3ra-482/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii pesiei pentru vechimea în muncă și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii pesiei pentru vechimea în muncă şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-482/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii pesiei pentru vechimea în muncă și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-482/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Lastavețchi
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan
ÎNCHEIERE
25 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Cucta,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Andrei Cucta împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient
accesoriu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu
privire la contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii pensiei pentru
vechimea în muncă și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din data de 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a respins apelul declarat de către Andrei Cucta, s-a admis apelul declarat
de către Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea din data de 25
ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri
privind respingerea cererii de chemare în judecată,
constată:
La 27 noiembrie 2017 Andrei Cucta a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, cu concretizările ulterioare, împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Inspectoratul General al
Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea deciziei nr.
24 din 12 august 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale privind refuzul în
stabilirea pensiei, obligarea pârâtei să-i stabilească pensia din momentul solicitării,
încasarea sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat în legătură cu
refuzul confirmării și stabilirii pensiei, precum și 4 000 de lei cheltuieli de asistență
juridică.
În motivarea cererii de chemare în judecată Andrei Cucta a indicat că a activat
în cadrul Ministerului Afacerilor Interne începând cu 02 februarie 1996 - până la 20
iunie 2017.
Prin ordinul nr. 109 ef. din 14 februarie 2014 al Inspectoratului General al
Poliției, în temeiul art. 76, lit. g) din Codul muncii și art. 45 din Legea cu privire la
activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, a fost
suspendat contractul individul de muncă încheiat cu Andrei Cucta în baza
demersului Procuraturii Anticorupție nr. 400 din 24 ianuarie 2014 privind
suspendarea provizorie din funcție a unor angajați ai INP al IGP, din motiv că la 28
1
ianuarie 2014 a fost finalizată urmărirea pe cauza penală nr. 2013978223, cu
remiterea acesteia în adresa Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău pentru examinare
în fond, până la primirea deciziei definitive pe caz.
Prin ordinul nr. 248 ef. din 13 iunie 2017 al Inspectoratului General al Poliției,
în temeiul art. 38, alin. (1) lit. c) din Legea privind funcționarul public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, au
fost încetate raporturile de serviciu cu Andrei Cucta în legătură cu acumularea
vechimii în muncă, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, cu achitarea
compensației bănești pentru concediile de odihnă anuale neutilizate și a
indemnizației unice în conformitate cu art. 49, alin. (2) din Legea nr. 288 din 16
decembrie 2016, de la 20 iunie 2017.
Vechimea calendaristică în serviciu a lui Andrei Cucta în cadrul organelor
afacerilor interne la data concedierii din funcția de ofițer de patrulare al Companiei
escortă și misiuni speciale a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului
General al Poliției a constituit 21 de ani, 04 luni și 18 zile.
Prin certificatul nr. INP/3028 din 22 iunie 2017 eliberat de Inspectoratul
Național de Patrulare și duplicatul livretului militar HO nr. 5911014 din 12
octombrie 1994 eliberat de SAM a raionului Căușeni se confirmă faptul că de la 28
decembrie 1989 – până la 25 noiembrie 1991 Andrei Cucta a îndeplinit serviciul
militar, perioadă care se include în calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea
pensiei, calculându-se 1:1, în total 01 ani, 10 luni și 27 de zile.
Potrivit informațiilor gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în
muncă a lui Andrei Cucta, pentru stabilirea pensiei conform art. 13, lit. a) din Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.
1544 din 23 iunie 1993 și Legii privind funcționarul public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, la data de 20
iunie 2017 a constituit 23 de ani, 03 luni și 15 zile, inclusiv cu perioada suspendării,
fapt confirmat prin certificatul eliberat de Inspectoratul Național de Patrulare nr.
3028 din 22 august 2017 și prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 248 ef
din 13 iunie 2017.
La 07 iulie 2017 Andrei Cucta s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale
cu cerere, solicitând să i se stabilească pensia pentru vechimea în muncă, la care a
anexat copia buletinului de identitate, carnetul de muncă, livretul militar, extrasul
din ordinul nr. 248 ef. din 13 iunie 2017 al Inspectoratului General al Poliției,
calculul vechimii în muncă.
Prin decizia nr. 24 din 12 august 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale
cererea lui Andrei Cucta a fost respinsă din motivul lipsei vechimii necesare în
serviciu.
În decizia contestată Casa Națională de Asigurări Sociale s-a referit la faptul că
potrivit certificatului nr. INP/3028 din 22 iunie 2017, eliberat de Inspectoratul
Național de Patrulare, se confirmă faptul că vechimea în muncă la data eliberării din
serviciu - 20 iunie 2017, a constituit 23 de ani, 3 luni și 15 zile. În vechimea în muncă
a fost inclusă și perioada în care a fost suspendat contractul individual de muncă a
lui Andrei Cucta în baza ordinului IGP nr. 109 ef. din 14 februarie 2014. Din cauza
că în perioada 14 februarie 2014 - până la 20 iunie 2017 contractul individual de
muncă a fost suspendat, temei legal de a include în vechimea în muncă a perioadei
2
menționate, nu s-a stabilit, deoarece conform art. 18, lit. a) din Legea nr. 1544 din
23 iunie 1993, în vechimea în muncă se include „serviciul în organele afacerilor
interne”, fapt ce presupune activitatea reală în funcția deținută, iar conform art. 75,
alin. (2) din Codul muncii, suspendarea contractului individual de muncă presupune
suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale (salariu,
sporuri, alte plăți) de către angajator.
