3ra-171/20 — obligarea achitarii pensiei si repararea prejudiciului moral

3ra-171/20 — obligarea achitarii pensiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-171/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud: V. Sîrbu )

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud: A. Minciuna, V.Mihaila, V.Sîrbu )

ÎNCHEIERE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gudumac Serghei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

constată:

La data de 19 martie 2019 Gudumac Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 11 aprilie 2018 împreună cu

familia s-a repatriat din Israel și s-au întors cu loc permanent de trai în Republica

Moldova.

A susținut că, la data de 02 mai 2018 a depus documentele la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Buiucani, mun. Chișinău pentru restabilirea legitimației de pensionar, cu

plata retroactivă a pensiei, pentru perioada 01 iulie 2017- 12 aprilie 2018.

A afirmat că, statutul de pensionar a fost restabilit după data de 05 iulie, dar pensia i-

a fost achitată începînd cu data de 12 aprilie 2018.

A menționat că, la data de 15 februarie 2019 a depus cerere prealabilă la Casa

Națională de Asigurări Sociale, solicitînd obligarea de a-i fi efectuată plata retroactivă a

pensiei, pentru perioada 01 iulie 2017- 12 aprilie 2018.

A relevat că, la data de 05 martie 2019 a recepționat răspunsul nr. 461/19 al Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzat în admiterea cerințelor invocate în

cererea prealabilă.

A considerat că, refuzul pârâtului este neîntemeiat.

A solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i fi efectuată plata

retroactivă a pensiei, pentru perioada 01 iulie 2017- 12 aprilie 2018 și repararea

prejudiciului moral în sumă de 30000 de lei.

Prin hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

depusă de Gudumac Serghei a fost admisă parțial și a fost obligată Casa Națională de

1

Asigurări Sociale să-i restabilească și să-i achite lui Gudumac Serghei pensia XXXXX și

să efectueze achitarea pensiei pentru perioada 01 iulie 2017 - 12 aprilie 2018. În rest

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În susținerea opiniei sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 15 din Legea

privind protecția socială a cetățenilor, care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la

Cernobîl nr. 909 din 30 ianuarie 1992, ale art. 36 alin. (1) și (2) din Legea privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, ale art. 28 alin. (1) și (3) din Legea cu

privire la Curtea Constituțională, ale Hotărârii Curții Constituționale nr. 10 din 08 mai

2018 și ale art. 46 și 140 din Constituția Republicii Moldova și a stabilit că, începând cu

data de 04 martie 2003, Gudumac Serghei este beneficiar de pensie pentru dizabilitate

accentuată (gradul II) în baza Legii privind protecția socială a cetățenilor, care au avut de

suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la data de 29 decembrie 2016 Gudumac

Serghei s-a adresat la Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere privind stoparea

pensiei în legătură cu stabilirea domiciliului permanent în Israel, iar conform copiei

buletinului de identitate, de la data de 12 aprilie 2018 și-a restabilit domiciliul în

Republica Moldova. Ulterior, Gudumac Serghei s-a adresat cu o cerere la Casa Națională

de Asigurări Sociale, prin care a solicitat achitarea retroactivă a pensiei pentru perioada 01

iulie 2018 - 12 aprilie 2018.

Instanța de apel a mai reținut că, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.G-461/19 din 05 martie 2019, la cererea prealabilă depusă de către intimat-reclamant,

ultimului i s-a comunicat că, conform documentelor dosarului de pensionare, începând cu

data de 20 martie 2003 beneficiază XXXXX ca participant la lichidarea consecințelor

avariei de la C.A.E. Cernobîl, stabilită în conformitate cu Legea privind protecția socială a

cetățenilor, care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, care i s-a achitat

pînă la data de 30 iunie 2017 inclusiv. Începând cu data de 01 iulie 2017 plata pensiei a

fost suspendată în legătură cu plecarea cu traiul permanent în statul Israel. Urmare a

stabilirii cu domiciliul în Republica Moldova și cererii din 02 mai 2018 depuse la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, plata pensiei a fost reluată din data de 12 aprilie

2018, data obținerii înregistrării la domiciliu în Republica Moldova.

La fel, instanța de apel a stabilit că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din

08 mai 2018 privind excepția de neconstituționalitate a art.36 alin.(1) din Legea nr.156 din

14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, au fost declarate neconstituționale

textul „..domiciliată în Republica Moldova.” din art. 2 alin. (1) din Legea nr.156 din 14

octombrie 1998 privind sistemul public de pensii și textul „…asiguratul care își stabilește

domiciliul în străinătate nu i se acordă dreptul la pensie conform legii…” din art. 36

alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

Instanța de apel a mai stabilit că, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a

relevat că, în cazul în care cuantumul unui drept salarial sau a unei pensii stabilite este

redus sau anulat, această măsură poate constitui o ingerință în exercitarea dreptului de

proprietate, care trebuie să fie justificată (Rasmussen vs Polonia din 28 aprilie 2009). Or, o

condiție esențială pentru ca ingerința să fie considerată drept compatibilă cu art.1, Protocol

nr.1 este faptul că aceasta trebuie să fie prevăzută de lege și să servească unui interes

public legitim. Dealtfel, drepturile sociale sunt acele drepturi care asigură accesul la

resurse indispensabile existenței și dezvoltării ființei umane din punct de vedere economic,

social și cultural. Prin natura sa social-juridică, pensia este sursa principală și permanentă

de subzistență a pensionarilor.

2

Instanța de apel a constatat că, Casa Națională de Asigurări Sociale a adus atingere

atît dreptului de proprietate, cît și dreptului la asistență și protecție socială ale lui Gudumac

Serghei. Or, drepturile ce decurg din asigurările sociale aflate în plată, sunt drepturi legal

câștigate, ceea ce exclude posibilitatea eliminării sau diminuării lor.

La data de 27 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel și emiterea unei decizii noi.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare

ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate

de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A menționat prevederile din Hotărîrea Curții Constituționale nr. 10 din 08 mai 2018

privind excepția de neconstituționalitate a art.36 alin.(1) din Legea nr.156 din 14

octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ale art. 140 din Constituția RM și ale

art.28 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională.

A afirmat că, argumentele invocate de către prima instanță și instanța de apel precum

că, la data adresării cererii prealabile de către intimat - 15 februarie 2019, normele

precitate erau în vigoare și produceau efecte juridice, urmează a fi respinse, deoarece

cererea de restabilire a pensiei a fost înaintată de către intimat la data de 02 mai 2018,

fiindu-i restabilită pensia din data restabilirii domiciliului - 12 aprilie 2017, iar Hotărârea

Curții Constituționale nr. 10 a intrat în vigoare începând cu data de 08 mai 2018, astfel, la

acea dată normele menționate nu aveau putere juridică.

A relevat că, prevederile Hotărârii Curții Constituționale nu sunt aplicabile speței

date, deoarece la data adresării de către intimat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Buiucani privind reluarea pensiei - 02 mai 2018, normele precitate nu erau în vigoare și nu

produceau efecte juridice.

A invocat că, Hotărârea Curții Constituționale produce efecte pentru viitor și nu are

efect retroactiv.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din materialele dosarului rezultă că, decizia instanței de apel a fost adoptată la data

de 06 noiembrie 2019 și a fost notificată recurentei la data de 02 decembrie 2019, fapt

confirmat prin copia scrisorii anexate la materialele dosarului (f. d. 95), respectiv,

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, la data de 27 noiembrie 2019, este

în termen.

Prin referința depusă la data de 27 decembrie 2019, intimatul Gudumac Serghei a

solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel (f. d. 103).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se

4

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii

Nina Vascan

Mariana Pitic

5