2ra-320/20 — încasarea datoriei și dobânzii de întârziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere
- Temei legal
- forma actului juridic, efectele nerespectării formei scrise a actului juridic, contractul de depozit, remunerarea depozitarului, taxa de stat, valoarea acţiunii
2ra-320/20 — încasarea datoriei și dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-320/20
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud: E. Lavciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac)
DECIZIE
01 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Lilian Palihovici, reprezentat de avocatul Sergiu
Balaban,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilian Palihovici
împotriva Întreprinderii Mixte „Colinele de la Redi” Societate cu Răspundere Limitată
cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de întârziere,
împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Lilian Palihovici și a fost menținută hotărârea din 11
februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,
constată:
La data de 19 iulie 2018 Lilian Palihovici a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎM „Colinele de la Redi” SRL cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la data de 20 septembrie 2004, ÎM
„Colinele de la Redi” SRL a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, principalul
gen de activitate al întreprinderii fiind plantarea și recoltarea viței-de-vie.
A indicat că în luna septembrie 2004, a fost angajat în funcție de administrator al
ÎM „Colinele de la Redi” SRL, având atribuția de gestionare a lucrărilor ce țin de
plantarea, îngrijirea și recoltarea viței-de-vie.
A susținut că, începând cu anii 2008-2009, conform înțelegerii avute cu fondatorul
majoritar al ÎM ”Colinele de la Redi” SRL, în gospodăria lui din r-nul Șoldănești, sat.
Vadul-Rașcov au fost depozitate bunuri care aparțin pârâtei și anume: autoturism Niva
2131 din 2008; tractor T-54V din octombrie 2011; cultivator PRVN lățimea 1,5 m din
1
octombrie 2011; plug cu 3 secții din octombrie 2011; plug cu 5 discuri din 2014;
stropitoare SLV1500 din 2009; freză ZANON2000 din mai 2017; freză ZANON1500 din
2014; cisternă pe roți de 1800 litri din 2010; lăzi în număr de 700 de dimensiunea 65x40.
Reclamantul a menționat că pentru depozitarea bunurilor, fondatorul ÎM „Colinele
de la Redi” SRL, conform înțelegerii verbale, urma să-i achite de la început câte 100 de
euro lunar, până se va încheia în acest sens un contract în formă scrisă cu fondatorii, în
care vor fi reglementate în detaliu toate momentele legate de depozitarea bunurilor, cât și
suma care va fi achitată pentru serviciul prestat. Însă, până la momentul depunerii
acțiunii, nu a fost semnat contract în formă scrisă cu fondatorii. La nenumăratele solicitări
de a i se achita pentru depozitarea bunurilor, fondatorul ÎM „Colinele de la Redi” SRL l-
a rugat să mai aștepte puțin, deoarece se confruntă cu probleme financiare, iar în viitorul
cât mai apropiat îi va achita.
A afirmat că periodic, la sfârșitul fiecărui an de roadă a plantației, fondatorul îi
transmitea în jur de 3000-4000 de kg de struguri în contul datoriei pentru depozitarea
bunurilor, însă începând cu ianuarie 2016, nu doar că nu a achitat serviciile de depozitare,
dar a încetat să mai achite și salariul.
A relatat că aproximativ la data de 26 decembrie 2017 a primit o scrisoare, prin
care a fost informat că a fost eliberat din funcția de administrator. La fel, această decizie
verbală i-a fost comunicată și de fondatorul majoritar, prin intermediul reprezentantului
acestuia Auzbi Gutiev, informându-l totodată că noul administrator este numit Aurel
Lopaci. Astfel, Aurel Lopaci i-a comunicat să transmită bunurile întreprinderii, dânsul
fiind de acord cu condiția perfectării unui act de predare-primire oficial, cu ștampila
societății. Ulterior, nu a mai fost contactat referitor la predarea-primirea bunurilor, fiind
anunțat de poliție că în privința lui s-a întocmit o plângere în acest sens, pentru care a fost
audiat de câteva ori.
Lilian Palihovici a menționat că în perioada 15 mai 2018 - 17 mai 2018, a transmis
prin act de predare-primire bunurile proprietate a ÎM „Colinele de la Redi” SRL, noului
administrator Aurel Lopaci, fără a-i fi achitați bani pentru păstrarea acestor bunuri.
A solicitat încasarea de la ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei în sumă de 11
200 de euro pentru perioada 01 ianuarie 2009 – 01 mai 2018 (112 luni * 100 de euro).
