2ra-1725/19 — constatarea incalcarii drepturilor asupra brevetului de inventie, compensarea prejudiciului material si moral

2ra-1725/19 — constatarea incalcarii drepturilor asupra brevetului de inventie, compensarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1725/2019

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi)

D E C I Z I E

27 decembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Întrepărinderea de Stat „Calea Ferată din

Moldova”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir

Dolgopolov împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, intervenient

accesoriu, Mihail Ivaschin privind constatarea încălcării drepturilor asupra brevetului

de invenție, compensarea prejudiciului material și moral,

împotriva hotărârii din 01 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea lui Vladimir Dolgopolov a fost admisă,

c o n s t a t ă :

La 24 aprilie 2015 Vladimir Dolgopolov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” privind constatarea

încălcării drepturilor asupra brevetului de invenție, compensarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea pretențiilor reclamantul a indicat că la 20 octombrie 2010, a depus

la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat

constatarea faptului încălcării de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” a drepturilor ce

decurg din brevetul de invenție nr. 3969, titular fiind Vladimir Dolgopolov, cu

obligarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” de a dezinstala din contul său macazurile

experimentale obținute prin „Procedeul de confecționare a acului macazului de cale

ferată”, obiect al brevetului de invenție nr. 3969 și încasarea despăgubirilor pentru

prejudiciile cauzate în urma utilizării ilegale a brevetului de invenție al lui Vladimir

Dolgopolov pentru perioada de utilizare nesancționată a acestuia, cuprinsă între 12

iunie 2008 și 20 octombrie 2010.

A susținut că prin hotărârea din 02 iulie 2012 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

acțiunea lui Vladimir Dolgopolov, fiind constatat faptul încălcării de către ÎS „Calea

Ferată din Moldova” a drepturilor asupra brevetului de invenție nr. 3969, fiind

1

obligată ÎS „Calea Ferată din Moldova” să demonteze din contul său toate macazurile

protejate prin brevetul de invenție nr. 3969.

A indică, că hotărârea Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2012 a fost menținută

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2012.

A afirmat că prin actele judecătorești menționate, i-au fost adjudecate

despăgubirile calculate pentru perioada încălcării drepturilor sale între 12 iunie 2008 -

data de depozit a procedeului, moment din care începe exclusivitatea asupra acestuia

și 20 octombrie 2010 - data depunerii acțiunii în instanța de judecată.

A menționat că deși atât în perioada examinării primei acțiuni intentate la data de

20 octombrie 2010, cât și după pronunțarea hotărârii și a deciziei pe marginea

pretențiilor formulate, inclusiv la etapa concilierii în procedura de executare, ÎS

„Calea Ferată din Moldova” a susținut că nu mai utilizează brevetul de invenție al lui

Vladimir Dolgopolov, însă ÎS „Calea Ferată din Moldova” continuă să-l utilizeze fără

acordul reclamantului și fără plata oricăror remunerații, fapt care a condiționat

depunerea prezentei acțiuni în instanța de judecată.

A relatat în cadrul unei alte acțiuni cu privire la constatarea încălcării lui Vladimir

Dolgopolov de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” a drepturilor ce decurg din

brevetul de invenție nr. 3969, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2014, s-a constatat faptul că hotărârea Curții de Apel Chișinău din 02 iulie

2012, nu a fost executată în partea demontării macazurilor protejate prin brevetul de

invenție nr. 3969, fiind dispusă încetarea procesului în partea constatării încălcării

drepturilor, astfel stabilindu-se că ÎS „Calea Ferată din Moldova” continuă să

utilizeze macazurile obținute conform brevetului de invenție nr. 3969, al cărui titular

este Vladimir Dolgopolov.

A solicitat, Vladimir Dolgopolov, obligarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” să-i

achite despăgubirea în baza prevederilor Regulamentului cu privire la evaluarea

obiectelor de proprietate intelectuală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 783 din

2003, care decurge din faptul utilizării brevetului de invenție nr. 3969, „Procedeu de

confecționare a acului macazului de cale ferată” și a produselor obținute prin el în

cantitate de 373 de complete de macazuri pentru perioada dintre 20 octombrie 2010 și

până în momentul depunerii prezentei cereri de chemare în judecată - 24 aprilie 2015;

obligarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” să-i achite despăgubirea pentru prejudiciul

moral cauzat, care decurge din faptul utilizării brevetului de invenție nr. 3969,

„Procedeu de confecționare a acului macazului de cale ferată” și a produselor

obținute prin el, în cantitate de 373 de complete de macazuri pentru perioada dintre

20 octombrie 2010 și până în momentul depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată – 24 aprilie 2015, în sumă de 150 000 de lei; obligarea ÎS „Calea Ferată din

Moldova” să-i achite toate cheltuielile suportate la examinarea prezentei cauze,

cuantumul cărora urma a fi concretizat până la finalizarea dezbaterilor pricinii în

fond.

La 12 aprilie 2018, Vladimir Dolgopolov a depus cerere cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată, solicitând încasarea din contul ÎS „Calea

Ferată din Moldova” a sumei de 8253,15 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată

suportate pentru asistența juridică acordată în cadrul examinării cauzei în instanța de

fond și a sumei de 12 000 de lei cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu

efectuarea expertizei conform încheierilor instanței de judecată din 26 octombrie

2

2015 și din 09 octombrie 2017, în total cheltuieli de judecată în mărime de 20253,15

de lei (f.d.178-179 vol.I).

În motivarea cererii depuse, Vladimir Dolgopolov a invocat că prin bonul de

plată seria ES nr. 289331 din 13 iunie 2013, se confirmă faptul că reclamantul a plătit

avocatului Iulian E.Iorga, suma de 8253,15 de lei, care reprezintă echivalentul a 500

euro la ziua plății, conform ratei oficiale de schimb valutar din ziua respectivă, parte

din onorariul stabilit conform contractului de asistență juridică nr. D2 din data de 13

iunie 2013.

A susținut că sumele achitate de către Vladimir Dolgopolov avocatului Iulian

E.Iorga în calitate de onorariu au fost raportate la Recomandările privind cuantumul

onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de

asistență juridică, aprobat de către Consiliul Uniunii Avocațilordin Republica

Moldova prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012.

A afirmat că conform notei de contabilitate nr. 192678595 din 27 octombrie

2017 și a ordinului de încasare a numerarului nr. 24152 din 27 octombrie 2017, se

confirmă faptul că Vladimir Dolgopolov a plătit în contul instituției în care activează

expertul Alexandru Vitanov, evaluator al proprietății intelectuale, deținătorul

certificatului nr. 003-RE din 04 iulie 2014, suma de 12 000 de lei, conform

contractului 02/17 din 25 octombrie 2017, sumă care reprezintă cheltuielile suportate

în legătură cu efectuarea expertizei conform încheierilor instanței de judecată din 26

octombrie 2015 și din 09 octombrie 2017.

