2ra-617/19 — constatarea incalcarii drepturilor consumatorului, incasarea compensatiilor si a penalitatii pentru neachitarea la timp a compensatiilor si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-617/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (judecător A. Brăgaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători S. Iorgov, O. Cojocaru și B. Bîrca) D E C I Z I E 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Victor Burduh Nina Vascan examinând recursurile declarate de „Fly One“ SRL și de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“ SRL, intervenient accesoriu „Explor Tur“ SRL, cu privire la constatarea încălcării drepturilor consumatorului, încasarea compensațiilor și a penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de „Fly One“ SRL și de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, și s-a menținut hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, c o n s t a t ă: La 28 iulie 2017, soții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au depus cerere de chemare în judecată împotriva „Fly One“ SRL cu privire la încasarea, în beneficiul lui Ion Chiperi, a compensațiilor în sumă totală de 800 euro și a sumei de 20 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral,

precum și încasarea, în beneficiul Corinei Chiperi, a sumei de 20 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral (f.d. 3-7). În motivarea acțiunii, reclamanții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au relatat că la 16 mai 2017, Ion Chiperi a cumpărat de la „Fly One“ SRL, prin intermediul paginii web www.zbor.md, un bilet electronic cu nr. 1302400128503 pentru cursa tur Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017 (decolare la ora 14.20, aterizare la ora 18.20) și pentru cursa retur Chișinău-Paris din 1 data de 29 mai 2017 (decolare la ora 11.00, aterizare la ora 13.20), însă ambele zboruri au întârziat cu mai mult de 3 ore. Astfel, reclamanții au specificat că în cazul cursei Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017, decolarea a avut loc la ora 18.40, iar în cazul cursei Chișinău-Paris din data de 29 mai 2017, decolarea a avut loc la ora 15.30.

Reclamanții au susținut că la 26 mai 2017, Ion Chiperi a expediat o plângere în adresa operatorului aerian, prin intermediul paginii web a „Fly One“ SRL, solicitând explicații în legătură cu întârzierea zborului. Reclamanții au indicat că tot la 26 mai 2017, Ion Chiperi a primit un mesaj prin intermediul poștei electronice, fiind informat că motivul amânării zborului este modificarea orarului. Reclamanții au invocat că în pct. 1 lit. c) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, sunt stabilite condițiile în care pasagerii transportului aerian își pot exercita drepturile minime atunci când zborul este întârziat.

De asemenea, reclamanții au menționat că potrivit pct. 2 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, acest Regulament se aplică pasagerilor care pleacă de pe un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova, cât și pasagerilor care pleacă de pe un aeroport situat într-o țară terță către un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova, exceptând cazurile în care aceștia au primit indemnizații sau compensații și au beneficiat de asistență în țara terță respectivă, în cazul în care operatorul aerian al zborului respectiv este un operator aerian din Republica Moldova.

Reclamanții au mai declarat că pct. 16 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, stipulează că în oricare din cazurile în care un operator aerian anticipează o posibilă întârziere a unui zbor peste ora de plecare prevăzută, timp de trei ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor cuprinse între 1 500 și 3 500 de kilometri, pasagerilor li se oferă de către operatorul aerian asistența specificată la lit. a) pct. 25 și 26 din Regulamentul respectiv.

Reclamanții au afirmat că în conformitate cu pct. 17 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, în orice caz, asistența se oferă în limitele de timp stabilite în cele de mai sus corespunzător fiecărei distanțe de zbor, iar pasagerii trebuie să primească o compensație în conformitate cu prevederile capitolului V din acest Regulament.

Reclamanții au notat că lui Ion Chiperi urma a-i fi achitată câte o compensație în sumă de 400 euro pentru întârzierea fiecărei curse, având în vedere că potrivit pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, când 2 se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o compensație în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între 1 500 și 3 500 kilometri. Reclamanții au relevat că după cum prevede art. 21 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, prestatorul (executantul) este obligat să asigure prestarea serviciului (executarea lucrării) în termenele și condițiile stabilite în reglementările specifice în domeniu sau stipulate în contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării).

Reclamanții au mai punctat că în conformitate cu art. 20 alin. (1)-(2) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, consumatorul este în drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în relații contractuale cu vânzătorul, prestatorul. Prejudiciul se repară de către vânzător, prestator și în cazul în care livrarea produsului, prestarea serviciului se fac în mod gratuit sau la preț redus ori dacă produsul a fost comercializat ca piese de schimb sau distribuit sub altă formă. În aceeași ordine de idei, reclamanții au arătat că potrivit art. 20 alin. (4) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător, vânzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum și de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de instanța judecătorească.

Astfel, reclamanții au evidențiat că, Corina Chiperi este născută la 26 mai 1984, iar Ion Chiperi a planificat din timp zborul din ziua respectivă, pentru a-i face o surpriză soției, ceea ce s-a dovedit a fi imposibil, în condițiile în care aterizarea la Chișinău a avut loc după ora 23.30, și nu la ora 18.20, cum era planificat. De asemenea, reclamanții au evidențiat că lui Ion Chiperi nu i-a fost oferită asistența prevăzută la lit. a) pct. 25 și 26 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, deși operatorul aerian era obligat să i-o ofere.