La data de 03 decembrie 2018, avocatul Sergiu Balaban, în interesele lui Palihovici
Lilian, a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune, solicitând încasarea de la
ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor agricole
și folosirea casei de locuit și gospodăriei familiei Palihovici ca sediu al entității, deja
pentru perioada 02 septembrie 2017 pînă la 03 decembrie 2018 în sumă de 791 euro și
dobânda de întârziere în sumă de 96,7 Euro, conform cursului BNM la data executării
hotărârii.
Suplimentar, reclamantul a invocat că pentru depozitarea bunurilor, fondatorul ÎM
„Colinele de la Redi” SRL, conform înțelegerii verbale, urma să-i achite de la început
câte 100 de euro lunar, până se va încheia în acest sens un contract în formă scrisă cu
2
fondatorii. Astfel, a fost încheiat un contract cu suma de 70 de euro, care și era achitată
lunar, contractul fiind păstrat la contabilul-șef.
A indicat că depozitarea bunurilor și folosirea casei de locuit ca sediu, crea
incomodități familiei lui compuse din 11 membri.
A notat că în cadrul unui alt proces de judecată intentat la acțiunea salariaților
împotriva ÎM „Colinele de la Redi” SRL cu privire la încasarea salariului neachitat,
ultima a prezentat mai multe înscrisuri, printre care și dările de seamă, care confirmă
faptul că pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor pârâtul îi achita câte 70 de euro lunar.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 512, 513, 573, 583, 668,
1086, 1088 din Cod civil.
Prin hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,
acțiunea depusă de Lilian Palihovici a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a
încasat de la Palihovici Lilian în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 6568,50 de
lei și în beneficiul ÎM ”Colinele de la Redi” SRL cheltuielile de judecată cu titlu de
asistență juridică în sumă de 5000 lei.
Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Palihovici Lilian și a fost menținută hotărârea din 11 februarie 2019 a
Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.
La data de 30 decembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Lilian Palihovici,
reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, a depus recurs împotriva deciziei instanței de
apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii concretizate la 03
decembrie 2018.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și
nemotivată.
A indicat că este eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu privire la
neprobarea încheierii contractului de depozit în formă scrisă, deoarece la materialele
cauzei au fost anexate anume de către intimată înscrisuri, care confirmă temeinicia
acțiunii, adică existența unor relații civile cu familia Palihovici, numite de către intimată
„plata pentru serviciile comunale”, iar de recurent – „plata pentru depozitarea bunurilor”,
pentru care ÎM „Colinele de la Redi” SRL achita familiei Palihovici suma de 70 de euro
lunar.
A remarcat că într-adevăr, faptul încheierii unui contract în formă scrisă nu a putut
fi probat, or, toate actele se păstrau la contabilul-șef Maria Cozlovski, însă existența
relațiilor și a circumstanțelor de fapt au fost confirmate pe deplin în instanța de judecată,
nefiind combătute de intimată.
A menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și
anume, art. 1088 din Codul civil, conform căruia depozitul are titlu gratuit dacă în
contract nu este prevăzut altfel. În cazul în care depozitarul execută depozitul în cadrul
unei activități profesionale, se consideră că asupra remunerării s-a convenit în mod tacit.
Dacă asupra mărimii remunerației datorate nu s-a convenit, se consideră convenită, în
3
cazul existenței unui tarif stabilit, retribuția tarifară, iar în lipsa tarifului, retribuția
obișnuită. Deponentul este obligat să compenseze depozitarului cheltuielile necesare
păstrării bunului.
Recurentul a susținut că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au încasat
cheltuielile de asistență juridică din contul lui, deoarece bonul de plată în mărime de 3000
de lei a fost anexat de către instanța de fond la etapa ascultării replicilor, etapă a
procesului în care este inadmisibilă prezentarea cărorva înscrisuri. Mai mult ca atât, în
contractul de asistență juridică nr. 46 din 12 septembrie 2018, încheiat cu avocatul Stela
Lefter, este menționată o altă cauză și anume, acțiunea depusă de Lilian Palihovici,
Efrosinia Palihovici, Sergiu Palihovici și Valerii Rotari împotriva ÎM „Colinele de la
Redi” SRL cu privire la încasarea datoriei.
A susținut că instanța de fond neîntemeiat a încasat în beneficiul statului suma de
6568,5 lei cu titlu de taxă de stat, sumă calculată din cuantumul acțiunii inițiale, fără a
ține cont de faptul că la 03 decembrie 2018, avocatul Sergiu Balaban, în interesele lui
Palihovici Lilian a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune, solicitând
încasarea datoriei în sumă de 791 euro și dobânzii de întârziere în sumă de 96,7 Euro.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 noiembrie
2019.
