2ra-1841/19 — recunoasterea netemeiniciei refuzului de a da acordul la receptia finala a incaperii

2ra-1841/19 — recunoasterea netemeiniciei refuzului de a da acordul la receptia finala a incaperii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1841/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (N. Șova)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Stanislav Cornea, Aliona

Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol, reprezentați de avocatul Ion Mazur,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Cornea,

Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor Bivol împotriva Anastasiei Nanii,

intervenienți accesorii Primăria mun.Chișinău, Vasile Iacob privind recunoașterea

netemeiniciei refuzului de a da acordul la recepția finală a încăperii, în calitate de

investitori și dispunerea remedierii construcției,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2016, Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-

Tîșenco și Victor Bivol, au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Anastasiei Nanii, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău, Vasile Iacob cu

privire la recunoașterea netemeiniciei refuzului Anastasiei Nanii de a da acordul la

recepția finală a încăperii, în calitate de investitori și dispunerea remedierii

construcției.

În motivarea acțiunii, reclamanții Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera

Cotruță-Tîșenco și Victor Bivol au indicat că prin hotărârea din 24 aprilie 2015 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 20 aprilie 2016 a

Curții de Apel Chișinău și încheierea din 14 septembrie 2016 a Curții Supreme de

Justiție a fost dispusă nulitatea procesului-verbal de recepție finală nr. 743 din 08

octombrie 2012, emis de către Primăria mun. Chișinău, privind recepția finală a

xxxxxxxx subsol din xxxx pe numele Alionei Cornea. Anexa A5 constituie subsolul

anexelor supraetajate la xxxxxxx proprietar Victor Bivol și nr. 36, proprietar Aliona

Cornea.

Reclamanții au invocat că motiv de declarare a nulității procesului-verbal de

recepție finală nr. 743 din 08 octombrie 2012 a fost invocată prevederea pct. 6 din

Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin

1

Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, care stipulează că recepția se

efectuează prin acordul părților, în cazul când părțile nu ajung la un asemenea acord

pentru rezolvarea divergențelor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de

recepție, ele se pot adresa instanței judecătorești competente.

Reclamanții Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor

Bivol au precizat că nu a existat acordul Anastasiei Nanii la recepția finală, și deci

în caz de divergențe acest acord urmează a fi obținut prin intermediul instanței de

judecată.

Reclamanții au declarat că potrivit pct. 3 din Regulamentul de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din

23 mai 1996, recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente acestora se

efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor

existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții, modificări, modernizări,

extinderi etc.) și se realizează în două etape: recepția la terminarea lucrărilor;

recepția finală la expirarea perioadei de garanție. Pentru lucrările de construcție și

instalațiile aferente acestora, indiferent de sursa de finanțare, tipul de proprietate sau

de destinație, recepțiile se vor organiza de către ordonatorii de credite sau proprietar,

care, în sensul Regulamentului, au calitate de investitori.

Reclamanții Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor

Bivol au relatat că la 09 iulie 2013 a fost întocmit procesul-verbal la terminarea

lucrărilor, care conferă calitatea de investitor Alionei Cornea, cerință preliminară și

obligatorie până la întocmirea procesului-verbal de recepție finală, care produce

efecte juridice și care nu a fost contestat de către Anastasia Nanii, respectiv calitatea

de investitor a Alionei Cornea este în vigoare.

Reclamanții au invocat că calitatea de investitor a Alionei Cornea asupra

subsolului este confirmată de către toți reclamanții Stanislav Cornea, Vera Cotruță-

Tîșenco și Victor Bivol, ori Anastasia Nanii nu a dorit și nu a investit careva sume

pentru construcția subsolului. Banii au fost achitați de către Aliona Cornea în sumă

de 25 000 de lei, fapt confirmat prin recipisa și procesul-verbal al investitorilor.

Prin urmare, Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor

Bivol au solicitat declararea ilegală și neîntemeiată a refuzului Anastasiei Nani la

recepția finală a încăperii izolate cu numărul cadastral xxxxx permiterea Primăriei

mun. Chișinău la recepția finală a încăperii cu numărul cadastral xxxxx pe numele

Alionei Cornea și Stanislav Cornea, fără acordul Anastasiei Nanii.

