2ra-320/20 — încasarea datoriei și dobânzii de întârziere

2ra-320/20 — încasarea datoriei și dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-320/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud: E. Lavciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac)

DECIZIE

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Lilian Palihovici, reprezentat de avocatul Sergiu

Balaban,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilian Palihovici

împotriva Întreprinderii Mixte „Colinele de la Redi” Societate cu Răspundere Limitată

cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Lilian Palihovici și a fost menținută hotărârea din 11

februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

constată:

La data de 19 iulie 2018 Lilian Palihovici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Colinele de la Redi” SRL cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la data de 20 septembrie 2004, ÎM

„Colinele de la Redi” SRL a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, principalul

gen de activitate al întreprinderii fiind plantarea și recoltarea viței-de-vie.

A indicat că în luna septembrie 2004, a fost angajat în funcție de administrator al

ÎM „Colinele de la Redi” SRL, având atribuția de gestionare a lucrărilor ce țin de

plantarea, îngrijirea și recoltarea viței-de-vie.

A susținut că, începând cu anii 2008-2009, conform înțelegerii avute cu fondatorul

majoritar al ÎM ”Colinele de la Redi” SRL, în gospodăria lui din r-nul Șoldănești, sat.

Vadul-Rașcov au fost depozitate bunuri care aparțin pârâtei și anume: autoturism Niva

2131 din 2008; tractor T-54V din octombrie 2011; cultivator PRVN lățimea 1,5 m din

1

octombrie 2011; plug cu 3 secții din octombrie 2011; plug cu 5 discuri din 2014;

stropitoare SLV1500 din 2009; freză ZANON2000 din mai 2017; freză ZANON1500 din

2014; cisternă pe roți de 1800 litri din 2010; lăzi în număr de 700 de dimensiunea 65x40.

Reclamantul a menționat că pentru depozitarea bunurilor, fondatorul ÎM „Colinele

de la Redi” SRL, conform înțelegerii verbale, urma să-i achite de la început câte 100 de

euro lunar, până se va încheia în acest sens un contract în formă scrisă cu fondatorii, în

care vor fi reglementate în detaliu toate momentele legate de depozitarea bunurilor, cât și

suma care va fi achitată pentru serviciul prestat. Însă, până la momentul depunerii

acțiunii, nu a fost semnat contract în formă scrisă cu fondatorii. La nenumăratele solicitări

de a i se achita pentru depozitarea bunurilor, fondatorul ÎM „Colinele de la Redi” SRL l-

a rugat să mai aștepte puțin, deoarece se confruntă cu probleme financiare, iar în viitorul

cât mai apropiat îi va achita.

A afirmat că periodic, la sfârșitul fiecărui an de roadă a plantației, fondatorul îi

transmitea în jur de 3000-4000 de kg de struguri în contul datoriei pentru depozitarea

bunurilor, însă începând cu ianuarie 2016, nu doar că nu a achitat serviciile de depozitare,

dar a încetat să mai achite și salariul.

A relatat că aproximativ la data de 26 decembrie 2017 a primit o scrisoare, prin

care a fost informat că a fost eliberat din funcția de administrator. La fel, această decizie

verbală i-a fost comunicată și de fondatorul majoritar, prin intermediul reprezentantului

acestuia Auzbi Gutiev, informându-l totodată că noul administrator este numit Aurel

Lopaci. Astfel, Aurel Lopaci i-a comunicat să transmită bunurile întreprinderii, dânsul

fiind de acord cu condiția perfectării unui act de predare-primire oficial, cu ștampila

societății. Ulterior, nu a mai fost contactat referitor la predarea-primirea bunurilor, fiind

anunțat de poliție că în privința lui s-a întocmit o plângere în acest sens, pentru care a fost

audiat de câteva ori.

Lilian Palihovici a menționat că în perioada 15 mai 2018 - 17 mai 2018, a transmis

prin act de predare-primire bunurile proprietate a ÎM „Colinele de la Redi” SRL, noului

administrator Aurel Lopaci, fără a-i fi achitați bani pentru păstrarea acestor bunuri.

A solicitat încasarea de la ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei în sumă de 11

200 de euro pentru perioada 01 ianuarie 2009 – 01 mai 2018 (112 luni * 100 de euro).

La data de 03 decembrie 2018, avocatul Sergiu Balaban, în interesele lui Palihovici

Lilian, a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune, solicitând încasarea de la

ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor agricole

și folosirea casei de locuit și gospodăriei familiei Palihovici ca sediu al entității, deja

pentru perioada 02 septembrie 2017 pînă la 03 decembrie 2018 în sumă de 791 euro și

dobânda de întârziere în sumă de 96,7 Euro, conform cursului BNM la data executării

hotărârii.