La 12 aprilie 2018, Vladimir Dolgopolov a depus o cerere de concretizare a

cererii de chemare în judecată (f.d.190-191, vol.I).

În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor din acțiune, Vladimir

Dolgopolov a indicat că conform încheierilor Curții de Apel Chișinău din 26

octombrie 2015 și din 09 octombrie 2017 s-a dispus efectuarea expertizei în prezenta

cauză civilă, iar conform raportului de expertiză nr. 02/17 din 08 decembrie 2017,

valoarea prejudiciilor cauzate lui Vladimir Dolgopolov de către ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, în perioada 20 octombrie 2010 - 24 aprilie 2015, prin utilizarea

procedeului „Procedeu de confecționare a acului macazului de cale ferată”, brevet de

invenție nr. 3969, constituie suma de 7016494 de lei.

A menționat că potrivit procesului-verbal de constatare a neexecutării nr. 064-2-

3/17 din 29 septembrie 2017, executorul judecătoresc a constatat că ÎS „Calea Ferată

din Moldova” nu a executat nici la acel moment hotărârea Curții de Apel Chișinău

din 02 iulie 2012, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie

2012, acesta exploatând în continuare macazurile obținute conform procedeului de

confecționare a acului macazului de cale ferată, brevet de invenție nr. 3969, astfel

încălcând drepturile exclusive ale lui Vladimir Dolgopolov.

A solicitat, Vladimir Dolgopolov, în urma concretizării pretențiilor din acțiune,

constatarea încălcării de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” a drepturilor sale

asupra brevetului de invenție nr. 3969, „Procedeu de confecționare a acului

macazului de cale ferată” prin utilizarea produselor obținute prin respectivul

procedeu în perioada dintre 20 octombrie 2010 și până în momentul depunerii

prezentei cereri de chemare în judecată – 24 aprilie 2015; obligarea ÎS „Calea Ferată

din Moldova”, să-i achite despăgubirea prejudiciului în cuantum de 7016494 de lei,

care rezultă din faptul utilizării brevetului de invenție nr. 3969, „Procedeu de

confecționare a acului macazului de cale ferată” și a produselor obținute prin el în

3

cantitate de 373 de complete de macazuri pentru perioada dintre 20 octombrie 2010 și

până în momentul depunerii prezentei cereri de chemare în judecată – 24 aprilie

2015; obligarea ÎS „Calea Ferată din Moldova”, să-i achite despăgubirea pentru

prejudiciul moral cauzat, care rezultă din faptul utilizării brevetului de invenție nr.

3969, „Procedeu de confecționare a acului macazului de cale ferată” și a produselor

obținute prin el, în cantitate de 373 de complete de macazuri pentru perioada dintre

20 octombrie 2010 și până în momentul depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată – 24 aprilie 2015 în sumă de 150 000 de lei și obligarea ÎS „Calea Ferată din

Moldova” să-i achite toate cheltuielile de judecată suportate la judecarea prezentei

cauze, conform solicitării depusă separat (f.d.190-191 vol. I).

La 13 iulie 2018, ÎS ”Calea Ferată din Moldova”, în temeiul art. 265 lit. b) Cod

de procedură civilă, a depus o cerere cu privire la încetarea procesului de judecată

intentat la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Dolgopolov (f.d.89-91

vol.II).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 august 2018, s-a încetat procesul

civil la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Dolgopolov (f.d.211-220

vol.II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2018, s-a admis recursul

declarat de Vladimir Dolgopolov și s-a casat integral încheierea Curții de Apel

Chișinăudin 06 august 2018, cu restituirea cauzei în primă instanță, Curtea de Apel

Chișinău pentru examinarea cauzei în fond.

În ședința de judecată din 20 mai 2019, reclamantul Vladimir Dolgopolov și

reprezentantul acestuia, avocatul Iulian E. Iorga, au formulat o cerere cu privire la

asigurarea acțiunii, solicitând aplicarea sechestrului asupra mijloacelor financiare,

conturilor bancare, bunurilor mobile și imobile deținute cu drept de proprietate

privată de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, IDNO xxxxxx, în limita sumei

despăgubirii prejudiciului în cuantum de 7 016 494 de lei, care decurge din faptul

utilizării brevetului de invenție nr. 3969 „Procedeu de confecționare a acului

macazului de cale ferată” cât și în limita sumei de 150 000 de lei, solicitată spre

încasare cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2019, s-a admis parțial

cererea cu privire la asigurarea acțiunii înaintată de reclamantul Vladimir

Dolgopolov.

S-a aplicat sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin cu drept de

proprietate privată ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în limita valorii pretenției cu

privire la încasarea despăgubirii în mărime de 7 016 494 de lei.

S-a respins cererea cu privire la asigurarea acțiunii, în partea aplicării

sechestrului asupra sumelor de bani din conturile bancare și în partea aplicării

sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în

limita valorii pretențieicu privire la compensarea prejudiciului moral în mărime de

150 000 de lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2019, s-a respins recursul

declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” și s-a menținut încheierea Curții de Apel

Chișinău din 20 mai 2019.

În ședința de judecată din 04 martie 2019, reprezentantul pârâtului ÎS „Calea

Ferată din Moldova”, Artiom Țurcan, a înaintat cerere cu privire la atragerea în

4

proces în calitate de intervenient accesoriu a lui Mihail Ivaschiv, în temeiul art. 67

alin. (3) Cod de procedură civilă.

Prin închierea Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2019, s-a admis cererea cu

privire la atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a lui Mihail

Ivaschiv, înaintată de reprezentantul pârâtului ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

S-a atras Mihail Ivaschiv în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului,

în cauza civilă.

În ședința de judecată din 08 aprilie 2019, reprezentanții pârâtului ÎS „Calea

Ferată din Moldova”, Artiom Țurcan și Gheorghe Sorici, au înaintat cerere cu privire

la scoaterea cererii de pe rol, în temeiul art. 267 lit. l) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, s-a respins, ca fiind

neîntemeiată, cererea cu privire la scoaterea cererii de chemare în judecată de pe rol,

înaintată de reprezentanții pârâtului ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

În ședința de judecată din 08 aprilie 2019, reprezentanții pârâtului ÎS „Calea

Ferată din Moldova”, Artiom Țurcan și Gheorghe Sorici, au înaintat cerere cu privire

la strămutarea cauzei civile date spre examinare conform competenței, la Judecătoria

Chișinău, în temeiul art. 43 alin. (2), lit. b) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, s-a respins, ca fiind

neîntemeiată, cererea cu privire la strămutarea cererii de chemare în judecată,

înaintată de reprezentanții pârâtului ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

În ședința de judecată din 08 aprilie 2019, reprezentanții pârâtului ÎS „Calea

Ferată din Moldova”, Artiom Țurcan și Gheorghe Sorici, au înaintat cerere cu privire

la suspendarea cauzei civile date în temeiul art. 261, lit. h) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, s-a respins ca fiind

neîntemeiată, cererea cu privire la suspendarea procesului civil, înaintată de

reprezentanții pârâtului ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

În ședința de judecată din 22 aprilie 2019, reprezentanții pârâtului ÎS „Calea

Ferată din Moldova”, Gheorghe Sorici și Artiom Țurcan, au înaintat cerere cu privire

la atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală, în temeiul art. 67 alin. (3) Cod de procedură civilă (f.d.25-

26 vol.V).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019, s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea cu privire la atragerea în proces în calitate de intervenient

accesoriu a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, înaintată de

reprezentanții pârâtului ÎS „Calea Ferată din Moldova” (f.d. 62-65 vol.V).

