia din 12 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de CA „Alexei Kebeș”.

Se casează decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de CA „Alexei Kebeș” către Roșca Dorin,

intervenient accesoriu CA „Asterra Grup” SA cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

Se încasează din contul lui Roșca Dorin în beneficiul CA „Alexei Kebeș” suma

de 273 (două sute șaptezeci și trei) lei cu titlu de taxă de stat achitată în instanța de

recurs.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru,

Mariana Pitic,

Nicolae Craiu

8