Suplimentar, reclamantul a invocat că pentru depozitarea bunurilor, fondatorul ÎM

„Colinele de la Redi” SRL, conform înțelegerii verbale, urma să-i achite de la început

câte 100 de euro lunar, până se va încheia în acest sens un contract în formă scrisă cu

2

fondatorii. Astfel, a fost încheiat un contract cu suma de 70 de euro, care și era achitată

lunar, contractul fiind păstrat la contabilul-șef.

A indicat că depozitarea bunurilor și folosirea casei de locuit ca sediu, crea

incomodități familiei lui compuse din 11 membri.

A notat că în cadrul unui alt proces de judecată intentat la acțiunea salariaților

împotriva ÎM „Colinele de la Redi” SRL cu privire la încasarea salariului neachitat,

ultima a prezentat mai multe înscrisuri, printre care și dările de seamă, care confirmă

faptul că pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor pârâtul îi achita câte 70 de euro lunar.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 512, 513, 573, 583, 668,

1086, 1088 din Cod civil.

Prin hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

acțiunea depusă de Lilian Palihovici a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a

încasat de la Palihovici Lilian în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 6568,50 de

lei și în beneficiul ÎM ”Colinele de la Redi” SRL cheltuielile de judecată cu titlu de

asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Palihovici Lilian și a fost menținută hotărârea din 11 februarie 2019 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

La data de 30 decembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Lilian Palihovici,

reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii concretizate la 03

decembrie 2018.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

nemotivată.

A indicat că este eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu privire la

neprobarea încheierii contractului de depozit în formă scrisă, deoarece la materialele

cauzei au fost anexate anume de către intimată înscrisuri, care confirmă temeinicia

acțiunii, adică existența unor relații civile cu familia Palihovici, numite de către intimată

„plata pentru serviciile comunale”, iar de recurent – „plata pentru depozitarea bunurilor”,

pentru care ÎM „Colinele de la Redi” SRL achita familiei Palihovici suma de 70 de euro

lunar.

A remarcat că într-adevăr, faptul încheierii unui contract în formă scrisă nu a putut

fi probat, or, toate actele se păstrau la contabilul-șef Maria Cozlovski, însă existența

relațiilor și a circumstanțelor de fapt au fost confirmate pe deplin în instanța de judecată,

nefiind combătute de intimată.

A menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume, art. 1088 din Codul civil, conform căruia depozitul are titlu gratuit dacă în

contract nu este prevăzut altfel. În cazul în care depozitarul execută depozitul în cadrul

unei activități profesionale, se consideră că asupra remunerării s-a convenit în mod tacit.

Dacă asupra mărimii remunerației datorate nu s-a convenit, se consideră convenită, în

3

cazul existenței unui tarif stabilit, retribuția tarifară, iar în lipsa tarifului, retribuția

obișnuită. Deponentul este obligat să compenseze depozitarului cheltuielile necesare

păstrării bunului.

Recurentul a susținut că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au încasat

cheltuielile de asistență juridică din contul lui, deoarece bonul de plată în mărime de 3000

de lei a fost anexat de către instanța de fond la etapa ascultării replicilor, etapă a

procesului în care este inadmisibilă prezentarea cărorva înscrisuri. Mai mult ca atât, în

contractul de asistență juridică nr. 46 din 12 septembrie 2018, încheiat cu avocatul Stela

Lefter, este menționată o altă cauză și anume, acțiunea depusă de Lilian Palihovici,

Efrosinia Palihovici, Sergiu Palihovici și Valerii Rotari împotriva ÎM „Colinele de la

Redi” SRL cu privire la încasarea datoriei.

A susținut că instanța de fond neîntemeiat a încasat în beneficiul statului suma de

6568,5 lei cu titlu de taxă de stat, sumă calculată din cuantumul acțiunii inițiale, fără a

ține cont de faptul că la 03 decembrie 2018, avocatul Sergiu Balaban, în interesele lui

Palihovici Lilian a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune, solicitând

încasarea datoriei în sumă de 791 euro și dobânzii de întârziere în sumă de 96,7 Euro.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 noiembrie

2019.