La data de 19 aprilie 2019, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a înaintat acțiune

reconvențională împotriva lui Vladimir Dolgopolov, intervenient accesoriu Mihail

Ivaschiv cu privire la declararea nulității brevetului de invenție nr. 3969 „Procedeu de

confecționare a acului macazului de cale ferată” din 31 octombrie 2009, titular

Vladimir Dolgopolov (f.d.1-6 vol.V).

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019, s-a

restituit acțiunea reconvențională înaintată de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în

temeiul art. 173 alin. (3) Cod de procedură civilă (f.d.81-88 vol.V).

Prin hotărîrea din 01 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

chemare în judecată înaintată de Vladimir Dolgopolov împotriva întreprinderii de stat

ÎS „Calea Ferată din Moldova”, intervenient accesoriu Mighail Ivaschin cu privire la

5

constatarea încălcării drepturilor asupra brevetului de invenție, încasarea prejudiciului

material și moral și a cheltuielilor de judecată.

S-a constatat încălcarea drepturilor lui Vladimir Dolgopolov asupra brevetului

de invenție nr.3969 „Procedeu de confecționare a acului macazului de cale ferată”

prin utilizarea produselor obținute prin procedeul respectiv, în perioada 20 octombrie

2010 - 24 aprilie 2015.

S-a încasat din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Vladimir

Dolgopolov despăgubirea materială proporțională cu prejudiciul suportat în sumă de

7 016 494 de lei și despăgubirea prejudiciului moral în mărime de 150 000 de lei,

care decurg din faptul utilizării brevetului de invenție nr.3969 „Procedeu de

confecționare a acului macazului de cale ferată” și a produselor obținute prin acesta

în cantitate de 373 elemente a 87 de complete de macazuri, pentru perioada 20

octombrie 2010 - 24 aprilie 2015.

S-a încasat din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Vladimir

Dolgopolov cheltuielile de judecată în mărime de 22 734,90 de lei, constituite din

suma de 8253,15 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, suma de 12 000

de lei cu titlu de cheltuieli pentru plata serviciilor specialistului-evaluator și suma de

2481,75 de lei cu titlu de cheltuieli de executare a încheierii privind asigurarea

acțiunii.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 12 iulie 2019, ulterior la 01

august 2019, în termenul prevăzut de lege, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a

contestat-o cu recurs și recurs suplimentar, solicitînd admiterea recursului și casarea

hotărîrii Curții de -Apel Chișinău din 04 iulie 2019.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2), lit.a), c), alin. (3),

lit.f) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursurilor s-a specificat că la începutul anului 2000 la ÎS „Calea

Ferată din Moldova” a fost elaborat un procedeu de confecționare a acului

macazurilor pentru conexiunile și intersecțiile căii ferate, prin utilizarea pieselor uzate

ale macazului de cale ferată, care constă în prelucrarea lor mecanică prin rabotare.

Una din persoanele care a participat la elaborarea procedeului a fost angajatul Î.S.

„Calea Ferată din Moldova” - Dolgopolov Vladimir.

Ulterior, pentru studierea acestui procedeu mai detaliat, la Î.S. „Calea Ferată din

Moldova” a fost emis ordinul nr.548-H din 25 noiembrie 2003 „Cu privire la

efectuarea experimentului privind repararea și utilizarea repetată a pieselor uzate ale

macazurilor de cale ferată.

Astfel, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a folosit acul macazurilor elaborat după

metoda lui Dolgopolov Vladimir, care a fost brevetată în anul 2009, doar în calitate

de experiment, fapt confirmat prin ordinul menționat supra. La fel, experimentul a

început cu mult înainte de momentul când Vladimir Dolgopolov a obținut brevetul de

invenție nr.3969 „Procedeu de confecționare a acului macazului de cale ferată”.

Mai mult, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” era unicul loc din Republica

Moldova unde acul macazului elaborat după procedeu putea fi folosit și examinată

funcționarea acestuia, astfel Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a fost terenul necesar

pentru elaborarea și verificarea funcționării acului macazului elaborat după procedeu.

Prin urmare, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a participat atât direct, cât și

indirect la crearea invenției brevetate.

Totodată, intimatul Dolgopolov Vladimir în timpul ce a participat la elaborarea

6

procedeului, activa la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și a folosit utilajul și

materialele acesteia. La fel, elaborarea procedeului se efectua oficial de întreaga Î.S.

„Calea Ferată din Moldova”, astfel mai mulți angajați ai Î.S. „Calea Ferată din

Moldova” s-au deplasat la uzinele de fabricare a macazurilor pentru studierea

modalității de creare a macazurilor. De asemenea, în cadrul întreprinderii se efectuau

observări asupra acelor de macazuri experimentali, modalitatea de creare a acestora și

de funcționare.

A menționat că, prin ordinul nr.548-H din 25 noiembrie 2003 și prin mențiunile

intimatului în cererea de chemare în judecată se evidențiază faptul că Î.S. „Calea

Ferată din Moldova” a utilizat acele macazurilor elaborate după procedeu, până la

data de depozit a cererii de brevet depuse de către reclamant la AGEPI în privința

obiectului „Procedeul de confecționare a acului macazului de cale ferată”, și anume

până la 12 iulie 2008.

Consideră că în cazul dat trebuie să fie aplicat art.25 alin.(l) al Legii nr.50 din

07.03.2008 cu privire la protecția invențiilor, care prevede că, orice persoană care a

utilizat cu bună-credință invenția pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut

pregătiri reale pentru utilizarea invenției pînă la data de depozit sau, în cazul cînd a

fost revendicată o prioritate, pînă la data de prioritate a cererii de brevet în baza

căreia este acordat brevetul are dreptul să continue personal această utilizare sau să

utilizeze invenția în limitele și/sau în volumul planificat în timpul pregătirilor, în

unitatea sa ori pentru necesitățile acesteia, fără plată și fără să depășească volumul de

producție existent sau planificat la data de depozit sau de prioritate.

