2ra-1277/19 — decăderea din drepturile poarintesti, excluderea din actele de nastere ale copiilor minori a datelor despre tata

2ra-1277/19 — decăderea din drepturile poarintesti, excluderea din actele de nastere ale copiilor minori a datelor despre tata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1277/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)

Î N C H E I E R E

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Oxana Scurtu, reprezentată de

avocatul Lilia Pacișina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Scurtu

împotriva lui Lilian Scurtu, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului s.Centru privind decăderea din drepturile părintești, excluderea

din actele de naștere ale copiilor minori a datelor despre tată,

împotriva deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 20 august 2018 Oxana Scurtu a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Lilian Scurtu privind decăderea din drepturile părintești, excluderea

din actele de naștere ale copiilor minori a datelor despre tată, cît și încasarea

cheltuielilor de judecată

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că s-a căsătorit cu pîrîtul Lilian

Scurtu la XXX. Din căsătoria cu pîrîtul, la XXX s-a născut copilul XXX, iar la

XXX s-a născut copilul XXX, ambii copii la moment se află la întreținerea și

educația sa.

În timpul căsătoriei pîrîtul deseori manifesta comportament agresiv față de

dînsa și copii. La 28 decembrie 2010, în urma actelor de violență fizică din partea

pîrîtului, i-a fost cauzată XXX. Ca urmare, prin ordonanța judecătorească din 06

ianuarie 2011, emisă de Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, față de pîrît au fost

aplicate măsuri de asigurare, pentru perioada de 3 luni.

La 18 ianuarie 2013, prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

căsătoria cu Lilian Scurtu a fost desfăcută, iar domiciliul copiilor minori a fost

stabilit cu mama.

Deoarece pîrîtul nu participa benevol la întreținerea copiilor, prin ordonanța

judecătorească din 15 mai 2013, emisă de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, s-a

dispus încasarea de la Lilian Scurtu în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea

copiilor minori, în mărime de 1/3 din toate tipurile de venit lunar, pînă la atingerea

1

majoratului fiului XXX, ulterior în mărime de 1/4 din toate tipurile de plăți lunare

pînă la atingerea majoratului fiului XXX.

Lilian Scurtu nu achita pensia de întreținere stabilită prin ordonanță

judecătorească. Ulterior încasarea forțată a pensiei a fost sistată, în legătură cu

înregistrarea la XXX a căsătoriei repetate cu pîrîtul. Viața în comun cu pîrîtul a fost

imposibilă, acesta nu își onora obligațiile de soț și tată al copiilor, ca rezultat prin

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 februarie 2016, căsătoria cu

Lilian Scurtu a fost desfăcută, iar domiciliul copiilor minori a fost stabilit împreună

cu mama.

Mai mult, dînsa fiind fidejusor în baza unui contract de credit contractat de

Lilian Scurtu de la B.C. „Moldova-Agroindbank” SA, este nevoită să ramburseze în

limita posibilităților, în locul acestuia, suma creditului și să achite dobînzi și alte

plăți pentru utilizarea creditului.

După desfacerea căsătoriei, pîrîtul nu a contribuit la întreținerea copiilor, iar

conform certificatului executorului judecătoresc Nicolăescu Nicolae din 20 aprilie

2018, restanța la plata pensiei de întreținere constituie suma de 13 390,20 de lei.

Totodată pîrîtul nu-și vizitează copiii, nu participă la întreținere și educație,

ignorând interesele și obligațiile sale în calitate de părinte și încâlcând drepturile

copiilor la îngrijire și educație.

Decăderea din drepturile părintești a pîrîtului față de copiii minori Dumitru

Scurtu și Lilian Scurtu, va fi în interesul superior al acestora, fapt recunoscut de

către însuși Lilian Scurtu, care prin declarația notarială din 18 aprilie 2018 și-a

exprimat acordul privind decăderea sa din drepturile părintești.

Reclamanta Oxana Scurtu a solicitat decăderea din drepturile părintești a lui

Lilian Scurtu în privința copiilor minori XXX, născut la XXX și XXX, născut la

XXX; excluderea din actele de naștere ale copiilor minori a datelor despre tată și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, Direcția pentru protecția drepturilor copilului s.Centru a fost atrasă în

calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 31 octombrie 2018, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Scurtu.

S-a decăzut din drepturile părintești Lilian Scurtu, în privința copiilor minori

XXX, născut la XXX și XXX, născut la XXX.

S-a încasat de la Lilian Scurtu în beneficiul Oxanei Scurtu suma de 100 de lei,

cu titlu de recompensă a taxei de stat.

În rest acțiunea în partea excluderii din actele de naștere al copiilor minori a

datelor despre tată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a constatat că prin probele prezentate s-

a confirmat că pîrîtul cu rea intenție se eschivează de la exercitarea obligațiilor

părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, or, nici după desfacerea primei

căsătorii și nici după desfacerea celei de a doua căsătorii cu reclamanta, pîrîtul nu a

achitat pensia de întreținere.

Astfel, circumstanțele invocate de către reclamantă precum că, decăderea din

drepturile părintești a pîrîtului o cer interesele copiilor minori, deoarece atitudinea

tatălui față de obligațiile lui părintești, față de obligațiile lui de cetățean a unui stat

de drept să respecte drepturile altor persoane și legea, pot avea un impact negativ

2

asupra dezvoltării armonioasă și corectă a copiilor, instanța le-a considerat fondate,

or aceste circumstanțe au fost probate prin înscrisuri concludente și pertinente.

Totodată însăși pîrîtul prin declarația notarială din 18 august 2018 și-a

exprimat acordul referitor la decăderea din drepturile părintești.

Ca urmare instanța de judecată a conchis că este necesar de a decădea din

drepturile părintești pe Lilian Scurtu, în privința copiilor minori, cerință apreciată ca

întemeiată.