Potrivit scrisorii de însoțire nr. 14390, decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată în adresa recurentului la data de 19 decembrie 2019 (f.d. 252, volumul I), însă

lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. De asemenea, decizia instanței de apel a

fost expediată și la adresa electronică a avocatului Sergiu Balaban la data de 19 decembrie

2019 (f.d. 253, volumul I)

Astfel, recursul, declarat la data de 30 decembrie 2019, este în termen.

La 22 ianuarie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei ÎM

„Colinele de la Redi” SRL la data de 22 ianuarie 2020 (f.d. 14, volumul II), cu înștiințarea

despre depunerea referinței.

Intimata nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 04 martie 2020 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea casată pronunțând o nouă hotărâre, din

următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că ÎM „Colinele de la

Redi” SRL a fost înregistrată la 20 septembrie 2004, iar potrivit pct. 3.2 din actul de

constituire a întreprinderii, fondator a fost numit Palihovici Lilian, cu capitalul social de

5400 de lei (f.d. 109-112, volumul I).

În perioada 2004 - 08 mai 2018 de gestiune a ÎM ”Colinele de la Redi” SRL,

Palihovici Lilian era responsabil de toate bunurile întreprinderii mixte.

Potrivit acordului din 27 martie 2008, semnat de către Arpentin Gheorghe,

Knessine Pavel, Kessel Alexander și a deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 27 martie

2008, a fost modificat pct. 3.2 din actul de constituire a ÎM „Colinele de la Redi” SRL,

conform căruia capitalul social al întreprinderii a fost divizat în trei părți sociale (f.d. 114-

116, volumul I).

În temeiul deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 26 aprilie 2018 și a hotărârii

generale a asociaților, administrator al ÎM ”Colinele de la Redi” SRL a fost numit și

înregistrat Lopaci Aurel (f.d. 117-118, volumul I).

Ulterior, potrivit actelor de predare-primire, datate cu 11-17 mai 2018, se confirmă

că Palihovici Lilian a predat, iar administratorul ÎM ”Colinele de la Redi” SRL, în

persoana lui Lopaci Aurel, a primit un cultivator, o freză, un disc cu 6 corpuri, o cisternă

de 1800 l, un cântar, un tractor, un plug cu 3 corpuri, o stropitoare și ștampila

întreprinderii (f.d. 10-15, volumul I).

Astfel, invocând că de fapt, bunurile respective erau depozitate în gospodăria lui,

iar conform înțelegerii verbale, pentru aceste servicii era remunerat corespunzător, însă

în ultima perioadă conducerea ÎM „Colinele de la Redi” SRL nu și-a onorat obligațiile

asumate, Palihovici Lilian a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva ÎM

„Colinele de la Redi” SRL, concretizată pe parcurs, cu privire la încasarea datoriei

restantă pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor agricole și folosirea casei de locuit și

gospodăriei familiei Palihovici ca sediu al entității, pentru perioada 02 septembrie 2017

pînă la 03 decembrie 2018 în sumă de 791 euro și a dobânzii de întârziere în sumă de

96,7 euro (f.d. 57-60, volumul I).

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia de

a respinge acțiunea depusă de Lilian Palihovici ca neîntemeiată, totodată încasând de la

Palihovici Lilian în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 6568,50 de lei și în

beneficiul ÎM ”Colinele de la Redi” SRL cheltuielile de judecată cu titlu de asistență

juridică în sumă de 5000 lei.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Palihovici

Lilian, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea din 11 februarie

2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, considerând-o întemeiată și legală.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că nu au fost

prezentate probe care să confirme încheierea contractului de depozit.

5

Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că este corectă și legală

concluzia instanțelor ierarhic inferioare de a respinge acțiunea ca neîntemeiată, din

următoarele motive.

Conform art. 195 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul juridic

civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre

nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Conform art. 196 alin. (3) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul

juridic bilateral este manifestarea de voință concordantă a două părți.

În conformitate cu art. 208 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01

martie 2019), actul juridic poate fi încheiat verbal, în scris sau în formă autentică. Forma

este o condiție de valabilitate a actului juridic numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 209 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul juridic

pentru care legea sau acordul părților nu stabilește formă scrisă sau autentică poate fi

încheiat verbal. Actul juridic care se execută chiar la încheierea lui poate fi încheiat

verbal. Excepție fac actele juridice pentru care se cere formă autentică sau actele juridice

pentru care forma scrisă este cerută pentru valabilitate.

Art. 210 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019)

stipulează că, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice,

dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea

obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege,

indiferent de valoarea obiectului. În cazul în care, conform legii sau învoielii între părți,

actul juridic trebuie încheiat în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui singur

înscris, semnat de părți, cît și printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme,

altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat.

