2ra-342/20 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-342/20

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: I. Dutca

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Oleg Spînu în

interesele lui Valerian Drapciuc și Inga Drapciuc,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valerian

Drapciuc și Inga Drapciuc împotriva lui Mihail Tapoc și Sergiu Fusu, intervenient

accesoriu Compania de Asigurări „Galas” Societate pe Acțiuni, cu privire la

repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 23 iunie 2018, Valerian Drapciuc și Inga Drapciuc, fiind reprezentați de

avocatul Oleg Spînu, au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail

Tapoc și Sergiu Fusu, intervenient accesoriu CA „Galas” SA, solicitând încasarea

de la Mihail Tapoc în beneficiul Ingăi Drapciuc a sumei de 66 325 de lei cu titlu de

despăgubire a prejudiciului material, încasarea de la Sergiu Fusu în beneficiul Ingăi

Drapciuc a sumei de 20 000 lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral, precum

și încasarea cheltuielilor pentru efectuarea raportului de constatare a daunei în sumă

de 1 200 lei, încasarea de la Sergiu Fusu în beneficiul lui Valerian Drapciuc, cu titlu

de prejudiciu moral, a sumei de 50 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată

în sumă de 10 000 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la 18 februarie 2018, aproximativ la ora

21:00, pe traseul Chișinău-Orhei, în preajma sensului giratoriu km 11, a avut loc

accidentul rutier cu implicarea autovehiculelor de model Mercedes GLK 220cdi cu

n/î xxxxx, condus de Sergiu Fusu, proprietar fiind Mihail Tapoc și automobilul de

model Toyota Yaris cu n/î xxxxx, condus de Valerian Drapciuc, proprietar fiind Inga

Drapciuc.

Vinovat de producerea accidentului rutier, conform procesului-verbal nr.

MAI03804043, a fost recunoscut Sergiu Fusu, care prin declarația personală a

1

indicat cele întâmplate, a recunoscut vina, cu măsurările la fața locului, indicînd că

este de acord cu ea.

În rezultatul întocmirii raportului de evaluare a pagubei nr. 148 din 7 mai 2018,

efectuat de Centru de Expertize Independente „Cexin”, la efectuarea căreia au fost

invitați prin telegramă atât Sergiu Fusu cât și Mihail Tapoc, s-a constatat valoarea

pagubei aduse automobilului de model Toyota Yaris cu n/î xxxxx, în sumă de 64

145 de lei.

S-a menționat că pentru prestarea serviciilor de efectuare a evaluării pagubei

materiale Inga Drapciuc, conform bonului de plată din 23 aprilie 2018, a achitat

onorariul în sumă de 1 200 lei.

Totodată, s-a invocat că prin acțiunile ilicite ale lui Sergiu Fusu s-a cauzat un

prejudiciu moral atât Ingăi Drapciuc, estimat de aceasta la suma de 20 000 lei, cît și

lui Valerian Drapciuc, estimat de acesta în cuantum de 50 000 lei, fiind justificat

prin faptul că până la moment automobilul nu este reparat precum și frica de a urca

la volan, ținând seama de împrejurările în care s-a produs accidentul rutier Valerian

Drapciuc suportând suferințe psihice, iar Inga Drapciuc a fost limitată de dreptul de

folosință a automobilului.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 8, 14, 1398, 1410, 1422

din Codul civil.

Prin hotărârea din 8 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valerian Drapciuc și Inga

Drapciuc împotriva lui Mihail Tapoc și Sergiu Fusu cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Sergiu Fusu în beneficiul lui Valerian Drapciuc suma de 5 000

lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Valerian Drapciuc și Inga Drapciuc împotriva lui Mihail Tapoc și Sergiu Fusu cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

S-a încasat de la Sergiu Fusu în beneficiul Statului taxa de stat în sumă de 100

lei.

La 18 februarie 2019, avocatul Oleg Spînu în interesele lui Valerian Drapciuc

și Inga Drapciuc, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 3 iunie 2019 a depus cerere de apel motivată, prin care a solicitat

casarea parțială a hotărârii, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie încasată de

la Sergiu Fusu în beneficiul Ingăi Drapciuc suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și lui Valerian Drapciuc în suma de 60 000 lei cu titlu de prejudiciu moral,

precum și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 10 000 lei.

Prin decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Oleg Spînu în interesele lui Valerian Drapciuc și Inga Drapciuc

și s-a menținut hotărârea din hotărârea din 8 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că prima instanță a

adoptat o hotărâre legală, întemeiată și bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor.

2

A reținut că sunt neîntemeiate argumentele și cerințele invocate în apel, privind

încasarea de la Sergiu Fusu în beneficiul Ingăi Drapciuc a sumei de 20 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral, or, nici în prima instanță și nici în instanța de apel, nu a

fost demonstrat că prin producerea accidentului rutier, aceasta a suportat un

prejudiciu moral, echivalent a sumei de 20 000 lei.

Totodată, a menționat că suma despăgubirii prejudiciului moral solicitat de

Valerian Drapciuc în mărime de 50 000 lei în prima instanță și 60 000 lei în instanța

de apel, este exagerat și neprobat.

Astfel a conchis că sunt neîntemeiate pretențiile apelanților cu privire la

repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și în mărime de 60 000 lei,

cuantumul de 5 000 lei fiind unul rezonabil și echitabil.

Referitor la cerința privind compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică

în prima instanță în mărime de 10 000 lei, instanța de apel a reținut că nu au fost

prezentate probe care să demonstreze cu certitudine suportarea cheltuielilor

solicitate a fi recuperate.

În acest sens, a menționat că la data examinării cauzei - 8 februarie 2019,

reclamanții nu au prezentat instanței de judecată careva probe ce să demonstreze

suportarea cheltuielilor de judecată, iar bonul de plată seria YL 985206 cu suma de

10 000 lei, a fost prezentat la dosar ulterior adoptării hotărârii judecătorești - 21

aprilie 2018, fapt ce demonstrează că actul judecătoresc a fost emis în corespundere

cu normele legale și în raport cu probele materiale prezentate de participanții la

proces.

La 30 decembrie 2019, avocatul Oleg Spînu în interesele lui Valerian Drapciuc

și Inga Drapciuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi prin care

să fie admise parțial cerințele înaintate în cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului, cu referire la prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din

Codul de procedură civilă, reprezentantul recurenților a invocat că soluția dată de

prima instanță și instanța de apel a fost dictată de aprecierea arbitrară a

circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a normelor de drept material.

A menționat că instanțele de judecată au respins cerința de compensare a

cheltuielilor de asistență juridică în suma de 10 000 lei, pe motiv că nu au fost

prezentate careva probe, deși apelanții au anexat la cererea de apel bonul de plată cu

Seria YL nr. 985206 din 21 aprilie 2018.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 23 octombrie 2019 (f.d. 123), însă dovada legală

de recepționare a acesteia de către recurent lipsește. Din acest considerent, Colegiul

consideră că recursul din 30 decembrie 2019 este declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

3

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 27 ianuarie 2020 în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de avocatul Oleg Spînu în interesele lui Valerian Drapciuc și Inga Drapciuc

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs. Însă,

până la data examinării admisibilității recursului, intimații nu au depus referință, prin

care să-și exprime poziția cu privire la recursul declarat.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

4

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Oleg Spînu în interesele lui Valerian Drapciuc și Inga Drapciuc nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Oleg Spînu în interesele lui

Valerian Drapciuc și Inga Drapciuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5