Datorită faptului că intimatul activa la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în timpul

ce a elaborat procedeul, atribuim la această speță și art.15 alin.(4) al Legii nr.50 din

07.03.2008 care prevede că „Prin derogare de la alin.(3), în cazul în care invenția este

creată de salariat fie în exercitarea funcțiilor sale, fie în domeniul activităților unității,

fie prin cunoașterea și utilizarea tehnicii, a mijloacelor specifice ale unității sau

datelor existente în unitate, fie cu asistența materială a unității, unitatea are dreptul să-

și atribuie invenția sau să beneficieze, în totalitate sau în parte, de drepturile acordate

de brevetul ce protejează invenția salariatului său.În acest caz, remunerația

inventatorului se va stabili prin contract”.

Relevant este și faptul că Î.S. „Calea Ferată din Moldova” niciodată nu a avut

intenția să folosească în scopuri comerciale macazurile elaborate după procedeu, iar

folosirea acestora a fost efectuată doar în calitate de experiment.

A indicat că la 02 iulie 2012 deja a fost emisă o decizie a Curții de Apel

Chișinău cu nr.2-178/11 pe cauza civilă pornită la cererea de chemare în judecată

depusă de Dolgopolov Vladimir împotriva Î.S. „Calea Ferată din Moldova” privind

apărarea drepturilor asupra brevetului de invenție nr.3969 și repararea prejudiciului

cauzat prin utilizarea procedeului. Prin această decizie, s-a dispus obligarea Î.S.

„Calea Ferată din Moldova” să demonteze din contul său toate macazurile obținute

prin procedeu și obligarea la plata în beneficiul lui Dolgopolov Vladimir a

despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate în urma utilizării procedeului în valoare de

384 294 de lei.

Ca rezultatul, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a executat dispozițiile Curții de

Apel și a achitat în beneficiul reclamantului suma indicată. La fel, prin ordinul nr.

154/H din 02 aprilie 2008 al Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a fost dispus

demontarea macazurilor elaborate după procedeul lui Dolgopolov Vladimir.

7

Ulterior, prin ordinul nr.379/H din 23.05.2014 a fost creată o comisie formată

din specialiști calificați și atestați, care aveau obligațiunea de a verifica dacă au rămas

instalate macazuri elaborate după procedeu.

La 25 ianuare 2016 a fost emis ordinul nr.17/N prin care s-a dispus crearea unui

grup de lucru pentru a verifica repetat fiecare macaz de cale ferată în parte, pentru a

confirma că toate macazurile elaborate după procedeu au fost demontate.

Ca rezultatul a tuturor acestor acțiuni, la 23.02.2016 de către domnul Petrenco

E., șef-adjunct al secției de întreținere a căii, a fost întocmit un act-tabel, în care este

indicat la ce dată au fost schimbate sau scoase din exploatare macazurile elaborate

după procedeu.

De asemenea, în cadrul examinării cauzei, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a

prezentat un șir de acte de demontare întocmite în anii 2009 - 2010, în care este

indicat expres data demontării fiecărui macaz în parte, locul demontării și greutatea

acestora.

Mai mult ca atât, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a prezentat în ședințele de

judecată, raportul de expertiză efectuat de expertul independent Patlasov A.M. de la

Centrul de Testare al Universității Națională de transport feroviar din

Dnepropetrovsk. Raportul de expertiză evidențiază clar concluzia că în rezultatul

inspectării efectuate la locurile unde au fost instalate macazuri modificate după

procedeul brevetat la Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, la momentul de față nu au fost

depistate macazuri modificate.

La fel, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a prezentat ca probă, actul de constatare

a faptelor și a stărilor de fapt întocmit de către executorul judecătoresc A. Bănărescu.

Acest act de constatare a fost întocmit în urma măsurărilor efectuate de către

specialiști la stația de cale ferată Chișinău (locul la care intimatul pretinde că sunt

instalate macazuri elaborate după procedeu) prin care se demonstrează că mărimile

macazurilor instalate sunt standarte și nu au modificări.

Prin urmare, se evidențiază clar că Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a întreprins

toate acțiunile posibile și necesare pentru executarea deciziei Curții de Apel din 2

iulie 2012 cu nr.2- 178/11, iar ordinile, actul-tabel, actele de demontare, raportul de

expertiză, actul de constatare, prezentate în instanța de judecată de către Î.S. „Calea

Ferată din Moldova”, confirmă faptul că toate macazurile elaborate după procedeu au

fost demontate încă în anii 2009-2010.

O deosebită importanță are faptul că cerința intimatului de a repara prejudiciul

cauzat prin utilizarea macazurilor elaborate după procedeu care este obiectul litigiului

dat, a fost și obiectul litigiului din 2012, la finele căruia s-a emis deciziei Curții de

Apel din 2 iulie 2012 cu nr.2-178/11. Instanțele de judecată deja s-au expus odată

asupra acestui obiect, ca consecință, nu poate fi posibilă solicitarea reparării

prejudiciului cauzat prin utilizarea macazurilor pe perioade separate.

Din acest considerente, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în cadrul judecării

pricinii pe cauza civilă dată, a depus mai multe cereri de încetare a procesului de

judecată luând în considerație că deja există o hotărâre irevocabilă având la bază

același obiect de examinare, aceleași cerințe și aceleași părți.

Astfel, consideră că Dolgopolov Vladimir nu mai avea dreptul să se adreseze în

judecată către Î.S. „Calea Ferată din Moldova” cu privire la același obiect și pe

aceleași temeiuri, iar o modificare neesențială a solicitărilor acestuia în cauza dată, nu

modifică obiectul și temeiurile acțiunii per general. Mai mult, una din cererile de

8

încetare a procesului de judecată depusă de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a fost

admisă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 august 2018, însă ulterior din

considerente inexplicabile, a fost casată de către Curtea Supremă de Justiție și cauza a

fost restituită în prima instanță pentru examinarea pricinii în fond.

Intimatul în cadrul procesului de judecată a depus cerere privind numirea

expertizei, iar prin încheierea din 26 octombrie 2015 s-a dispus efectuarea expertizei.

Nici unul din obiectele evaluării menționate în Legea Nr. 989 din 18.04.2002 cu

privire la activitatea de evaluare nu coincide cu obiectul raportului de evaluare

efectuat de către Vitanov Alexandru, ceea ce rezultă în imposibilitatea evaluării

valorii prejudiciilor cauzate prin utilizarea macazurilor de către Î.S. „Calea Ferată din

Moldova” elaborate după procedeu.

Astfel, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” consideră că Vitanov Alexandru nu

poate efectua o expertiză judiciară pe cauza dată, așa precum a solicitat reclamantul,

iar raportul de evaluare întocmit de către Vitanov Alexandru nu poate avea putere

probantă.