Conform art. 1086 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), prin contract

de depozit o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de cealaltă parte

(deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată și să-l restituie la cerere.

Reieșind din normele legale enunțate, instanța de recurs constată că, deși Codul

civil nu conține prevederi speciale cu privire la forma contractului de depozit, la

demonstrarea încheierii contractului urmează a fi aplicate prevederile generale cu privire

la forma convenției.

Astfel, art. 211 alin. (1) din Cod civil prevede că nerespectarea formei scrise a

actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu

martori pentru dovedirea actului juridic.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare just au ajuns la concluzia de a respinge

acțiunea lui Lilian Palihovici privind încasarea datoriei pentru depozitarea bunurilor

societății, or, potrivit art. 122 din Codul de procedură civilă, circumstanțele care, conform

legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici

un fel de alte mijloace probante, pe când nici în prima instanță și nici în instanța de apel,

nu au fost prezentate probe care să confirme încheierea contractului de depozit.

6

Instanțele ierarhic inferioare corect au respins ca fiind neîntemeiate argumentele

recurentului Palihovici Lilian cu referire la declarațiile martorilor Palihovici Efrosinia și

Palihovici Serghei, or, pe lângă faptul că pentru recunoașterea valabilității și confirmarea

faptului încheierii contractului de depozit în caz de nerespectare a formei scrise, nu sunt

admisibile probe cu martori, acestea s-au dovedit a fi contradictorii circumstanțelor

cauzei.

De asemenea, instanțele de judecată întemeiat nu au reținut nici argumentele

recurentului cu referire la dările de seamă anexate la materialele dosarului (f.d. 102-106,

volumul I), care ar demonstra relațiile bilaterale dintre Palihovici Lilian și ÎM „Colinele

de la Redi” SRL de păstrare a bunurilor întreprinderii și condițiile de remunerare pentru

aceste servicii, deoarece rubrica ”plăți - servicii comunale” din înscrisurile respective, nu

reflectă raporturile contractuale dintre părțile în proces.

În conformitate cu dispozițiile art. 1088 din Codul civil (în vigoare până la 01

martie 2019), depozitul are titlu gratuit dacă în contract nu este prevăzut altfel. În cazul

în care depozitarul execută depozitul în cadrul unei activități profesionale, se consideră

că asupra remunerării s-a convenit în mod tacit. Dacă asupra mărimii remunerației

datorate nu s-a convenit, se consideră convenită, în cazul existenței unui tarif stabilit,

retribuția tarifară, iar în lipsa tarifului, retribuția obișnuită. Deponentul este obligat să

compenseze depozitarului cheltuielile necesare păstrării bunului.

Se reține că, contractul de depozit este prezumat cu titlu oneros, în cazul când

depozitarul desfășoară activitate de păstrare cu caracter profesional (este persoană

juridică), or, în asemenea caz se consideră că părțile au convenit asupra remunerației în

mod tacit, iar dacă bunurile se predau către salariatul întreprinderii (la caz

administratorului Palihovici Lilian), fără întocmirea documentelor corespunzătoare,

contrar regulilor stabilite, depozitar se consideră nu persoana juridică, însă salariatul -

persoană fizică.

Respectiv, în circumstanțele în care Palihovici Lilian nu este o persoană juridică,

statut care i-ar permite să încheie contract de depozit cu titlu oneros, iar la materialele

dosarului nu este anexat un contract de depozit prin care ÎM ”Colinele de la Redi” SRL

s-ar fi obligat să achite în beneficiul recurentului o retribuție bănească pentru păstrarea

bunurilor companiei în gospodăria acestuia, instanța de recurs consideră declarative

argumentele lui Palihovici Lilian precum că asupra remunerării s-a convenit în mod tacit.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic inferioare, respingând

integral acțiunea, eronat au încasat de la Palihovici Lilian în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 6568,50 de lei, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 83 din Codul de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o

sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul

statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a

cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acțiunile

patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în

7

acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe,

conform Legii taxei de stat.

Potrivit art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992,

pentru cererile de chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter patrimonial, taxa de

stat se stabilește în cuantum de 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu

mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25000 lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de

270 lei și nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.

În conformitate cu art. 87 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, valoarea

acțiunii se determină din suma cerută – în acțiunile pentru plata unei sume.

