2ra-1530/19 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1530/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nasu Ilie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Cet Nord” împotriva lui Nasu Ilie cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 17 iulie 2018 SA „Cet Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Nasu Ilie cu privire la încasarea datoriei la pierderile normative de energie termică.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că apartamentul nr. XXXXX din mun.

XXXXX str. XXXXX îi aparține lui Nasu Ilie.

Reclamantul a menționat că conform actului de deconectare nr. 4-391, la data de

22 noiembrie 2001 apartamentul pârâtului a fost deconectat integral de la sistemul

centralizat de energie termică.

Partea reclamantă a relatat că, potrivit informației cu privire la calculul plăților

pentru energia termică și achitarea lor, pe parcursul perioadei 01 octombrie 2015 – 01

mai 2018 pârâtul a acumulat o datorie la pierderile normative de energie termică în

sumă de 2 980,73 de lei.

Reclamantul a specificat că această sumă, constituie pierderi normative pentru

perioada 01 noiembrie 2015-03 aprilie 2016 în mărime de 20% din costul energiei

termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului, iar pentru perioada de 01

octombrie 2016- 01 iunie 2018 în mărime de 10%.

Astfel, potrivit actului din 11 octombrie 2017, țevile de energie termică care trec

prin următoarele locuri de uz comun: subsol, etaj tehnic și scara blocului unde

tranzitează țeava centrală, iar prin apartamentul pârâtului trec țevile tranzit, adică cel

de al patrulea element constitutiv.

Totodată, reclamantul a mai invocat că debitorul nu și-a onorat obligațiunile

pecuniare, formând o datorie de 2 980,37 de lei, pe care o solicită de a fi încasată.

A mai indică că, pârâtul a achitat pe perioada 01 octombrie 2015 – 01 mai 2018

suma de 600 de lei, însă această sumă a fost trecută la stingerea datoriei precedente.

De asemenea, reclamantul a mai susținut că, în vederea soluționării litigiului pe

care amiabilă, la data de 15 mai 2018, a expediat în adresa pârâtului o pretenție cu

1

solicitarea achitării de către ultimul a datoriei în termen de 7 zile, aceasta însă, nu a

fost însă recepționată de către pârât, motivele fiind neclare.

SA „Cet Nord” a solicitat încasarea de la pârâtul Nasu Ilie a sumei de 2 980,73 de

lei cu titlu de datorie pentru pierderile de energie termică și a sumei de 270 de lei cu

titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în instanța de judecată.

Ulterior, reclamantul SA „Cet Nord” a depus o cerere prin care a solicitat

modificarea revendicărilor din acțiune, solicitând încasarea doar a sumei de 2643,63

lei.

În motivarea cererii sale reclamantul a indicat că, la solicitarea pârâtului s-a

efectuat un control la blocul locativ de pe str. XXXXX, în urma căruia a fost întocmit

Actul de cercetare nr. 5851-4 din 19 noiembrie 201, potrivit acestuia, scara blocului

nr.2 unde se află apartamentul pârâtului nu dispune de țevi de tranzit a sistemului

centralizat de încălzire în locuri de uz comun. De aceea, SA „Cet Nord” a luat decizia

de a efectua un recalcul pentru perioada de 01 octombrie 2015 – 01 aprilie 2016, în

mărime de 337,10 de lei, prin excluderea a 5% din costul pierderilor normative de

energie termică.

Astfel, a solicitat reclamantul încasarea de la pârâtul Nasu Ilie a sumei de 2 643,63

de lei - cu titlu de datorie la plata pierderilor de energie termică și a sumei de 270 de

lei - cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea

de chemare în judecată depusă de SA „Cet Nord” a fost admisă integral. S-a încasat de

la Nasu Ilie în beneficiul SA „Cet Nord” datoria pentru pierderile normative de energie

termică în sumă de 2 643,63 de lei și suma de 270 lei - cu titlul de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Nasu Ilie, și a fost menținută hotărârea din 21 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 20 mai 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 214), Nasu Ilie

a declarat recurs împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat și apreciat în mod

eronat legea, normele dreptului procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 21 martie 2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 14 mai 2019 și recepționată de către recurent la data de 16.05.2019 conform

avizului de recepție anexat.

Astfel, recursul declarat la data de 20 mai 2019, conform ștampilei aplicate pe

plicul poștal (f.d. 204), este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nasu Ilie, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

2

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nasu Ilie nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

3

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Nasu Ilie ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nasu Ilie împotriva deciziei din 21

martie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4