La 25 mai 2017 reclamanții au depus cerere de concretizare a acțiunii,

solicitând a declara ilegal și neîntemeiat refuzul Anastasiei Nanii la recepția finală a

încăperii izolate cu numărul cadastral xxxxx, cît și a permite Comisiei recepția

finală a încăperii cu numărul cadastral xxxxx pe numele lui Cornea Aliona și

Cornea Stanislav fără acordul Anastasiei Nanii (f.d.94, vol.I).

La 12 septembrie 2017 reclamanții au depus cerere de completare a cerințelor

din acțiune, solicitând obligarea Anastasiei Nanii să remedieze construcția afectată

prin acoperirea golului sub geamul exterior la anexa construită la xxxxxx (f.d. 104,

vol.I).

La 12 ianuarie 2018 Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și

Victor Bivol au depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care au solicitat

recunoașterea ca neîntemeiat refuzul Anastasiei Nanii de a da acordul la recepția

finală a încăperii cu numărul cadastral xxxxxxx, în calitate de investitori Aliona

2

Cornea și Stanislav Cornea, remedierea construcției prin acoperirea golului sub

geamul exterior la anexa xxxxx

Prin hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Cornea, Aliona

Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor Bivol.

A fost obligată Anastasia Nanii să remedieze construcția, prin acoperirea

golului sub geamul exterior la anexa xxxxxxx

S-au respins ca fiind neîntemeiate pretențiile lui Stanislav Cornea, Aliona

Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor Bivol împotriva Anastasiei Nanii cu privire

la recunoașterea netemeiniciei refuzului Anastasiei Nanii de a da acordul la recepția

finală a încăperii cu numărul cadastral xxxxxx, în calitate de investitori Aliona

Cornea și Stanislav Cornea.

Pentru a decide astfel, prima instanță a menționat că prin hotărârea din 19 mai

2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, procesului-verbal cu privire la

contravenție din 11 iulie 2014, întocmit de către Inspectoratul de Stat în Construcții

rezultă că Anastasia Nanii a executat demolarea unei porțiuni de perete capital de

sub geamul exterior pentru a organiza o ieșire suplimentară din apartament în lipsa

autorizației de construire, fapt ce contravine prevederilor art. 22 lit. b) al Legii

nr.721-XIII din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții și art. 1 alin. (2) al

Legii nr.163 din 09 iulie 2010 cu privire la autorizare, lucrărilor de construcție, prin

ce a comis contravenția prevăzută de art. 179 Cod contravențional, iar conform

hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 19 mai 2015 Anastasia Nani a fost

recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 179 Cod

contravențional și procesul contravențional privind faptul comiterii de Anastasia

Nani a contravenției prevăzute de art. 179 Cod contravențional s-a încetat în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Astfel instanța de fond a constatat faptul că Anastasia Nanii urmează să

remedieze construcția prin acoperirea golului sub geamul exterior la anexa

xxxxxxxxx

Referitor la capătul de cerere cu privire la netemeinicia refuzului Anastasiei

Nanii de a da acordul la recepția finală a încăperii, instanța a decis respingerea ca

neîntemeiată, din motiv că reglementările de drept invocate de părți nu conțin

stipulări ce ar obliga pîrîta de a-și da acordul la recepția finală a construcției

litigioase, precum și să-și motiveze careva eventual refuz.

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Anastasia Nanii, reprezentată de avocatul Sergiu Bejan și

Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor Bivol, s-a

menținut hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Cornea, Aliona

Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor Bivol împotriva Anastasiei Nanii cu privire

la recunoașterea netemeiniciei refuzului Anastasiei Nanii de a da acordul la recepția

finală a încăperii, în calitate de investitori și dispunerea remedierii construcției.

Prin decizia din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursurile declarate de Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco,

Victor Bivol și de către Anastasia Nani, reprezentată de avocatul Sergiu Bejan, s-a

casat decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei

la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

3

Pentru a decide astfel, instanța de recurs a concluzionat că instanța de apel

eronat a reținut că reclamanții nu au invocat motivele legale pertinente în susținerea

și probarea pretențiilor înaintate, iar reglementările de drept invocate nu conțin

stipulări ce ar obliga pîrîta Anastasia Nanii de a-și da acordul la recepția finală a

construcției litigioase, precum și să motiveze un careva eventual refuz, or însăși pct.

