2ra-1424/19 — restituirea cheltuielilor de instruire

Dosarul nr. 2ra-1424/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud.I. Malcoci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ștefan Avădănii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul

trupelor de carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Ștefan

Avădănii cu privire la restituirea cheltuielilor de instruire,

împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți prin care a fost

respins apelul declarat de Ștefan Avădănii și menținută hotărârea din 06 noiembrie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei,

c o n s t a t ă :

La 30 iulie 2018 Departamentul trupelor de carabinieri al MAI a depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Ștefan Avădănii cu privire la restituirea

cheltuielilor de instruire.

În motivarea acțiunii a fost invocat că în perioada anilor 2011-2015 Ștefan

Avădănii a făcut studiile la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului

Afacerilor Interne, pe care a absolvit-o în 2015. Ulterior după absolvirea instituției,

pârâtul, prin ordinul nr. 414 ef. din 19 iunie 2015, a fost numit în funcția de ofițer

superior urmărire penală al secției urmărire penală a IP Rîșcani al Direcției Poliției

mun.Chișinau, al Inspectoratului General al Politiei al MAI.

A specificat reclamantul că la 19 iunie 2015 Ștefan Avădănii a semnat un

angajament și tot în aceiași zi a depus o cerere prin care s-a obligat să activeze în

cadrul poliției cel puțin 5 ani.

La 26 decembrie 2016, pârâtul a depus un raport privind concedierea sa, iar

prin ordinul IGP nr.666 ef, la 26 decembrie 2016 a fost concediat.

A mai indicat reclamantul că la 11 mai 2017 conform ordinului nr.80 ef

Ștefan Avădănii a fost numit în mod de reatestare la funcția de specialist principal

al Secției judice a Departamentului trupelor de carabinieri, iar la 24 aprilie 2018 la

cererea personală, conform prevederilor art.35 alin.3 lit. m) al Legii nr.162 din 22

iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, a fost eliberat și trecut în rezerva

forțelor armate neonorându-și obligațiunile contractuale și cele din angajamentul

semnat la 19 iulie 2015 de a activa în cadrul MAI cel puțin 5 ani.

1

Departamentul trupelor de carabinieri al MAI a notat că pe parcursul instruirii

pârâtului au fost suportate mai multe cheltuieli, fapt confirmat prin demersul

Academiei de Poliție ,,Ștefen cel Mare” nr.A/22- 718 din 18 iulie 2018.

Astfel, conform calculelor efectuate în baza notei informative prezentate de

către Academia ,,Ștefan cel Mare” a MAI, pârâtul urmează să restituie

Departamentului trupelor de carabinieri al MAI suma de 38632,80 de lei, cu toate

că art.35 alin.13 al Legii nr.162-XVI din 22 iulie 2005, stabilește că „mijloacele

financiare, restituite conform prevederilor alin. (11) și (12), se varsa la bugetul de

stat.

Or, în cazul transferării mijloacelor financiare direct la bugetul de stat, nu va

putea fi supravegheat procesul de recuperare a prejudiciului cu respectarea

termenilor legali, și la balanța Departamentului trupelor de carabinieri al MAI s-ar

afla sume debitoriale, scadența cărora nu poate fi monitorizata. De aceea exista

necesitatea de transfer a surselor financiare în contul statului prin intermediul

Departamentului trupelor de carabinieri al MAI, ca fiind instituția care îi apără

interesele, fiind imposibil ca numai o instituție a statului să se preocupe de

intentarea procedurii de recuperare a prejudiciului material cauzat statului.

A solicitat restituirea cheltuielilor de instruire în sumă de 38632,80 de lei.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei s-a

admis integral acțiunea și s-a încasat de la Ștefan Avădănii în beneficiul

Departamentului trupelor de carabinieri al MAI cheltuielile de instruire în mărime

de 38632,80 de lei, iar în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1159 de lei.

La 30 noiembrie 2018 Ștefan Avădănii a declarat apel împotriva hotărârii din

06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii și constatarea nulității absolute a Angajamentului semnat la 19

iunie 2015.

Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Ștefan Avădănii și s-a menținut hotărârea din 06 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.

În acest sens, reieșind din circumstanțele de fapt și de drept stabilite instanța

de apel a constatat că apelantul Ștefan Avădănii și-a asumat obligația de a activa

cel putin 5 ani după absolvirea Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului

Afacerilor Interne din contul bugetului de stat în cadrul Poliției. Obligație ce nu a

fost executată, apelantul activând în Poliție 18 luni și 7 zile ulterior apelantul s-a

angajat în altă instituție subordonată a MAI Departamentul trupelor de carabinieri

unde a mai activat 11 luni si 15 zile, în total 29 luni si 22 zile din 60 luni în care

apelantul urma să activeze în organele MAI.

Referitor la constatarea nulității angajamentului din 19 iunie 2015, Colegiul

civil a reținut că o astfel de pretenție apelantul nu a înaintat în prima instanță, deși

a avut posibilitatea reală de a-și apăra drepturile sale prin înaintarea unei actiuni

reconventionale.

Totodată, instanța de apel a menționat că analizând Angajamentul semnat de

Ștefan Avădănii la 19 iunie 2015 nu a găsit temei de a invoca nulitatea din oficiu,

or prin înscrisul nominalizat Ștefan Avădănii s-a angajat sa respecte conditiile

prevederilor legale si anume art.17 alin.(6) al Legii cu privire la activitatea Poliției

și statutului polițistului, care nu prevede o anumita formă a angajamentului

2

respectiv. Astfel colegiul a admis ca fiind admisibilă și pertinentă proba respectivă

la examinarea speței date.

La 23 mai 2019, Ștefan Avădănii a declarat recurs împotriva deciziei din 12

martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri sau după caz, remiterea cauzei la rejudecare pentru elucidarea tuturor

circumstanțelor și constatarea nulității absolute a angajamentului semnat la 19

iunie 2015.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerînd-o nefondată și care nu corespunde cerințelor și exigențelor stabilite de

legislația civilă și procesual civilă.

A relatat recurentul că instanța de apel nu s-a pronunțat referitor la raportul

juridic obligațional și anume că conform contractului individual de muncă din 27

iulie 2011 semnat între dânsul și MAI, în titlul I pct.11 este indicat că contract

poate fi modificat și completat numai printr-un acord suplimentar semnat între

părți, care se anexează la contract și este parte integrantă a acestuia.

Or, reieșind din prevederile contractuale se observă că angajamentul

absolventului Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI semnat de către recurent la 19

iunie 2015 nu este parte integrantă a contractului individual de muncă.

Consideră că nu poate fi reținut argumentul instanței de apel precum că nu se

găsește temei de a invoca nulitatea din oficiu, deoarece a fost depusă o cerere de

apel suplimentară în care au fost indicate motivele cu privire la constatarea nulității

absolute a angajamentului.

A mai specificat că intimatul pentru a solicita restituirea sumei urma să

prezinte un calcul separat a cheltuielilor suportate în rezultatul instruirii

recurentului pentru fiecare an în parte - cheltuieli pentru retribuirea muncii, cazare,

echipament, alimentație, asigurarea medicală, etc.

La 12 iulie 2019 Departamentul trupelor de carabinieri al MAI a depus

referință solicitând respingerea recursului declarat de Ștefan Avădănii cu

menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 12 martie 2019.

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților

la data de 22 aprilie 2019, fiind recepționată de către recurent la data de 02 mai

2019, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.116).

Astfel, recursul declarat la data de 23 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ștefan Avădănii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

3

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ștefan Avădănii, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

4

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ștefan Avădănii, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ștefan Avădănii împotriva

deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5