Potrivit scrisorii de însoțire nr. 14390, decizia motivată a instanței de apel a fost
expediată în adresa recurentului la data de 19 decembrie 2019 (f.d. 252, volumul I), însă
lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. De asemenea, decizia instanței de apel a
fost expediată și la adresa electronică a avocatului Sergiu Balaban la data de 19 decembrie
2019 (f.d. 253, volumul I)
Astfel, recursul, declarat la data de 30 decembrie 2019, este în termen.
La 22 ianuarie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei ÎM
„Colinele de la Redi” SRL la data de 22 ianuarie 2020 (f.d. 14, volumul II), cu înștiințarea
despre depunerea referinței.
Intimata nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3
judecători prin încheierea din 04 martie 2020 a considerat recursul admisibil și a dispus
examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul
declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea casată pronunțând o nouă hotărâre, din
următoarele considerente.
4
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial
decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.
Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că ÎM „Colinele de la
Redi” SRL a fost înregistrată la 20 septembrie 2004, iar potrivit pct. 3.2 din actul de
constituire a întreprinderii, fondator a fost numit Palihovici Lilian, cu capitalul social de
5400 de lei (f.d. 109-112, volumul I).
În perioada 2004 - 08 mai 2018 de gestiune a ÎM ”Colinele de la Redi” SRL,
Palihovici Lilian era responsabil de toate bunurile întreprinderii mixte.
Potrivit acordului din 27 martie 2008, semnat de către Arpentin Gheorghe,
Knessine Pavel, Kessel Alexander și a deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 27 martie
2008, a fost modificat pct. 3.2 din actul de constituire a ÎM „Colinele de la Redi” SRL,
conform căruia capitalul social al întreprinderii a fost divizat în trei părți sociale (f.d. 114-
116, volumul I).
În temeiul deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 26 aprilie 2018 și a hotărârii
generale a asociaților, administrator al ÎM ”Colinele de la Redi” SRL a fost numit și
înregistrat Lopaci Aurel (f.d. 117-118, volumul I).
Ulterior, potrivit actelor de predare-primire, datate cu 11-17 mai 2018, se confirmă
că Palihovici Lilian a predat, iar administratorul ÎM ”Colinele de la Redi” SRL, în
persoana lui Lopaci Aurel, a primit un cultivator, o freză, un disc cu 6 corpuri, o cisternă
de 1800 l, un cântar, un tractor, un plug cu 3 corpuri, o stropitoare și ștampila
întreprinderii (f.d. 10-15, volumul I).
Astfel, invocând că de fapt, bunurile respective erau depozitate în gospodăria lui,
iar conform înțelegerii verbale, pentru aceste servicii era remunerat corespunzător, însă
în ultima perioadă conducerea ÎM „Colinele de la Redi” SRL nu și-a onorat obligațiile
asumate, Palihovici Lilian a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva ÎM
„Colinele de la Redi” SRL, concretizată pe parcurs, cu privire la încasarea datoriei
restantă pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor agricole și folosirea casei de locuit și
gospodăriei familiei Palihovici ca sediu al entității, pentru perioada 02 septembrie 2017
pînă la 03 decembrie 2018 în sumă de 791 euro și a dobânzii de întârziere în sumă de
96,7 euro (f.d. 57-60, volumul I).
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia de
a respinge acțiunea depusă de Lilian Palihovici ca neîntemeiată, totodată încasând de la
Palihovici Lilian în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 6568,50 de lei și în
beneficiul ÎM ”Colinele de la Redi” SRL cheltuielile de judecată cu titlu de asistență
juridică în sumă de 5000 lei.
Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Palihovici
Lilian, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea din 11 februarie
2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, considerând-o întemeiată și legală.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că nu au fost
prezentate probe care să confirme încheierea contractului de depozit.
5
Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că este corectă și legală
concluzia instanțelor ierarhic inferioare de a respinge acțiunea ca neîntemeiată, din
următoarele motive.
Conform art. 195 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul juridic
civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre
nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.
Conform art. 196 alin. (3) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul
juridic bilateral este manifestarea de voință concordantă a două părți.
În conformitate cu art. 208 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01
martie 2019), actul juridic poate fi încheiat verbal, în scris sau în formă autentică. Forma
este o condiție de valabilitate a actului juridic numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 209 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul juridic
pentru care legea sau acordul părților nu stabilește formă scrisă sau autentică poate fi
încheiat verbal. Actul juridic care se execută chiar la încheierea lui poate fi încheiat
verbal. Excepție fac actele juridice pentru care se cere formă autentică sau actele juridice
pentru care forma scrisă este cerută pentru valabilitate.