La 16 octombrie 2017 Andrei Cucta s-a adresat Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei nr. 24 din 12 august 2017
și examinarea documentelor prezentate întru confirmarea și stabilirea pensiei în
temeiul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993.
Prin răspunsul nr. C-1913/17 din 09 noiembrie 2017 a Casei Naționale de
Asigurări Sociale, cererea prealabilă depusă de Andrei Cucta a fost respinsă ca
neîntemeiată.
În opinia reclamantului refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este
neîntemeiat, care contravine prevederilor legale, încălcându-i în așa mod dreptul la
pensie și la un trai decent prevăzut de lege.
Prin hotărârea din data de 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a anulat decizia nr. 24 din
12 august 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale privind refuzul în stabilirea
pensiei, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite
lui Andrei Cucta pensia pentru vechimea în muncă din momentul solicitării - 07
august 2017, în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993. S-a încasat din
contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Andrei Cucta suma de
4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile s-au respins
ca neîntemeiate.
Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut că Casa Națională de Asigurări
Sociale a refuzat în stabilirea și achitarea pensiei lui Andrei Cucta din motiv că în
perioada 14 februarie 2014-20 iunie 2017 acesta a fost suspendat din funcție, fapt ce
nu reprezintă activitate de muncă reală și nu poate fi inclusă în vechimea în muncă,
precum și faptul că nu a putut prezenta certificate privind întreținerea bănească
pentru perioada pentru ultimele 12 luni de activitate iunie 2016- iunie 2017.
Instanța de fond prin prisma art. 75, alin. (2) și (3) din Codul muncii, raportat
la materialele cauzei, a concluzionat că pretențiile lui Andrei Cucta cu privire la
anularea deciziei nr. 24 din 12 august 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind refuzul în stabilirea pensiei și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale
să-i stabilească și să-i achite lui Andrei Cucta pensia pentru vechimea în muncă din
momentul solicitării - 07 august 2017, sunt întemeiate, deoarece prin ordinul nr. 248
ef. din 13 iunie 2017 al Inspectoratului General al Poliției, Andrei Cucta a fost
concediat în legătură cu acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie.
Instanța de fond a respins ca fiind neîntemeiat argumentul Casei Naționale de
Asigurări Sociale precum că Andrei Cucta nu a prezentat certificat privind salariul
pentru perioada ultimelor 12 luni de activitate iunie 2016- iunie 2017, deoarece în
temeiul art. 44 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii
a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, pct. 4, lit. a)
3
din Hotărârea Guvernului 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare
a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut
special din cadrul sistemului administrației penitenciare, la cererea privind stabilirea
pensiei pentru vechimea în muncă se anexează certificatul despre întreținerea
bănească pentru 12 luni calendaristice de activitate precedente concedierii. La caz,
12 luni calendaristice de activitate precedente concedierii cuprinde perioada de timp
2012-2013, iar Andrei Cucta a prezentat certificatele privind întreținerea bănească
anume pentru această perioadă.
Instanța de fond a concluzionat ca fiind neîntemeiată pretenția lui Andrei Cucta
cu privire la repararea prejudiciului moral, prin încasarea unei sume de bani,
deoarece însuși constatarea ilegalității actului administrativ, constituie o satisfacție
echitabilă suferințelor morale suportate de către acesta.
Subsecvent pretenției admise instanța de fond prin prisma art.96, alin (1) din
Codul de procedură civilă a obligat partea care a pierdut procesul să compenseze
părții care a avut câștig de cauză cheltuielile suportate pentru asistența juridică,
dispunând spre încasare suma de 4 000 lei.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 24 aprilie 2019 a respins
cererile de apel depuse de către Andrei Cucta și de către Casa Națională de Asigurări
Sociale, a menținut hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău. sediul
Centru.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 18 septembrie 2019 s-a casat
decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la Curtea
de Apel Chișinău.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 05 noiembrie 2019 a respins
apelul declarat de către Andrei Cucta, a admis apelul declarat de către Casa
Națională de Asigurări Sociale, a casat hotărârea din data de 25 ianuarie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a respins
cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Cucta.
Instanța de apel a concluzionat ca fiind neîntemeiată soluția instanței de fond
cu privire la anularea deciziei nr. 24 din 12 august 2017 a Casei Naționale de
Asigurări Sociale privind refuzul în stabilirea pensiei și obligarea Casei Naționale
de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite lui Andrei Cucta pensia pentru
vechimea în muncă din momentul solicitării - 07 august 2017, deoarece la situația
concedierii din serviciu Andrei Cucta nu a acumulat stagiu necesar de 23 de ani, 3
luni și 15 zile pentru stabilirea pensiei.
Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că în stagiul de muncă necesar pentru
stabilirea pensiei nu poate fi inclusă perioada suspendării din funcție a lui Andrei
Cucta de la 14 februarie 2014 până la 20 iunie 2017, în legătură cu atragerea acestuia
la răspundere penală. La data adoptării deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale
nr. 24, cauza penală nu a fost finalizată cu o sentință de achitare irevocabilă și
respectiv Andrei Cucta nu a fost repus în drepturi.
Instanța de apel a conchis ca fiind neîntemeiata pretenția lui Andrei Cucta
privind stabilirea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă din momentul
solicitării - 07 august 2017, atât timp cât nu a demonstrat că la data respectivă deținea
stagiul necesar pentru stabilirea pensiei. În temeiul art. 6 lit. a)-d) din Legea nr. 1545
4
din 25 februarie 1998 suspendarea ilegală din lucru va fi calculată în vechimea în
muncă, cu stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, numai în situația în care sentința
emisă în cauza penală intentată în privința lui Andrei Cucta va deveni definitivă și
irevocabilă.
Respectiv și pretențiile privind încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor
de judecată fiind pretenții subsecvente pretenției privind anularea actului
administrativ au fost respinse ca neîntemeiate.
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 09 ianuarie 2020 a depus recurs
Andrei Cucta, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare
în judecată.
În motivarea recursului Andrei Cucta a susținut circumstanțele de fapt indicate
în cererea de chemare în judecată, totodată a indicat că instanța de apel a încălcat
esențial și aplicat eronat normele de drept material, deoarece prin prisma art. 7, lit.
b) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, persoana fizică poate să i se restituie pensia și alte plăți
sistate etc, însă în cazul său pensia nici nu a fost stabilită de către Casa Națională de
Asigurări Sociale. Prin urmare, Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 nu este
aplicabilă la caz, la momentul actual, mai mult ca atât, este un drept al său și nu o
obligație.
Andrei Cucta a mai menționat că s-a conformat indicațiilor instanței de recurs
stabilite prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2019 și a prezentat
sentința de achitare în privința acestuia adoptată de Judecătoria Chișinău, sediul
Buiucani din 11 iulie 2019, care prin prisma art. 130, alin. (1-3) din Codul de
procedură civilă urmează să fie apreciată de către instanța judecătorească după
intima ei convingere.
În opinia recurentului acesta s-a conformat prevederilor legale și a dovedit
dreptul său de a i se stabili și achita pensia pentru vechimea în muncă. Totodată,
având în vedere, că pe o perioadă de trei ani nu a fost luată nici o decizie pe acest
caz, acesta fiind suspendat din funcție, recompensele bănești primite în ultimul an
de serviciu efectiv prestat au fost plătite în perioada 14 februarie 2013- 14 februarie
Astfel, acesta a solicitat anume din aceste sume efectiv plătite să i se calculeze
și achite pensia în conformitate cu prevederile art.44 alin.2 din Legea nr.1544 din
23 iunie 1993.
În întâmpinarea recursului depus de către Andrei Cucta, Inspectoratul General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus referință, prin care a menționat
că având calitatea procesuală de intervenient accesoriu (terț) este în imposibilitate
să-și expună poziția asupra legalității sau ilegalității deciziei Curții de Apel Chișinău
din 05 noiembrie 2019 din considerentele că Andrei Cucta a înaintat pretenții numai
către Casa Națională de Asigurări Sociale. Prin urmare, Inspectoratul General al
Poliției nu poate la moment să depună o poziție referitor la pretențiile de fapt ale
acțiunii și probele aduse împotriva fiecărei revendicări, ori expunerea asupra
revendicărilor înaintate împotriva altui pârât ar duce la încălcarea drepturilor Casei
Naționale de Asigurări Sociale de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de
apărare.
5
Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor
expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost
adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.
(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a
Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici
instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform
art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție
recursul împreună cu dosarul judiciar.
Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 05 noiembrie 2019, copia deciziei
expediată în adresa recurentului la data de 10 decembrie 2019. Potrivit adeverinței
din data de 26 decembrie 2019 a oficiului poștal, trimiterea poștalpă nr.
DS2035902915AS nu a fost reclamată de către Andrei Cucta. (f.d. 226, vol.II)
Andrei Cucta în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ a
depus recurs la data de 09 ianuarie 2020 în termen.
Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de
procedură civilă, instanța la soluționarea recursurilor se va conduce tot de aceste
prevederi.
Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Andrei Cucta în raport
cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că Andrei Cucta a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de
apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
6
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursuri nu
pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Andrei Cucta asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Andrei Cucta, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Andrei Cucta, inadmisibil.
7
În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul
administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Andrei Cucta, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
8