3ra-1075/19 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-1075/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Sîrbu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tudor Cortac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

intervenient accesoriu Casa Teritorială de Asigurări Sociale Anenii Noi cu privire

la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2018, Tudor Cortac reprezentat de avocatul Vladimir Kovali

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, intervenient accesoriu Casa Teritorială de Asigurări Sociale Anenii Noi cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Vladimir Kovali a relatat

că Tudor Cortac a activat în organele afacerilor interne până la 24 mai 2017,

ulterior obținând calitatea de pensionar al MAI.

Prin hotărârea din 05 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

Inspectoratul General al Poliției a fost obligat să recalculeze vechimea în muncă a

lui Tudor Cortac cu avantaje pentru perioada 29 iunie 1998 - 05 septembrie 2017.

Având în vedere că printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, Inspectoratul

General al Poliției a fost obligat să efectueze recalcularea vechimii în muncă,

Tudor Cortac s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Anenii Noi cu

cerere pentru introducerea modificărilor și recalcularea cuantumului pensie.

La 05 octombrie 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Anenii Noi prin

răspunsul nr. 3796 a refuzat să recalculeze pensia lui Tudor Cortac.

Consideră refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi ilegal și

neîntemeiat, deoarece contravine prevederilor legislației în vigoare.

Avocatul Vladimir Kovali a solicitat declararea ilegalității refuzului CTAS

1

Anenii Noi nr. 3796 din 05 octombrie 2018, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi să efectueze

recalcularea pensiei lui Tudor Cortac cu luarea în considerare a certificatului

eliberat de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 16545 din

l6 octombrie 2018 începând cu 01 iunie 2017, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată în sumă totală de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Cortac s-a admis parțial.

S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Anenii Noi nr. 3796 din 05 octombrie 2018.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să calculeze lui Tudor Cortac

cuantumul pensiei începând cu 01 iunie 2017, luându-se în considerare certificatul

eliberat de către Direcția de Poliție mun. Chișinău nr. 16545 din

16 octombrie 2018.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Tudor

Cortac suma de 1 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Pretențiile lui Tudor Cortac cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în partea ce excede suma adjudecată și încasarea prejudiciului moral, s-au

respins ca nefondate.

La 13 martie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe

și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a elucidat

pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele

probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și

interpretând corect normele legale, iar cererea de apel declarată de Casa Națională

de Asigurări Sociale este neîntemeiată.

La 28 iunie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

nemotivat împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

în urma depunerii cererii de recurs motivate din 25 iulie 2019, admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că consideră decizia contestată

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative

și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii.

Perioada de activitate a lui Tudor Cortac în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

Certificatul nr. 16545 din 16 octombrie 2018 eliberat de către Inspectoratul

General de Poliție Chișinău în baza ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 emis de

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, urmează a fi apreciat critic,

deoarece vine în contradicție cu sensul ordinului nr. 96, întrucât ordinul dat

recunoaște unele înlesniri pentru stabilirea pensiei angajaților Ministerului

Afacerilor Interne care sunt în exercițiul funcției și urmează să-și realizeze dreptul

la pensiei, și nicidecum nu se referă la recalcularea pensiei persoanelor cărora deja

li s-a stabilit pensia anterior.

2

Ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne aprobat

conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, depășește prevederile

actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 nu conține dispozițiile

prevăzute în ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne.

Prin urmare, instanța de apel a emis o decizie pripită nefiind studiate minuțios

actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.

Nu au fost luate în considerare argumentele recurentului, care prin materialele

probante a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 25 iulie 2019, Tudor Cortac reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a

depus referință asupra cererii de recurs prin care a solicitat declararea inadmisibilă

a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2),

la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 29 mai 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 04 iulie 2019.

Date care ar confirma recepționarea deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău de către Casa Națională de Asigurări Sociale la materialele dosarului

lipsesc.

3

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale la 28 iunie 2019 și 25 iulie 2019 se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu soluția pronunțata de către prima instanță și

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

4

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă, din recursurile depuse nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu 6 a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ,

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Sveatoslav Moldovan

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5