Ca urmare, raportul de evaluare prezentat în instanța de judecată nu putea fi

admis ca probă, acesta deosebindu-se esențial de un raport de expertiză, iar obiectului

raportului de evaluare fiind unul fictiv, nereglementat de lege.

Mai mult, la 11.01.2018 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a adresat Ministerului

Justiției al Republicii Moldova scrisoarea nr.Dj-4/37 prin care a solicitat informația

dacă domnul Vitanov Alexandru face parte din lista experților judiciari atestați și

dacă acesta este înscris în Registrul de stat al experților judiciari atestați. În urma

acestui demers, în adresa Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a parvenit scrisoarea

nr.05/2442 din 27.02.2018 a Ministerului Justiției RM în care a fost indicat că

Vitanov Alexandru Alexandru nu deține gradul de expert judiciar.

Raportul de evaluare a fost efectuat în limba română în original, însă cum s-a

confirmat în instanța de judecată, Vitanov Alexandru nu posedă limba română (a avut

nevoie de interpret în ședința de judecată) fapt care ridică dubii cu privire la

veridicitatea raportului de evaluare și la autorul acestuia.

Totodată, a invocat că este imposibil evaluarea prejudiciului cauzat intimatului

de către Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, dacă nu s-a constatat că Î.S. „Calea Ferată

din Moldova” a utilizat macazurile obținute prin „Procedeul de confecționare a acului

macazului de cale ferată” în perioada 20.10.2010 - 24.04.2015.

Din cele menționate supra, reiesă cu certitudine că prin adoptarea hotărârii din

01.07.2019 prin care s-a dispus încasarea de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în

beneficiul lui Dolgopolov Vladimir a sumei de 7 016 494 de lei, instanța de judecată

a neglijat de concluziile și constatările anterioare indicate în Hotărârea Curții de Apel

din 02 iulie 2012 și a emis o hotărâre abuzivă și ilegală, ce contravine faptelor deja

stabilite.

Consideră că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea competenței

jurisdicționale or, cererea de chemare în judecată depusă la 24 aprilie 2015 de către

Dolgopolov Vladimir a fost înaintată spre judecare Curții de Apel Chișinău în temeiul

prevederilor art.94 alin.(2) din Legea privind protecția invențiilor care prevedea că

„Curtea de Apel Chișinău examinează litigiile conform competenței stabilite în Codul

de procedură civilă”. Astfel, cererea de chemare în judecată a fost acceptată spre

judecare și pusă pe rol de către Curtea de Apel Chișinău ca instanță de fond formată

dintr-un complet de un judecător.

9

Totodată, indică că în momentul punerii pe rol a cererii de chemare în judecată,

prevederile art.33 alin.(31) al Codului de procedură civilă „Curtea de Apel Chișinău

judecă în primă instanță litigiile din domeniul proprietății intelectuale privind: a)

apărarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, a dreptului asupra invențiilor,

mărcilor de produs și mărcilor de serviciu, indicațiilor geografice (inclusiv asupra

denumirilor de origine), desenelor și modelelor industriale, soiurilor de plante,

topografilor circuitelor integrate, denumirilor comerciale; combaterea concurenței

neloiale, indiferent de calitatea persoanei;” au fost modificate prin Legea Nr. 155 din

05.07.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al

Republicii Moldova, iar prin urmare Curtea de Apel Chișinău nu mai avea

competență ca instanță de fond la examinarea cauzelor de acest tip.

Totuși, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a depus cerere cu privire la încetarea

procesului de judecată în temeiul art.265, lit.b) CPC al RM care prevede că „Instanța

judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: într-un litigiu între

aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărîre

judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură

cu renunțarea reclamantului la acțiune sau cu confirmarea tranzacției dintre părți ”.

Ulterior, prin încheierea din 06 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a

dispus încetarea procesului de judecată intentat la cererea de chemare în judecată

depusă de Dolgopolov Vladimir către Î.S. „Calea Ferată din Moldova” însă, după

contestarea cu recurs a încheierii menționate supra de către Dolgopolov Vladimir,

Curtea Supremă de Justiție a emis la 24 octombrie 2018 decizia prin care a dispus

casarea integrală a încheierii din 06 august 2018 a Curții de Apel Chișinău și

restituirea cauzei în prima instanță, Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea

pricinii în fond.

Indică că Curtea Supremă de Justiție a casat încheierea de încetare a procesului

de judecată în litigiul enunțat, dispunând „restituirea cauzei în prima instanță, Curtea

de Apel Chișinău, pentru examinarea pricinii în fond”. Totodată, în legislația

procesual-civilă a Republicii Moldova nu este prevăzut care ar trebui să fie acțiunile

Curții Supreme de Justiție la casarea și remiterea la examinare în fond a unei

hotărâri/încheieri emise de către o instanță care nu mai are competență de a judeca

astfel de cauze. Prin urmare, după decizia Curții Supreme de Justiție, Curtea de Apel

a început din nou, examinarea cauzei în fond, chiar dacă până la încetarea litigiului s-

a ajuns deja până la etapa pledoriilor.

Este de menționat că Codul de Procedură Civila a României la art. 24 alin.(2)

prevede expres cum trebuie procedat în astfel de situații și anume „Procesele în curs

de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să

fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început, în caz de casare cu

trimitere spre rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin

aplicabile. ”

Observăm că regula fundamentală de acțiune a legii procedural-civile în timp nu

mai este păstrată în cazul în care modificările legislației intervin în timpul casării cu

trimitere spre rejudecare a unei cauze civile.

De asemenea, în cadrul procesului de judecată, Î.S. „Calea Ferată din Moldova”

a depus cerere cu privire la strămutarea pricinii în conformitate cu art.43 alin. (2) lit.

b) CPC care prevede că „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: b) cauza a

fost reținută spre judecare cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională; însă

10

această cerere a fost respinsă de către instanța de judecată prin încheierea din 08

aprilie 2019. Totodată, instanța de judecată în motivarea încheierii sale, face referire

la o cerere de suspendare depusă de Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, pe când în

dispozitivul încheierii respinge cererea de strămutare. Astfel consideră că încheierea

instanței de judecată din 08 aprilie 2019 este una ilegală, căci este imposibil ca

concluziile instanței din motivarea încheierii să diferențieze de decizia indicată în

dispozitiv.

Consideră că Curtea de Apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată în

momentul punerii pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Dolgopolov

Vladimir.

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în cadrul examinării pricinii a depus mai multe

cereri cu privire la efectuarea expertizei în temeiul art.148 CPC al RM care ar

demonstra dacă Î.S. „Calea Ferată din Moldova” s-a folosit sau nu, de macazuri

modificate după procedeu în perioada anilor 2010-2015. Consideră că efectuarea unei

astfel de expertize ar clarifica orice dubii și ar răspunde ferm la întrebarea dacă Î.S.