6 al Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996 prevede că în cazul când părțile nu

ajung la un acord pentru rezolvarea divergențelor ivite cu ocazia încheierii

procesului-verbal de recepție, ele se pot adresa instanței judecătorești competente,

pentru a înlocui acest acord prin hotărîre judecătorească. Astfel, instanța de apel

eronat a interpretat norma legală citată și nu a dat apreciere temeiniciei refuzului

Anastasiei Nanii, de a da acordul pentru recepția finală a bunului din litigiu, din

motiv că ea de asemenea a achitat careva sume de bani lui Vasile Iacub, care era

diriginte de șantier la acea construcție, respectiv are și ea calitatea de investitor.

Instanța de apel urma să stabilească dacă a fost contestat procesul-verbal de

recepție la terminarea lucrărilor din 09 iulie 2012, în care în calitate de investitor la

construcția etajului de soclu din mun. xxxxx este indicată Aliona Cornea și dacă

acesta produce efecte juridice pînă în prezent.

La fel colegiul a menționat că pentru a stabili temeinicia pretenției înaintate de

reclamanții Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și Victor Bivol

privind obligarea remedierii construcției prin acoperirea golului, sub geamul

exterior la anexa xxxx instanța de apel urma să stabilească cu certitudine dacă

crearea golului din perete creat prin demolarea unui perete de către Anastasia Nanii

a afectat dreptul de proprietate a reclamanților Stanislav Cornea, Aliona Cornea,

Vera Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol. Totodată, în temeiul alin. (5) al art. 57 al Legii

cu privire la locuințe nr. 75 din data de 30 aprilie 2015, pentru a se adresa în instanța

de judecată reclamanții Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco și

Victor Bivol urmau să probeze cauzarea un prejudiciu încăperilor și/sau bunurilor ce

le aparțin prin demolarea unei porțiuni de perete capital a clădirii situate pe adresa

xxxxx

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis apelurile

declarate de Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol și

Anastasia Nanii, s-a casat hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, cu emiterea unei hotărîri noi prin care s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-

Tîșenco și Victor Bivol împotriva Anastasiei Nanii cu privire la recunoașterea

netemeiniciei refuzului Anastasiei Nanii de a da acordul la recepția finală a

încăperii, în calitate de investitori și dispunerea remedierii construcției, ca

întemeiată.

S-a admis pretenția lui Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco,

Victor Bivol cu privire la recunoașterea netemeiniciei refuzului Anastasiei Nanii de

a da acordul la recepția finală a încăperii cu numărul cadastral xxxxxx în calitate de

investitori Stanislav Cornea și Aliona Cornea, ca întemeiată.

S-a recunoscut ca neîntemeiat refuzul Anastasiei Nanii de a da acordul la

recepția finală a încăperii nelocative cu numărul cadastral xxxxx, cu adresa xxxxxx

în calitate de investitori Stanislav Cornea și Aliona Cornea.

4

S-a respins pretenția lui Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-

Tîșenco și Victor Bivol cu privire la dispunerea remedierii construcției prin

acoperirea golului sub geamul exterior la anexa xxxxxx ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat de la Anastasia Nanii în beneficiul lui Stanislav Cornea cheltuielile

de judecată proporțional pretențiilor admise în sumă de 75 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că în contextul în care

apartamentul ce aparține pîrîtei Nanii Anastasia este situat la nivelul superior

imobilului al cărui recepție este vizată, amplasat la subsol/soclu, în contextul

hotărârilor judecătorești anterioare, pentru recepția finală a imobilului dat este

necesar acordul pîrîtei, pe care aceasta refuză să-l ofere, însă omite să specifice

motivele pentru care refuză eliberarea acordului la recepția finală a încăperii

litigioase și nu a indicat că prin această recepție îi va fi încălcat vreun drept legal.

Deoarece înregistrarea, potrivit art. 321 alin. (2) Cod civil a dreptului de proprietate

al investitorilor în lucrările de construcție realizate în încăperea vizată, urmează a fi

realizată în baza procesului-verbal de recepție finală, omisiunea acordării de către

pîrîtă a acordului la recepționarea finală a imobilului constituie o ingerință în

contextul nejustificării acestuia în dreptul de proprietate al reclamanților. Prin

urmare Colegiul civil a constatat ca neîntemeiat refuzul Anastasiei Nanii de a oferi

acordul la recepția finală a încăperii cu numărul cadastral xxxxxx investitori Aliona

Cornea și Stanislav Cornea.

