2rac-74/20 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2rac-74/20 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. M. Iftodi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 08 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Mixtă „Opti Agro” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Opti Agro” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății de Asigurări „Acord Grup” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Vadim Lelic cu privire la repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 17 septembrie 2018, Întreprinderea Mixtă „Opti Agro” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎM „Opti Agro” SRL), reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății de Asigurări „Acord Grup” Societate pe Acțiuni (în continuare „Acord Grup” SA), intervenient accesoriu Vadim Lelic solicitând încasarea prejudiciului patrimonial cauzat în rezultatul deteriorării automobilului de model „Ford Tourneo Connect” cu număr de înmatriculare XXXXX, în mărime de 240618,12 lei,

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei și alte cheltuieli aferente judecării litigiului. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 15 iunie 2017, aproximativ ora 10:00, Vadim Lelic, aflându-se la volanul automobilului de model „Ford Tranzit” cu număr de înmatriculare XXXXX, pe traseul M 14 km 82+950, raionul Edineț, direcția Briceni, a ieșit la depășire, fără a se asigura dacă nu pune în pericol circulația rutieră din sens opus, a intrat în coliziune laterală cu autobusul de rută Criva - Chișinău, ce se deplasa regulamentar pe partea dreaptă din direcția or. Edineț spre mun. Bălți. Drept urmare, a fost deteriorată oglinda retrovizoare din stânga și aripa laterală stânga din spate.

În continuare, pe aceeași bandă, s-a tamponat frontal cu automobilul de model „Ford Tourneo Connect”, cu număr de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla Serghei Cașciuc, care se deplasa în spatele autobusului sus-menționat. În rezultatul accidentului rutier, lui Serghei Cașciuc i-a 1 fost cauzată conform raportului de expertiză judiciară nr. 89-D din 19 iunie 2017, vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață și până la moment ultimul se află în stare de coma cerebrală. Anume, Vadim Lelic, aflându-se la volanul automobilului de model „Ford Tranzit”, a început manevra de depășire contrar prevederilor pct. 45 alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, prin ce a comis o infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit.a) Cod penal.

Prin sentința din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, Vadim Lelic a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.a) Cod penal, fiind menținută în latura penală prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți. Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a rejudecat cauza și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a exclus aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, aplicate de instanțele ierarhic inferioare și Vadim Lelic s-a considerat condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit.a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Totodată, a menționat că Serghei Cașciuc era angajat al ÎM „Opti Agro” SRL, iar autovehiculul deteriorat aparține cu drept de proprietate angajatorului ÎM „Opti Agro” SRL. În rezultatul producerii accidentului rutier a fost deteriorat automobilul de model „Ford Tourneo Connect”, prin ce a fost cauzat un prejudiciu patrimonial în sumă de 240618, 12 lei. Întru soluționarea amiabilă a litigiului prin restituirea benevolă a sumei achitate, s-a adresat către „Acord Grup” SA cu o cerere prealabilă privind recuperarea prejudiciului patrimonial cauzat ca urmare a deteriorării automobilului de model „Ford Tourneo Connect”, însă a rămas fără executare. De asemenea, a pretins compensarea de către pârât a cheltuielilor de judecată suportate în sumă de 5000 lei pentru asistență juridică acordată de avocat.

Prin hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Opti Agro” SRL și s-a încasat de la „Acord Grup” SA în beneficiul ÎM „Opti Agro” SRL prejudiciul patrimonial în mărime de 109067,00 de lei, iar în restul sumei de 131551,12 lei s-a respins ca fiind neîntemeiată; s-a încasat de la „Acord Grup” SA în beneficiul ÎM „Opti Agro” SRL cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 de lei; s-a încasat de la „Acord Grup” SA în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3272,01 lei; s-a încasat de la ÎM „Opti Agro” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3946,53 de lei.