„Calea Ferată din Moldova” a adus careva prejudicii lui Dolgopolov Vladimir.

Una din cererile cu privire la efectuarea expertizei a fost acceptată de către

instanța de judecată prin încheierea din 22 aprilie 2019 prin care s-a dispus

încredințarea efectuarea expertizei judiciare tehnice la Centrul Național de Expertiză.

Totodată, din considerente inexplicabile, instanța de judecată prin încheierea sa, a

obligat Î.S. „Calea Ferată din Moldova” să comunice încheierea către CNEJ și să

asigure prezența expertului. Îndeplinind dispozițiile instanței de judecată, Î.S. „Calea

Ferată din Moldova” a adus la cunoștința CNEJ încheierea instanței și a solicitat

desemnarea unui expert pentru efectuarea expertizei. Însă, prin scrisoarea nr.981 din

23.05.2019 CNEJ a informat Î.S. „Calea Ferată din Moldova” că nu dispune de

experți judiciari în domeniul dat. Din aceste considerente, Î.S. „Calea Ferată din

Moldova” a solicitat ca instanța de judecată să dispună efectuarea expertizei și

desemnarea unui expert de peste hotarele Republicii Moldova.

Prin urmare, consideră că Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a fost lezată de

dreptul său la apărare prin încălcarea principiului egalității în fața legii (art.22 CPC),

principiul contradictorialității și egalitatea părților în drepturile procedurale (art.26

CPC), principiul disponibilității (art.27 CPC). Astfel, cererea

intimatului/reclamantului de efectuarea expertizei a fost admisă de către instanța de

judecată și procesul de judecată a fost suspendat pe un termen de 2 ani, iar cererea

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” chiar dacă într-un final a fost acceptată, până la urma

a rămas fără soluție.

Consideră că instanța de fond a comis o serie de încălcări care au dus la

adoptarea unei soluții greșite și în contradicție cu circumstanțele cauzei și cu probele

prezentate. De asemenea instanța de fond a aplicat legea care nu trebuia să fie

aplicată și a interpretat eronat legea, precum și a adoptat o hotărâre cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Instanța de fond își bazează concluziile pe depozițiile lui Ivaschiv Mihail (fil.28)

în calitate de martor, însă Ivaschiv Mihail a fost atras în proces ca intervenient

accesoriu. Astfel, depozițiile lui ca martor nu pot avea valoare juridică și aprecierea

acestora ca probă în proces contravine normelor procesuale precum și logicii juridice.

Nu poate aceeași persoană avea 2 calități procesuale separate în același proces.

Consideră că instanța ilegal și abuziv se bazează pe probe care nu pot fi administrate

11

în cauza dată și anume pe depozițiile lui Ivaschiv Mihail.

În ceea ce privește de tardivitatea acțiunii, instanța de fond menționează că

termenul general de prescripție extinctivă a acțiunii, în stabilirea și compensarea

despăgubirilor rezultate din încălcarea drepturilor care decurg din brevet, a început să

curgă la data de 27 noiembrie 2012, când a devenit irevocabilă hotărârea Curții de

Apel Chișinău din 02 iulie 2012 (f.d.25).

În contrar cu concluzia instanței de fond, art. 395 alin.(l) CC al RM prevede că „

Termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la

acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle

despre încălcarea dreptului”. Astfel, instanța de fond greșit a stabilit momentul

nașterii dreptului la acțiune a intimatului, căci acesta putea în orice moment pe

parcursul anilor 2010-2012, să adreseze cu acțiune în instanța de judecată pentru

revendicarea dreptului său. La fel, intimatul putea să-și concretizeze cerințele în

litigiul deja aflat spre examinare din anul 2010.

Astfel observăm că instanța de judecată a interpretat eronat prevederile legale și

nu a aplicat legea care trebuia aplicată și anume prevederile art.395 CC al RM cu

privire la prescripția extinctivă.

Cu privire la raportul de expertiză prezentat de către Î.S. „Calea Ferată din

Moldova” efectuat de Universitatea Națională de Transport Feroviar din

Dnepropetrovsk, instanța de fond a menționat că acesta nu poate fi reținut în calitate

de probă (f.d.27) că acesta nu are anexe, nu conține date cu privire la calificarea și

experiența semnatarului și a fost efectuat fără atragerea celorlalți participanți la

proces și are la baza un contract încheiat între Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și

Universitatea Națională de Transport Feroviar din Dnepropetrovsk.

A menționat că instanța de fond superficial a examinat raportul în cauză, căci pe

prima filă a acestuia sunt indicate date cu privire la calificarea instituției care a

efectuat raportul (atestat de accreditație nr.2H1100) la fel este aplicată ștampila

oficială a Universității Naționale de Transport Feroviar din Dnepropetrovsk. La fel,

raportul de expertiză a fost efectuat fară atragerea celorlalți participanți la proces doar

din cauza că instanța de judecată de nenumărate ori a refuzat efectuarea unei

expertize solicitate de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în cadrul procesului de

judecată. Astfel, unica soluție rămasă, a fost efectuarea unei expertize extrajudiciare.

Totodată, chiar și raportul de evaluare efectuat de către Vitanov Alexandru, a fost

efectuat fară participarea Î.S. „Calea Ferată din Moldova” la alegerea evaluatorului

precum și la negocierea condițiilor sau oferirea întrebărilor evaluatorului înaintea

efectuării evaluării. Astfel, raportul de evaluare efectuat de Vitanov Alexandru s-a

bazat pe înțelegerea și la alegerea intimatului, fară careva participare a Î.S. „Calea

Ferată din Moldova”.

Prin urmare, instanța de fond a dat apreciere total diferită unor probe similare,

raportul de evaluare efectuat de Vitanov Alexandru fiind temeiul încasării sumei de 7

016 494 de lei, iar raportul de expertiză prezentat de Î.S. „Calea Ferată din Moldova”

nu a fost reținut în calitate de probă.

Consideră că o probă și anume raportul de evaluare efectuat de Vitanov

Alexandru, obținută pe cale procedurală greșită și instrumentată greșit juridic, nu

poate avea valoare juridică și nu poate fi concludentă în procesul dat. O probă

obținută prin încălcarea legislației procedural - civile, duce la pierderea valorii

juridice a acesteia.