Instanța de apel a constatat lipsa la materialele cauzei a vreunui raport de

expertiză ce ar confirma că golul în fereastra de la apartamentul pîrîtei, în locul

căruia a fost instalată o ușă de ieșire în afara blocului, ar leza în vreun mod

drepturile acestora, inclusiv prin prisma structurii de rezistență a blocului în

contextul în care golul în geam a fost realizat la anexa la apartamentul pîrîtei,

aparent edificat de către aceasta din urmă, astfel încât anexa respectivă nu se referă

la partea blocului locativ aflată în coproprietatea proprietarilor de apartamente. Prin

urmare Colegiul a conchis că pretenția nominalizată a reclamanților urmează a fi

respinsă ca neîntemeiată.

Colegiul a apreciat ca fiind eronate trimiterile primei instanțe la dispozițiile

Legii condominiului în fondul locativ, deoarece prevederile acestei Legi sunt

inaplicabile speței în contextul în care la materialele cauzei lipsesc probe ce ar

confirma realizarea condiției instituite de art. 1 al Legii indicate pentru constituirea

condominiului.

La 11 iulie 2019 Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco, Victor

Bivol, reprezentați de avocatul Ion Mazur, au declarat recurs solicitând casarea

parțială a deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei

hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral și anume a dispune remedierea

construcției – acoperirea golului sub geamul exterior la anexa xxxxxxx, cu încasarea

cheltuielilor de judecată.

În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit.c) Cod de

procedură civilă, și anume interpretarea eronată a normelor materiale.

În motivarea recursului a indicat că motiv de respingere a cerinței, instanța de

apel a menționat că la materialele cauzei lipsește un raport de expertiză ce ar

confirma că golul în fereastra de la apartamentul pîrîtei, în locul căruia a fost

instalată o ușă de ieșire în afara balconului, ar leza în vreun mod drepturile acestora.

Astfel respectiva afirmație contravine circumstanțelor de fapt și de drept, or la

5

materialele cauzei au fost anexate poze ce confirmă că drepturile lor sunt lezate și

anume prin deteriorarea proprietății reclamanților, acoperișului la intrarea în

încăperea care este obiectul prezentului litigiu, totodată fiind șifonat aspectul

exterior-estetic al blocului locativ.

Au menționat că pentru acest fapt Anastasia Nanii a fost recunoscută vinovată de

comiterea contravenției prevăzute de art. 179 Cod contravențional, ce denotă faptul

că această intervenție contravine legii și constituie o încălcare ce urmează a fi

remediată. Faptul că anexa respectivă nu constituie dreptul de proprietate în comun

cu toți locuitorii blocului locativ este o eroare care nu are cum să influențeze soluția.

Au invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 57 din

Legea cu privire la locuințe. Astfel referința că numai administratorii pot să se

adreseze în instanță de judecată, conform art. 57 alin.4 din Legea cu privire la

locuințe, constituie un motiv nejustificat, sau în acest caz s-ar limita dreptul de acces

la instanță. Așa cum drepturile sale au fost încălcate, dânșii în temeiul alin.5 art.57

din Legea cu privire la locuințe s-au adresat cu prezenta cerință în judecată.

Astfel instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 376 Cod civil, art. 57

din Legea cu privire la locuințe și a respins eronat pretenția pe motive procedurale

formale prin ce a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 14 mai 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 03 iunie 2019

(f.d. 115, vol.II), însă lipsește confirmarea recepționării acesteia.

Prin urmare, recursul declarat de Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera

Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol, reprezentați de avocatul Ion Mazur la 11 iulie 2019,

se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stanislav Cornea, Aliona

Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol, reprezentați de avocatul Ion Mazur,

este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

6

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stanislav Cornea, Aliona

Cornea, Vera Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

7

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda

(nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Stanislav Cornea, Aliona Cornea, Vera

Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol, reprezentați de avocatul Ion Mazur.

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Stanislav Cornea, Aliona Cornea,

Vera Cotruță-Tîșenco, Victor Bivol, reprezentați de avocatul Ion Mazur.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

8