2r-653/19 — spitalizarea in stationarul de psihiatrie fara liberul consimtamint

Dosarul nr. 2r-653/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Cotorobai, L. Pruteanu, I. Țurcan)

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Clavdia Bulboaca,

în cauza civilă la cererea depusă de Instituția Medico-Sanitară Publică

„Spitalul Clinic de Psihiatrie” privind spitalizarea cet.Bulboaca Clavdia Evdochim

în staționarul de psihiatrie fără liberul consimțămînt,

împotriva încheierii din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin

care s-a restituit cererea de apel declarată de Clavdia Bulboaca, ca fiind depusă în

afara termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La 08 iulie 2019, Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic de

Psihiatrie” a depus cerere prin care a solicitat încuviințarea spitalizării fără liberul

consimțămînt al pacientei Bulboaca Clavdia Evdochim.

Prin hotărîrea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea depusă de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic de

Psihiatrie” privind spitalizarea cet.Bulboaca Clavdia Evdochim în staționarul de

psihiatrie fără liberul consimțămînt.

La 03 septembrie 2019 Bulboaca Clavdia a depus cerere apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termenul de declarare a

apelului, casarea integrală a hotărârii din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru cu examinarea cauzei și emiterea unei hotărîri noi prin care cererea

Instituției Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic de Psihiatrie” să fie respinsă.

Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel declarată de către Bulboaca Clavdia împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 10 iulie 2019 a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului

legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 02 octombrie 2019 Bulboaca Clavdia, a declarat recurs împotriva

încheierii din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

încheierii ca fiind ilegală cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,

invocând că este neîntemeiată și ilegală, și a menționat că prin hotărîrea din 10

1

iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea depusă de

Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic de Psihiatrie” privind

spitalizarea cet.Bulboaca Clavdia Evdochim în staționarul de psihiatrie fără liberul

consimțămînt.

A menționat că în cadrul examinării cererii în instanța de fond a fost asistată

de un avocat din oficiu, care la solicitarea sa, cu toate că era obligat, nu a dorit să

depună cerere de apel împotriva hotărîrii din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Ulterior, la 31 iulie 2019 după ce a fost eliberată de la tratamentul silit, nu i s-

a acordat posibilitatea de a depune cerere de apel și astfel a depus apelul la 30

august 2019 solicitînd și repunerea în termenul de declarare a apelului.

Consideră că încheierea instanței de apel este ilegală or, în cererea de apel

depusă a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii contestate a fost expediată, în

adresa recurentei la 20 septembrie 2019 (f.d. 35), astfel, recursul declarat de

Bulboaca Clavdia la 30 septembrie 2019, se consideră a fi depus termenul stabilit

de lege.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a

fi admis, cu casarea încheierii contestate, și restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

Conform art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare

datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

La caz, din actele dosarului rezultă că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost pronunțat la 10 iulie 2019.

Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 11

iulie 2019, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii primei

2

instanțe, și a expirat la 09 august 2019, termenul limită pentru depunerea cererii de

apel.

Bulboaca Clavdia a declarat apel împotriva hotărârii din 10 iulie 2019 doar la

data de 30 august 2019, fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea termenului

de declarare, deoarece Bulboaca Clavdia prin lege era obligată să respecte

termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, condiție ce nu se atestă la caz.

Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel declarată de către Bulboaca Clavdia împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 10 iulie 2019 a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului

legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

În acest context, Colegiul notează că instanța de apel la restituirea cererii de

apel în temeiul de drept citat, a conchis că apelanta a omis termenul de declarare

apelului în conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu a solicitat

repunerea în termen prin ce se impune restituire apelului ca fiind tardiv.

Colegiul reține că, art. 362 alin.(3) Cod de procedură civilă, stipulează că

repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere

în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură

și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică

locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea

repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de

procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie

prezentate documentele respective etc.).

În acest sens, Colegiul punctează că art. 369 alin. (11) Cod de procedură civilă

statuează că asupra restituirii cererii de apel decide un complet din 3 judecători,

fără citarea participanților la proces. Instanța de apel poate convoca participanții la

proces în ședință prealabilă doar în cazul stabilit la alin.(1) lit.b).

Colegiul precizează că în cererea de apel, apelanta a solicitat repunerea în

termenul de declarare a apelului și pentru a justifica omiterea termenului de

declarare a apelului împotriva hotărârii din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, apelanta/recurenta a invocat că, deși, a solicitat avocatului să depusă

cererea de apel, ultimul ia refuzat.

Însă, de către instanța de apel nu a fost examinată cererea apelantei cu privire

la repunerea în termenul de declarare a apelului și contrar prevederilor legale nu a

examinat cererea de repunere în termenul de declarare a apelului, mai mult instanța

de apel a indicat că apelanta nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a

apelului și astfel, a eludat prevederile art. 116 alin. (2) Cod de procedură civilă.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de apel urma să examineze

cererea apelantei cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului,

3

obligație ce rezultă din dispoziția art. 116 Cod de procedură civilă, care și

reglementează instituția repunerii în termen. Or, instanța de apel a ignorat această

prevedere legală, prin ce se impune casarea încheierii contestate cu restituirea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Concomitent Colegiul relevă că jurisprudența națională denotă că examinarea

cererilor de repunere în termenul de declarare a apelului se realizează cu

înștiințarea participanților la proces despre data, ora și locul ședinței de judecată în

contextul prevederilor art. 116 alin. (2) Cod de procedură civilă. Or, instanța de

recurs în jurisprudența sa menține poziția instanței emitente în ceea ce vizează

examinarea cererii de repunere cu citarea părților.

În altă ordine de idei, menținerea încheierii contestate în circumstanțele

relevate, nu ar duce decât la încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut la

art.6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, care

înglobează și dreptul de acces la justiție. Art.20 din Constituție consacră principiul

accesului liber la justiție. Accesul liber la justiție este un principiu complex,

cuprinzând mai multe relații și drepturi fundamentale, prin care se poate garanta

exercitarea lui deplină. Un drept general, care garantează persoanelor accesul liber

la justiție, este dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care afectează drepturile legitime ale persoanelor.

De altfel, Constituția, precum și Codul de procedură civilă, oferă părților

dreptul de a iniția personal acte procesuale și de a-și realiza drepturile procedurale

printr-o modalitate opțională în toate fazele procesului, atât în instanța de fond, cât

și în instanțele de apel și de recurs, aspect ce rezultă și din principiul

disponibilității.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare. Or, normele procesuale au drept obiectiv să

asigure exercitarea dreptului la un proces echitabil și că la elaborarea unor astfel de

reglementări legiuitorul se bucură de o anumită marjă de apreciere, cu condiția ca

aceste reglementări să nu aducă atingere însăși substanței dreptului.

Pornind de la respectarea dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, art. 20 al Constituției Republicii

Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, promovat și în jurisprudența CtEDO,

circumstanțele relatate generează casarea încheierii contestate. În caz contrar

partea apelantă ar fi lipsită de posibilitatea de a-și valorifica drepturile procedurale

conform normelor în vigoare, garantate atât de legislația națională, cât și de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Din considerentele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va casa

încheierea instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel

la etapa primirii cererii de apel pentru soluționarea cererii de repunere în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

4

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Clavdia Bulboaca.

Se casează încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea depusă de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul

Clinic de Psihiatrie” privind spitalizarea cet.Bulboaca Clavdia Evdochim în

staționarul de psihiatrie fără liberul consimțămînt, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii de apel pentru

soluționarea cererii de repunere în termen.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Dumitru Mardari

judecătorul

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5