Art. 210 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019)
stipulează că, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice,
dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea
obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege,
indiferent de valoarea obiectului. În cazul în care, conform legii sau învoielii între părți,
actul juridic trebuie încheiat în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui singur
înscris, semnat de părți, cît și printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme,
altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat.
Conform art. 1086 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), prin contract
de depozit o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de cealaltă parte
(deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată și să-l restituie la cerere.
Reieșind din normele legale enunțate, instanța de recurs constată că, deși Codul
civil nu conține prevederi speciale cu privire la forma contractului de depozit, la
demonstrarea încheierii contractului urmează a fi aplicate prevederile generale cu privire
la forma convenției.
Astfel, art. 211 alin. (1) din Cod civil prevede că nerespectarea formei scrise a
actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu
martori pentru dovedirea actului juridic.
Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare just au ajuns la concluzia de a respinge
acțiunea lui Lilian Palihovici privind încasarea datoriei pentru depozitarea bunurilor
societății, or, potrivit art. 122 din Codul de procedură civilă, circumstanțele care, conform
legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici
un fel de alte mijloace probante, pe când nici în prima instanță și nici în instanța de apel,
nu au fost prezentate probe care să confirme încheierea contractului de depozit.
6
Instanțele ierarhic inferioare corect au respins ca fiind neîntemeiate argumentele
recurentului Palihovici Lilian cu referire la declarațiile martorilor Palihovici Efrosinia și
Palihovici Serghei, or, pe lângă faptul că pentru recunoașterea valabilității și confirmarea
faptului încheierii contractului de depozit în caz de nerespectare a formei scrise, nu sunt
admisibile probe cu martori, acestea s-au dovedit a fi contradictorii circumstanțelor
cauzei.
De asemenea, instanțele de judecată întemeiat nu au reținut nici argumentele
recurentului cu referire la dările de seamă anexate la materialele dosarului (f.d. 102-106,
volumul I), care ar demonstra relațiile bilaterale dintre Palihovici Lilian și ÎM „Colinele
de la Redi” SRL de păstrare a bunurilor întreprinderii și condițiile de remunerare pentru
aceste servicii, deoarece rubrica ”plăți - servicii comunale” din înscrisurile respective, nu
reflectă raporturile contractuale dintre părțile în proces.
În conformitate cu dispozițiile art. 1088 din Codul civil (în vigoare până la 01
martie 2019), depozitul are titlu gratuit dacă în contract nu este prevăzut altfel. În cazul
în care depozitarul execută depozitul în cadrul unei activități profesionale, se consideră
că asupra remunerării s-a convenit în mod tacit. Dacă asupra mărimii remunerației
datorate nu s-a convenit, se consideră convenită, în cazul existenței unui tarif stabilit,
retribuția tarifară, iar în lipsa tarifului, retribuția obișnuită. Deponentul este obligat să
compenseze depozitarului cheltuielile necesare păstrării bunului.
Se reține că, contractul de depozit este prezumat cu titlu oneros, în cazul când
depozitarul desfășoară activitate de păstrare cu caracter profesional (este persoană
juridică), or, în asemenea caz se consideră că părțile au convenit asupra remunerației în
mod tacit, iar dacă bunurile se predau către salariatul întreprinderii (la caz
administratorului Palihovici Lilian), fără întocmirea documentelor corespunzătoare,
contrar regulilor stabilite, depozitar se consideră nu persoana juridică, însă salariatul -
persoană fizică.
Respectiv, în circumstanțele în care Palihovici Lilian nu este o persoană juridică,
statut care i-ar permite să încheie contract de depozit cu titlu oneros, iar la materialele
dosarului nu este anexat un contract de depozit prin care ÎM ”Colinele de la Redi” SRL
s-ar fi obligat să achite în beneficiul recurentului o retribuție bănească pentru păstrarea
bunurilor companiei în gospodăria acestuia, instanța de recurs consideră declarative
argumentele lui Palihovici Lilian precum că asupra remunerării s-a convenit în mod tacit.
Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic inferioare, respingând
integral acțiunea, eronat au încasat de la Palihovici Lilian în beneficiul statului taxa de
stat în sumă de 6568,50 de lei, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 83 din Codul de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o
sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul
statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a
cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acțiunile
patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în
7
acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe,
conform Legii taxei de stat.
Potrivit art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992,
pentru cererile de chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter patrimonial, taxa de
stat se stabilește în cuantum de 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu
mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25000 lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de
270 lei și nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.
În conformitate cu art. 87 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, valoarea
acțiunii se determină din suma cerută – în acțiunile pentru plata unei sume.