12

A menționat că motivarea și concluziile instanței de fond cu privire la

prejudiciul moral încasat în sumă de 150 000 de lei sunt în contradicție or, însuși

instanța de fond stipulează că „obligația de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului

moral, suferințelor psihice sau fizice suportate o exercită partea vătămată, de aceea în

cererea despre compensarea prejudicului moral acestea trebuie să indice de către cine,

în ce circumstanțe și în baza căror acțiuni, inacțiuni i-au fost cauzate suferințe morale,

psihice sau fizice, prin ce se manifestă acestea (f.d.31)” pe când intimatul nu a

prezentat nici o probă ce ar confirma pricinuirea prejudiciului moral și nici într-un

oarecare mod nu a dovedit faptul pricinuirii prejudiciului moral. Totuși, în continuare

instanța indică „este evident faptul că reclamantul Vladimir Dolgopolov a suportat

suferințe psihice, provocate prin stres, emoții negative, anexietate și incertitudini...

inexplicabil cum instanța de judecată fară probe, a putut constata producerea anume a

suferințelor psihice, stres, emoții negative și anexietate, căci intimatul niciodată nu a

menționat așa ceva nici în cererea sa de chemare în judecată, nici în cadrul ședințelor

de judecată și mai mult ca atât nu a prezentat nici o probă pertinentă care ar

demonstra survenirea acestor suferințe evaluate în mărime de 150 000 de lei.

Verificînd în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de intimat

legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat

de Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, de a casa hotărîrea din 01 iulie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și a transmite cauza spre rejudecare, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

La 20 decembrie 2019 Vladimir Dolgopolov a depus cerere, solicitând

examinarea recursului cu participarea părților la proces, însă Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În esență, recurenții și intimații au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și

să răspundă la concluziile părții adverse.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) - (2), (4) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

13

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva Î.S. „Calea Ferată din Moldova”,

Vladimir Dolgopolov a solicitat constatarea încălcării de către ÎS „Calea Ferată din

Moldova” a drepturilor sale asupra brevetului de invenție nr. 3969, „Procedeu de

confecționare a acului macazului de cale ferată” prin utilizarea produselor obținute

prin respectivul procedeu în perioada dintre 20 octombrie 2010 și până în momentul

depunerii prezentei cereri de chemare în judecată – 24 aprilie 2015; obligarea ÎS

„Calea Ferată din Moldova”, să-i achite despăgubirea prejudiciului în cuantum de

7016494 de lei, care rezultă din faptul utilizării brevetului de invenție nr. 3969,

„Procedeu de confecționare a acului macazului de cale ferată” și a produselor

obținute prin el în cantitate de 373 de complete de macazuri pentru perioada dintre 20

octombrie 2010 și până în momentul depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată – 24 aprilie 2015; obligarea ÎS „Calea Ferată din Moldova”, să-i achite

despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat, care rezultă din faptul utilizării

brevetului de invenție nr. 3969, „Procedeu de confecționare a acului macazului de

cale ferată” și a produselor obținute prin el, în cantitate de 373 de complete de

macazuri pentru perioada dintre 20 octombrie 2010 și până în momentul depunerii

prezentei cereri de chemare în judecată – 24 aprilie 2015 în sumă de 150 000 de lei și

obligarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” să-i achite toate cheltuielile de judecată

suportate la judecarea prezentei cauze, conform solicitării depusă separat (f.d.190-

191 vol. I).

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii, dispunând, constatarea încălcării drepturilor lui Vladimir

Dolgopolov asupra brevetului de invenție nr.3969 „Procedeu de confecționare a

acului macazului de cale ferată” prin utilizarea produselor obținute prin procedeul

respectiv, în perioada 20 octombrie 2010 - 24 aprilie 2015.

S-a încasat din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Vladimir

Dolgopolov despăgubirea materială proporțională cu prejudiciul suportat în sumă de

7 016 494 de lei și despăgubirea prejudiciului moral în mărime de 150 000 de lei,

care decurg din faptul utilizării brevetului de invenție nr.3969 „Procedeu de

confecționare a acului macazului de cale ferată” și a produselor obținute prin acesta

în cantitate de 373 elemente a 87 de complete de macazuri, pentru perioada 20

octombrie 2010 - 24 aprilie 2015.

S-a încasat din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Vladimir

Dolgopolov cheltuielile de judecată în mărime de 22 734,90 de lei, constituite din

suma de 8253,15 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, suma de 12 000

de lei cu titlu de cheltuieli pentru plata serviciilor specialistului-evaluator și suma de

2481,75 de lei cu titlu de cheltuieli de executare a încheierii privind asigurarea

acțiunii.

14

În susținerea soluției date instanța de judecată a reținut faptul că, în perioada 20

otombrie 2010–24 aprilie 2015, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a utilizat produsele

obținute prin „Procedeul de confecționare a acului macazului de cale ferată”, obiectul

brevetului de invenție nr.3969, al cărui titular este Vladimir Dolgopolov, fapt

confirmat prin declarațiile specialișilor Alexandru Vitanov, Jan Romah și a lui Mihail

Ivaschiv (audiat în calitate de martor); încheierea irevocabilă a Curții de Apel

Chișinău din 18 septembrie 2014; lista pozării acelor și contracelor experimentale

pentru macazurile și măsurileluate pentru sistarea experimentului la data de 23

februarie 2016 (prezentată de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, din care rezultăcă unele

macazuri au fost înlocuite sau circulația a fost închisă abia în anul 2014); procesul-

verbal de constatare a neexecutării din 26 septembrie 2017, întocmit de executorul

judecătoresc Igor Doroftei; actul din 26 septembrie 2017, întocmit de specialitul Jan

Romahv și raportul de evaluare nr. 02/17 din 08 decembrie 2017, întocmit de OO

”Camera Națională de Imobil din Republica Moldova”, evaluator Alexandru Vitanov.

De asemenea, instanța de judecată a menționat că din materialele cauzei rezultă

că, conform raportului de evaluare nr. 02/17 din 08 decembrie 2017, întocmit de OO

„Camera Națională de Imobil din Republica Moldova”, evaluator Alexandru Vitanov,

valoarea prejudiciilor cauzate lui Vladimir Dolgopolov de către ÎS „Calea Ferată din

Moldova” prin utilizarea macazurilor obținute prin ”procedeul de confecționare a

acului macazului de cale ferată” – obiect al brevetului de invenție nr. 3969 în

perioada 20 octombrie 2010 – 24 aprilie 2015, constituie suma de 7 016 494 lei (f.d. 2

din raportul de evaluare, prezentat în original).

Astfel, instanța de judecată a luat în considerație concluziile evaluatorului,

dispunînd încasarea prejudiciului în mărime de 7 016 494 de lei, întrucât raportul de

evaluare nr. 02/17 din 08 decembrie 2017, întocmit de OO „Camera Națională de

Imobil din Republica Moldova”, evaluator Alexandru Vitanov, corespunde rigorilor

legale, care reglementează activitatea de evaluare (Legea cu privire la activitatea de

evaluare și Hotărârea Guvernului nr.723 din 2003 cu privire la evaluarea obiectelor

proprietate intelectuală), fiind executat în cadrul procesului judiciar, în baza încheierii

Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017.