Instanța de fond a considerat ca fiind neîntemeiată și a respins cerința cu

privire la excluderea din actele de naștere al copiilor minori a datelor despre tată, or

decăderea din drepturile părintești a tatălui nu poate servi drept temei pentru

excluderea din actele de naștere a copiilor minori a datelor despre tată, deoarece

datele referitoare la părinți, fixate în actele de naștere, atestă legătura de rudenie a

acestora, maternitatea și paternitatea, filiația copilului. Iar, decăderea din drepturile

părintești nu are ca efect pierderea rudeniei copilului cu părintele decăzut din

drepturile părintești și nu are drept consecință excluderea părintelui din actul de

naștere al copilului.

Instanța a menționat că prin excluderea datelor despre un părinte din actul de

naștere al copilului în cadrul procesului de decădere din drepturile părintești, copilul

este lipsit de dovada provenienței sale (filiației, rudeniei) și astfel este privat de un

șir de drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, care iau naștere în temeiul

rudeniei cu părintele său.

Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel declarată de avocatul Lilia Pacișina, în interesele Oxanei Scurtu și s-a

menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul central din 31 octombrie 2018.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a concluzionat că instanța de fond

corect a elucidat și constatat circumstanțele pricinii, a verificat și apreciat obiectiv

probele prezentate la materialele cauzei, stabilind corect circumstanțele de fapt și

aplicînd corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.

La 07 mai 2019 Oxana Scurtu, reprezentată de avocatul Lilia Pacișina, a

declarat recurs, solicitînd casarea deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, din 31 octombrie 2018, în partea respingerii pretenției cu

privire la excluderea din actele de naștere ale copiilor minori, cu emiterea unei

hotărîri noi de admitere a cererii de chemare în judecată în întregime.

În susținerea și motivarea recursului a indicat dezacordul cu soluția instanțelor

ierarhic inferioare și a redat circumstanțele de fapt indicate pe parcursul examinării

cauzei, menționînd că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea și nu

au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

A indicat că concluzia instanței precum că în cazul excluderii din actele de

naștere ale copiilor minori a datelor despre tată, copilul este lipsit de dovada

provenienței sale și astfel este privat de un șir de drepturi patrimoniale și personale

nepatrimoniale, care i-au naștere în temeiul rudeniei cu părintele său, nu este bazată

pe prevederi legale și contravine art. 69 Codul familiei.

Nici într-un caz excluderea din actele de naștere ale copiilor minori a datelor

despre tată, după decăderea lui din drepturile părintești, nu poate influența negativ

drepturile și interesele copiilor, asigurarea respectării cărora îi revin, în primul rînd

părinților acestora conform art. 53, 61 Codul familiei.

3

Consideră că admiterea cererii este doar în interesul copiilor, și drepturile

acestora nu vor fi încălcate. Mai mult, la atingerea majoratului, în caz de necesitate,

însuși copilul are dreptul la completarea rubricii referitoare la tată din actul de

naștere, la modificarea sau omiterea acestor date, în conformitate cu prevederile

art.69 alin. (2) lit. d) al Legii privind actele de stare civilă.

Menționează că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerare

declarația notarială a lui Lilian Scurtu prin care acesta și-a exprimat acordul referitor

la admiterea pretențiilor Oxanei Scurtu, și chiar a semnat la 01 octombrie 2018

tranzacția de împăcare, însă în ședința din 29 octombrie 2018 instanța a declarat că

litigiile date nu pot fi soluționare pe cale amiabilă, din care motiv reclamanta a fost

nevoită să renunțe la confirmarea tranzacției încheiate între părți.

Instanța de fond nu a motivat, cu referire la prevederile legale decizia sa

privind respingerea pretenției privind excluderea din actele de naștere a copiilor a

datelor despre tată, nici nu s-a referit la faptul că reclamanta nu a justificat o astfel

de necesitare, iar instanța de apel a concluzionat ipotetic că operarea acestei radieri

poate aduce atingere drepturilor copiilor minori, iar sarcina instanțelor de judecată

este apărarea drepturilor supreme ale copilului și preîntâmpinarea unei eventuale

lezări a drepturilor și intereselor acestuia, reieșind din materialele cauzei.

A specificat că art. 69 alin. (2) al Legii privind actele de stare civilă, care

prevede lista actelor pe baza cărora se înscriu mențiunile, rectificările și

completările în actele de stare civilă, printre care și hotărîrea judecătorească privind

excluderea din rubrica referitoare la tată din actul de naștere al copilului (lit. c)).

Deci, adoptarea unor asemenea hotărîri este prevăzută de legislația națională, cu

toate că nici o lege nu prevede exhaustiv cazurile, cînd poate fi luată această decizie.

Totodată nici printr-o lege nu se limitează dreptul persoanei de a solicita și obligația

instanței de judecată de a soluționa concomitent, problema decăderii persoanei din

drepturile părintești și radierii din actele de naștere a copiilor informației despre

persoana decăzută.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 06 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 05 martie

2019 (f.d. 93), însă la materialele dosarului lipsește confirmarea recepționării

deciziei recurate de către părțile la proces.

Astfel, recursul declarat de Oxana Scurtu, reprezentată de avocatul Lilia

Pacișina, la 07 mai 2019, se consideră a fi depus în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

4

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oxana Scurtu, reprezentată de

avocatul Lilia Pacișina este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oxana Scurtu, reprezentată de

avocatul Lilia Pacișina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,

condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicînd determinarea greșelilor

imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună

de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra

cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Oxana Scurtu, reprezentată de avocatul

Lilia Pacișina.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Oxana Scurtu, reprezentată de

avocatul Lilia Pacișina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6