Materialele cauzei atestă că prin cererea de chemare în judecată depusă la 19 iulie
2018, Palihovici Lilian a solicitat încasarea de la ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei
în sumă de 11 200 de euro pentru perioada 01 ianuarie 2009 – 01 mai 2018 (112 luni *
100 de euro).
Prin încheierea din 02 august 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,
Palihovici Lilian a fost scutit de plata taxei de stat în mărime de 6568,5 lei, care urma a
fi achitată la intentarea acțiunii civile (f.d. 37-39, volumul I).
La data de 03 decembrie 2018, avocatul Sergiu Balaban, în interesele lui Palihovici
Lilian, a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune, solicitând încasarea de la
ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor agricole
și folosirea casei de locuit și gospodăriei familiei Palihovici ca sediu al entității, deja
pentru perioada 02 septembrie 2017 până la 03 decembrie 2018 în sumă de 791 euro și
dobânda de întârziere în sumă de 96,7 Euro, conform cursului BNM la data executării
hotărârii (f.d. 57-60, volumul I).
Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare, respingând acțiunea depusă de către
Palihovici Lilian cu privire la încasarea sumei de 887, 7 euro, urma să încaseze din contul
acestuia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 516,63 lei, adică 3 % din suma de
887, 7 euro.
Mai mult ca atât, prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, emisă
în prezenta cauză, a fost admis recursul declarat de către Lilian Palihovici, reprezentat de
avocatul Serghei Balaban, a fost casată integral încheierea din 25 aprilie 2019 a Curții de
Apel Chișinău și s-a pronunțat o nouă încheiere prin care a fost admisă cererea lui Lilian
Palihovici cu privire la corectarea erorii de calcul strecurate în încheierea din 28 martie
2019 a Curții de Apel Chișinău. S-a corectat greșeala de calcul evidentă ce ține de
cuantumul taxei de stat pentru depunerea cererii de apel încasate de la Lilian Palihovici
prin încheierea din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin înlocuirea sumei de
4964, 40 de lei cu suma de 387 de lei, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău
pentru judecarea apelului în fond (f.d. 203-209, volumul I).
Astfel, în decizia din 05 iunie 2019, instanța de recurs a menționat că valoarea
acțiunii înaintată și contestată cu apel de către Palihovici Lilian constituie suma de 887,7
de euro (791 euro + 96,7 euro), echivalentul sumei de 17221,31 lei.
8
În circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe urmează a fi casate în partea încasării taxei de stat în mărime de 6568,50
lei din contul lui Palihovici Lilian în beneficiul statului, în această parte urmând a fi
pronunțată o hotărâre nouă, prin care se încasează din contul lui Palihovici Lilian în
beneficiul statului suma de 516,63 lei cu titlu de taxă de stat.
Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că, în conformitate art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de
procedură civilă, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei suportate de
ÎM „Colinele de la Redi” SRL și încasate de instanțele ierarhic inferioare din contul lui
Lilian Palihovici, sunt reale, necesare și rezonabile, reieșind din complexitatea cauzei,
noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la
soluționarea cauzei.
În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Costin
versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și alții versus România,
hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România, hotărârea din 27 iulie 2006,
etc.) s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor
cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor
rezonabil.
Materialele dosarului atestă că intimata ÎM „Colinele de la Redi” SRL a fost
reprezentată de către avocatul Stela Lefter, conform contractului de asistență juridică nr.
46 din 12 septembrie 2018 și mandatul seria MA nr. 1124343 din 12 septembrie 2018
(f.d. 122-123, volumul I), achitând pentru serviciile acestuia suma de 5000 de lei, fapt
confirmat prin ordinul de plată nr. 577 din 20 septembrie 2018 (f.d. 131, volumul I) și
ordinul de plată nr. 609 din 22 ianuarie 2019 (f.d. 153, volumul I).
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul
declarat de Lilian Palihovici, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, a casa decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării taxei de stat, cu
pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, în rest decizia și hotărârea a menține.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Lilian Palihovici, reprezentat de avocatul Sergiu
Balaban.
Se casează decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
11 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, în cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de Lilian Palihovici împotriva Întreprinderii Mixte „Colinele
de la Redi” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și dobânzii
9
de întârziere, în partea încasării de la Palihovici Lilian în beneficiul statului a taxei de stat
în sumă de 6568,50 de lei și se pronunță în această parte o hotărâre nouă, prin care:
Se încasează de la Palihovici Lilian în beneficiul statului suma de 516,63 (cinci sute
șaisprezece,63) de lei cu titlu de taxă de stat.
În rest, decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 11
februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
10