Totodată, instanța de judecată drept temei de admitere a acțiunii, a luat în

considerare procesul-verbal de constatre a neexecutării din 26 septembrie 2017, prin

care s-a constatat că debitorul ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu a executat

documentul executoriu din 02 iulie 2012 emis de Curtea de Apel Chișinău și nu a

demontat din contul său toate macazurile obținute prin „procedeul de confecționare a

acului macazului de cale ferată”, obiect al brevetului de invenție nr.3969 și instalate

pe teritoriul Republicii Moldova, întocmit de executorul judecătoresc Igor Doroftei

(f.d.168, vol.I).

În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum

și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În același timp, art. 372 alin. (1) Cod de procedură civilă, stipulează că părțile și

alți participanți la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea respectă

prevederile art.1191 alin. (2), dacă acestea nu au fost reclamate de către prima instanță

15

la cererea participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod nejustificat de

către prima instanță.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 Cod de procedură civilă, la deliberarea hotărîrii,

instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Dacă, în timpul deliberărilor, consideră necesară clarificarea unor noi

circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei sau cercetarea suplimentară a

probelor din dosar, instanța judecătorească emite o încheiere de reluare a dezbaterilor

judiciare. După examinarea cauzei în fond, instanța audiază din nou pledoariile

participanților la proces.

Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

La caz, instanța de recurs constată, însă, că contrar prevederilor art. 239 Cod de

procedură civilă și art. 241 alin. (5) Cod de procedură civilă, hotărîrea instanței de

judecată conține o motivare arbitrară.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

În acest context, instanța de recurs ține să menționeze că din cererea de recurs

declarată de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” rezultă că ultimul invocă

dezacordul cu concluziile Raportului de evaluare nr. 02/17 din 08 decembrie 2017,

întocmit de OO „Camera Națională de Imobil din Republica Moldova”, în baza

căruia instanța de judecată a stabilit valoarea prejudiciului material cauzat lui

Vladimir Dolgopolov, ca urmare a utilizării macazurilor obținute prin „procedeul de

confecționare a acului macazului de cale ferată” – obiect al brevetului de invenție nr.

3969 în perioda 20 octombrie 2010 – 24 aprilie 2015, în mărime de 7 016 494 de lei.

La fel, a invocat că raportul de evaluare a fost efectuat de către Vitanov

Alexandru, care nu dispune de cunoștințe pentru efectuarea evaluării respective,

motiv pentru care a solicitat în cadrul ședinței de judecată, efectuarea unei expertize

în temeiul art. 148 CPC al RM care ar demonstra dacă Î.S. „Calea Ferată din

Moldova” s-a folosit sau nu, de macazuri modificate după procedeu în perioada anilor

2010-2015, însă, prin scrisoarea nr.981 din 23.05.2019 CNEJ a informat Î.S. „Calea

Ferată din Moldova” că nu dispune de experți judiciari în domeniul dat.

În conformitate cu art. 149 Cod de procedură civilă, expertiza judiciară se

efectuează de către un expert judiciar înscris în Registrul de stat al experților

judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experților judiciari nu sînt experți de

specializarea necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din

motive de incompatibilitate, în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc

o persoană competentă în specializarea solicitată pentru efectuarea expertizei

judiciare.

16

Părțile aleg, de comun acord, expertul sau instituția de expertiză care urmează să

fie desemnată de instanță să efectueze expertiza. În lipsa acordului părților, instanța

desemnează expertul sau instituția care urmează să efectueze expertiza.

Dacă în încheierea privind efectuarea expertizei judiciare este indicată doar

instituția care urmează să efectueze expertiza, conducătorul instituției în cauză

numește expertul și informează în acest sens instanța care a dispus expertiza.

La desemnarea experților pentru efectuarea expertizei în cadrul unei comisii de

expertiză sau pentru efectuarea unei expertize complexe se aplică normele

prezentului articol.

Prin urmare, reieșind din specificul acțiunii în cauză, complexitatea cît și

informația contradictorie prezentă la materialele cauzei, instanța de recurs consideră

că în scopul soluționării juste și complete a cauzei, respectiv și stabilirii celor

invocate de părți, care după cum incontestabil se constată, cer cunoștințe speciale și

pot fi elucidate doar prin posedarea acestora în acest domeniu și care pot fi constatate

în urma efectuării unei expertize ordonate în acest sens, instanța de judecată urma să

ia în considerație și să aplice prevederile art. 149 Cod de procedură civilă, mai cu

seamă că Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a invocat dezacordul cu raportul de

evaluare efectuat de către Vitanov Alexandru, solicitând numirea unui expert în

domeniu.

De altfel, de rând cu cele relatate instanța urma să constate cu certitudine, dacă

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a utilizat macazurile obținute prin „procedeul de

confecționare a acului macazului de cale ferată” – obiect al brevetului de invenție nr.

3969 în perioda 20 octombrie 2010 – 24 aprilie 2015, or, potrivit raportului de

evaluare nr. 02/17 din 08 decembrie 2017, întocmit de OO „Camera Națională de

Imobil din Republica Moldova”, s-a stabilit doar valoarea prejudiciului material care

reclamantul pretinde că i s-ar fi cauzat, ca urmare a utilizării macazurilor obținute

prin „procedeul de confecționare a acului macazului de cale ferată” – obiect al

brevetului de invenție nr. 3969 în perioda 20 octombrie 2010 – 24 aprilie 2015.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că în lipsa concluziei incontestanbile a unui

expert judiciar specializat în domeniul dat, instanța de judecată nu a asigurat

disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în

primul rând, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

supus judecății, precum și de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare, astfel, prin urmare fiind admisă încălcarea

prevederilor art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Astfel, se constată că deși instanța de judecată a admis acțiunea, aceasta nu a

pătruns în esența criticilor susținute de către recurent, fapt ce indică la examinarea

superficială a acțiunii.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestui, presupune

prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt și de drept,

care, este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de judecată nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar

17

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanțade judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Distinct de cele arătate mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

judecată urmează a fi casată cu restituirea pricinii pentru rejudecare. Avînd în vedere

modificările prevederilor Codului de procedură civilă referitor la competența

instanțelor de judecată, Colegiul va remite cauza Judecătoriei Chișinău,

La rejudecarea cauzei, instanța de judecată urmează să țină cont de cele

menționate mai sus, să creeze condiții obiective și egale părților pentru realizare și

exercitare drepturilor sale procedurale și rejudecând pricina, să emită o hotărâre

întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din

Moldova”.

Se casează hotărîrea din 01 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Dolgopolov împotriva

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, intervenient accesoriu, Mihail

Ivaschin privind constatarea încălcării drepturilor asupra brevetului de invenție,

compensarea prejudiciului material și moral, cu restituirea pricinii pentru rejudecare

la Judecătoria Chișinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

18