2ra-1318/19 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2ra-1318/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător: S. Suvac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: O. Cojocaru, B. Bîrcă, E. Clim ÎNCHEIERE 10 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Silvia Plăcintă, reprezentată de avocatul Irina Burac-Mihalachi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Centrului Național Anticorupție către Silvia Plăcintă cu privire la repararea prejudiciului material cauzat, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Centrul Național Anticorupție și casată hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost respinsă acțiunea, c o n s t a t ă: La 12 octombrie 2017, Centrul Național Anticorupție a depus cerere de chemare în judecată către Silvia Plăcintă cu privire la repararea prejudiciului material cauzat.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 mai 2008, Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău a pronunțat sentința pe dosarul penal nr. 1-177/2008, prin care Plăcintă Silvia a fost liberată de răspundere penală, cu tragerea la răspundere administrativă în baza art. 55 Cod penal. Respectiva sentință a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2008. În cadrul examinării cauzei penale s-a constatat că, la 12 februarie 2008, Plăcintă Silvia a primit de la Moraru Gheorghe suma de 500 de euro sub controlul colaboratorilor Centrului. La 19 martie 2008, la transmiterea sumei de 1000 de euro, în timpul efectuării acțiunilor de urmărire penală, suma de 500 de euro nu a fost găsită. Mijloacele bănești de 8208,20 de lei au fost eliberate din contul Centrului - „cheltuieli speciale”.

Din această sumă, la 12 februarie 2008, au fost cumpărați 500 de euro. 1 Prin acest fapt i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 8208, 20 de lei, care urmează să fie restituiți, iar vinovăția Silviei Plăcintă a fost recunoscută prin sentința de condamnare sus nominalizată. Astfel, reprezentantul Centrului Național Anticorupție, a solicitat repararea prejudiciului material cauzat în mărime de 8208,20 de lei din contul Silviei Plăcintă. La 15 mai 2018, prin intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a parvenit referința din partea reprezentantului pârâtului Plăcintă Silvia - avocatul Popovici Oleg, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind tardivă și neîntemeiată.

Prin hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana cererea de chemare în judecată depusă de Centrul Național Anticorupție către Plăcintă Silvia cu privire la repararea prejudiciului material cauzat, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 iunie 2018, Centrul Național Anticorupție, prin intermediul reprezentantului său Sochircă Anton, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond. Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Centrul Național Anticorupție, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, în speță, se atestă că sunt întrunite toate elementele delictului civil, or, din materialul probator administrat la materialele cauzei se constată cu certitudine faptul că Plăcintă Silvia a primit, la 12.02.2008, de la Moraru Ghenadie suma de 500 de euro, din 1500 euro pretinși, bani care nu au fost confiscați și nici restituiți de către Plăcintă Silvia. Totodată, din partea descriptivă a sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21.05.2008 se constată că Plăcintă Silvia a recunoscut faptul că a primit suma pretinsă de către Centrul Național Anticorupție, de la Moraru Ghenadie. Astfel, potrivit actelor administrate la materialele cauzei, Colegiul Civil a stabilit cu certitudine că, Centrul Național Anticorupție și-a demonstrat temeinicia acțiunii, prin urmare, reieșind din faptul că prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 21.05.2008, s-au confiscat și transmis corpurile delicte bani în sumă de 1000 de euro în contul statului, din suma de 1500 euro transmiși, instanța va dispune încasarea din contul lui Plăcintă Silvia în beneficiul Centrului Național Anticorupție suma de 500 de euro, echivalentul în lei MD, la momentul executării, cu titlu de prejudiciu material.

În concluzia celor expuse, și având în vedere faptul că, prima instanță nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, și a adoptat o hotărâre neîntemeiată, iar cererea de apel este întemeiată, Colegiul Civil a conchis asupra temeiniciei apelului declarat de către Centrul Național Anticorupție, de a admite apelul, cu casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Centrul Național Anticorupție către Plăcintă Silvia cu privire la repararea prejudiciului material cauzat să fie admisă și încasată de la Plăcintă Silvia în beneficiul Centrului 2 Național Anticorupție suma de 500 de euro, echivalent în lei MD, la momentul executării, cu titlu de prejudiciu material.

La 08.05.2019, Silvia Plăcintă, reprezentată de avocatul Irina Burac- Mihalachi, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și nefondată, în speță nu a fost cauzat oricare prejudiciu material instituției reclamantului, or, mijloacele financiare solicitate spre încasare nu au aparținut acesteia. Mijloacele bănești în sumă de 500 de euro nu au fost recunoscute în calitate de corp delict de 500 de euro în cadrul dosarului penal nominalizat, iar oricare dovezi privind faptul apartenenței mijloacelor bănești în valoare de 500 de euro Centrului Național Anticorupție nu au fost prezentate și cercetate în prima instanță.

Probele noi anexate abuziv și ilegal la cererea de apel (Raportul inspectorului secției DGCCE din 29.04.2008; Rechizitorul din 21.04.2008), nu au fost cercetate în prima instanță, iar menționarea acestora în conținutul deciziei contestate este absolut ilegală, exact ca și întemeierea concluziilor și soluției instanței de apel pe respectivele înscrisuri administrate și admise ilegal. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. La 14.06.2019, Centrul Național Anticorupție a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul declarat să fie respins și menținută decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 29 ianuarie 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 21 martie 2019 (f. d. 102), date despre recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Silvia Plăcintă, reprezentată de avocatul Irina Burac-Mihalachi, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în 3 care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Silvia Plăcintă, reprezentată de avocatul Irina Burac-Mihalachi, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Silvia Plăcintă, reprezentată de avocatul Irina Burac-Mihalachi. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

4 În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Silvia Plăcintă, reprezentată de avocatul Irina Burac-Mihalachi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova 5