Materialele cauzei atestă că prin cererea de chemare în judecată depusă la 19 iulie

2018, Palihovici Lilian a solicitat încasarea de la ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei

în sumă de 11 200 de euro pentru perioada 01 ianuarie 2009 – 01 mai 2018 (112 luni *

100 de euro).

Prin încheierea din 02 august 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

Palihovici Lilian a fost scutit de plata taxei de stat în mărime de 6568,5 lei, care urma a

fi achitată la intentarea acțiunii civile (f.d. 37-39, volumul I).

La data de 03 decembrie 2018, avocatul Sergiu Balaban, în interesele lui Palihovici

Lilian, a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune, solicitând încasarea de la

ÎM „Colinele de la Redi” SRL a datoriei pentru îngrijirea și depozitarea bunurilor agricole

și folosirea casei de locuit și gospodăriei familiei Palihovici ca sediu al entității, deja

pentru perioada 02 septembrie 2017 până la 03 decembrie 2018 în sumă de 791 euro și

dobânda de întârziere în sumă de 96,7 Euro, conform cursului BNM la data executării

hotărârii (f.d. 57-60, volumul I).

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare, respingând acțiunea depusă de către

Palihovici Lilian cu privire la încasarea sumei de 887, 7 euro, urma să încaseze din contul

acestuia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 516,63 lei, adică 3 % din suma de

887, 7 euro.

Mai mult ca atât, prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, emisă

în prezenta cauză, a fost admis recursul declarat de către Lilian Palihovici, reprezentat de

avocatul Serghei Balaban, a fost casată integral încheierea din 25 aprilie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și s-a pronunțat o nouă încheiere prin care a fost admisă cererea lui Lilian

Palihovici cu privire la corectarea erorii de calcul strecurate în încheierea din 28 martie

2019 a Curții de Apel Chișinău. S-a corectat greșeala de calcul evidentă ce ține de

cuantumul taxei de stat pentru depunerea cererii de apel încasate de la Lilian Palihovici

prin încheierea din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin înlocuirea sumei de

4964, 40 de lei cu suma de 387 de lei, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău

pentru judecarea apelului în fond (f.d. 203-209, volumul I).

Astfel, în decizia din 05 iunie 2019, instanța de recurs a menționat că valoarea

acțiunii înaintată și contestată cu apel de către Palihovici Lilian constituie suma de 887,7

de euro (791 euro + 96,7 euro), echivalentul sumei de 17221,31 lei.

8

În circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe urmează a fi casate în partea încasării taxei de stat în mărime de 6568,50

lei din contul lui Palihovici Lilian în beneficiul statului, în această parte urmând a fi

pronunțată o hotărâre nouă, prin care se încasează din contul lui Palihovici Lilian în

beneficiul statului suma de 516,63 lei cu titlu de taxă de stat.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, în conformitate art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de

procedură civilă, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei suportate de

ÎM „Colinele de la Redi” SRL și încasate de instanțele ierarhic inferioare din contul lui

Lilian Palihovici, sunt reale, necesare și rezonabile, reieșind din complexitatea cauzei,

noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la

soluționarea cauzei.

În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Costin

versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și alții versus România,

hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România, hotărârea din 27 iulie 2006,

etc.) s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor

cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor

rezonabil.

Materialele dosarului atestă că intimata ÎM „Colinele de la Redi” SRL a fost

reprezentată de către avocatul Stela Lefter, conform contractului de asistență juridică nr.

46 din 12 septembrie 2018 și mandatul seria MA nr. 1124343 din 12 septembrie 2018

(f.d. 122-123, volumul I), achitând pentru serviciile acestuia suma de 5000 de lei, fapt

confirmat prin ordinul de plată nr. 577 din 20 septembrie 2018 (f.d. 131, volumul I) și

ordinul de plată nr. 609 din 22 ianuarie 2019 (f.d. 153, volumul I).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de Lilian Palihovici, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, a casa decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării taxei de stat, cu

pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, în rest decizia și hotărârea a menține.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Lilian Palihovici, reprezentat de avocatul Sergiu

Balaban.

Se casează decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

11 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Lilian Palihovici împotriva Întreprinderii Mixte „Colinele

de la Redi” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și dobânzii

9

de întârziere, în partea încasării de la Palihovici Lilian în beneficiul statului a taxei de stat

în sumă de 6568,50 de lei și se pronunță în această parte o hotărâre nouă, prin care:

Se încasează de la Palihovici Lilian în beneficiul statului suma de 516,63 (cinci sute

șaisprezece,63) de lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 11

februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

10