Prin decizia din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de ÎM „Opti Agro” SRL; s-a admis apelul declarat de „Acord Grup” SA și s-a casat în parte hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în ceea ce vizează cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată și a taxei de stat în beneficiul statului și în această parte s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins cerința ÎM „Opti Agro” SRL împotriva „Acord Grup” SA cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată; s-a încasat în beneficiul statului de la ÎM „Opti Agro” SRL taxa de stat în mărime de 7218,50 de lei; în rest, hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în contextul pretențiilor înaintate de către reclamantul ÎM „Opti Agro” SRL, la încasarea despăgubirii de asigurare, instanța de fond a ținut cont de valoarea părților rămase neavariate în urma 2 accidentului, astfel încasând o despăgubire de asigurare care nu depășește diferența dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului și valoarea rămasă (144835, 03 lei valoarea de piață a unui automobil analogic automobilului avariat– 35768 de lei valoarea părților componente a autovehiculului rămase neavariate = 109067 de lei). Instanța de apel citând prevederile art. 82, art. 90 lit. i), art.94 alin.(1), art.96 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă, a considerat eronată concluzia instanței de fond privind încasarea în beneficiul reclamantului ÎM „Opti Agro” SRL a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei din contul „Acord Grup” SA.

La acest capitol, a punctat că reclamanta ÎM „Opti Agro” SRL a înaintat „Acord Grup” SA o cerere prealabilă, cu anexarea Raportului de evaluare, prin care a solicitat achitarea prejudiciului material în suma de 240618,12 lei. La data de 21 septembrie 2018, „Acord Grup” SA, prin scrisoare nr. 631.18 a comunicat ÎM „Opti Agro” SRL despre faptul că este de acord să achite suma despăgubirii de asigurare în mărime de 109067,00 de lei, scrisoare recepționată conform avizului de recepție nr. DS2000139970AR, anexat la materialele cauzei.

Prin urmare, prin prisma prevederilor art.94 alin. (1) Cod de procedură civilă coroborate cu prevederile art. 97 alin. (3) Cod de procedură civilă și rezultând din faptul că mărimea despăgubirii de asigurare dispusă spre încasare prin hotărârea instanței de fond este egală cu mărimea despăgubirii de asigurare propusă de către pârâtul „Acord Grup” SA, ultimul recunoscând din start suma de 109067 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare, instanța de apel a respins cerința reclamantului privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Redând prevederile art. 98 alin.(1), (2), (3) Cod de procedură civilă și rezultând din faptul că pârâtul „Acord Grup” SA a recunoscut pretenția reclamantului privind încasarea despăgubirii de asigurare la suma de 109067 de lei, suma încasată prin hotărârea contestată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa în beneficiul statului de la ÎM „Opti Agro” SRL taxa de stat în mărime de 7218, 50 de lei (240618, 12 x 3% =7218, 50). La 02 decembrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.225), ÎM „Opti Agro” SRL, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel ca fiind ilegală și nefondată, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța a aplicat eronat legea. La fel, și- a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, din motiv că nu au fost examinate toate aspectele cauzei și esența pretențiilor menționate. Or, motivarea trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, convingătoare, accesibilă, precisă și concisă, fermă, însă la caz lipsește. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii de însoțire datate cu 24 februarie 2020 (f.d.229) și a fost recepționată conform avizelor de recepție la 26 februarie 2020 și la 27 februarie 2020 (f.d.231-232). La 16 martie 2020, prin intermediul poștei electronice (f.d.233), „Acord Grup” SA, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

3 În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 08 octombrie 2019, iar ÎM „Opti Agro” SRL, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs la 02 decembrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.225). Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la proces la 11 noiembrie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.211) și a fost recepționată de partea recurentă la 14 noiembrie 2019, conform avizului de recepție (f.d.212). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎM „Opti Agro” SRL, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „Opti Agro” SRL, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură 4 civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de ÎM „Opti Agro” SRL, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Opti Agro” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5