În continuare, reclamanții au notat că Ion Chiperi este angajat al companiei franceze „Constantinbat“ SAS și că acesta urma să fie prezent la serviciu la data de 29 mai 2017, fiind informat, la 30 mai 2017, despre necesitatea de a prezenta documente pentru motivarea absenței de la serviciu la data de 29 mai 2017, sub sancțiunea inițierii procedurii disciplinare. Aici, reclamanții au precizat că Ion Chiperi a avut permisiunea directorului „Constantinbat“ SAS de a lipsi jumătate din ziua de 29 mai 2017, și nu ziua întreagă, cum s-a întâmplat din cauza întârzierii zborului. În această conjunctură, reclamanții au susținut că Ion Chiperi a devenit antrenat într-un conflict cu reprezentanții „Constantinbat“ SAS, trezind dubii sub aspectul calificativului de muncitor cinstit, punctual și exemplar, de care se bucura anterior.

Reclamanții au indicat că Ion Chiperi a suportat un prejudiciu moral considerabil, pe care îl evaluează la suma de 20 000 lei, ca și Corina Chiperi, care a organizat un picnic în aer liber pentru sărbătorirea zilei sale de naștere, la care au fost invitați Ion Chiperi, copilul XXXXX și prieteni de familie, însă sărbătoarea a fost spulberată din cauza lipsei soțului de la acest eveniment. 3 Cu referire la obligația „Fly One“ SRL de reparare a prejudiciului moral, reclamanții au făcut trimitere la prevederile art. 1422 și 1423 din Codul civil. În ceea ce privește respectarea procedurii prealabile de soluționare a litigiului, reclamanții au punctat că la 26 mai 2017, în adresa „Fly One“ SRL a fost expediată o somație de reparare benevolă, în termen de 14 zile, a prejudiciului cauzat lui Ion Chiperi și Corinei Chiperi, însă somația a rămas nesoluționată.

În ședința de judecată din 27 martie 2018, reprezentantul reclamanților Ion Chiperi și Corina Chiperi, avocatul Alexandru Bargan, a înaintat o cerere de modificare a acțiunii, solicitând, suplimentar față de pretențiile formulate anterior, constatarea încălcării de către „Fly One“ SRL a drepturilor consumatorului Ion Chiperi, încasarea în beneficiul lui Ion Chiperi, din contul „Fly One“ SRL, a penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor în sumă de 7 200 euro în valută națională, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii judecătorești, și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 61-66; 77-79).

În motivarea cererii de modificare a acțiunii, reclamanții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au făcut trimitere la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, care statuează că pentru încălcarea termenelor prevăzute la art. 18 alin. (7) și (20) și art. 181 alin. (1), vânzătorul, prestatorul achită consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă termenul a fost stabilit în ore) depășită o penalitate în mărime de 5% din prețul produsului, serviciului în vigoare la data examinării reclamației consumatorului. Reclamanții au susținut că Ion Chiperi i-a acordat „Fly One“ SRL un termen de 14 zile calendaristice pentru achitarea compensației în sumă de 400 euro pentru fiecare zbor întârziat, termen pe care „Fly One“ SRL nu l-a respectat.

Aici, reclamanții au indicat că potrivit art. 268 lit. a) din Codul civil, se prescriu în termen de 6 luni acțiunile privind încasarea penalității, astfel încât penalitatea pentru 180 de zile a întârzierii achitării compensațiilor în mărime totală de 800 euro constituie suma de 7 200 euro. În această privință, reclamanții au făcut referire la hotărârea din 15 iunie 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, modificată parțial prin decizia din 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, devenită irevocabilă, doar în latura valorii compensației acordate. Prin încheierea protocolară din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu „Explor Tur“ SRL (f.d.

79). Prin hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Chiperi și Corina Chiperi împotriva „Fly One“ SRL, intervenient accesoriu „Explor Tur“ SRL, cu privire la încasarea compensației și a penalității, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat în beneficiul lui Ion Chiperi, din contul „Fly One“ SRL, compensația în sumă de 800 euro în monedă națională cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării obligației. S-a încasat în beneficiul statului, din contul „Fly One“ SRL, taxa de stat în sumă de 509, 04 lei. În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată (f.d.

89-93). La 29 mai 2018, Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul 4 Alexandru Bargan, au declarat apel împotriva hotărârii din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 88). La 30 mai 2018, „Fly One“ SRL a declarat apel împotriva hotărârii din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 87). Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de „Fly One“ SRL și de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan. S-a menținut hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 142-155).

În consolidarea soluțiilor emise, instanțele ierarhic inferioare au reținut că lui Ion Chiperi urmează a-i fi achitată câte o compensație în sumă de 400 euro pentru întârzierea fiecărei curse, având în vedere că potrivit pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, când se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o compensație în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între 1 500 și 3 500 kilometri, iar distanța între Paris și Chișinău este de 1 975, 5 km.

Cu referire la pretenția privind plata penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor în sumă de 7 200 euro, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că pentru inacțiunea „Fly One“ SRL de a presta serviciul contractat, acest operator aerian este sancționat prin achitarea compensației stabilite în Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, compensația constituind în sine o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat consumatorului.

În ceea ce privește pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare au constatat că Ion Chiperi și Corina Chiperi nu și-au motivat această pretenție prin probe concludente, utile și pertinente, iar constatarea încălcării drepturilor consumatorilor constituie, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o satisfacție echitabilă în sensul reparării prejudiciului moral. La 18 ianuarie 2019, „Fly One“ SRL a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, precum și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan (f.d.

159-161). În motivarea recursului, recurenta „Fly One“ SRL a susținut că motivul amânării zborurilor din data de 26 mai 2017 și din data de 29 mai 2017 a fost de ordin operațional și meteorologic, or comandantul aeronavei a luat decizia de a efectua testarea tehnică suplimentară a aeronavei, decizia fiind coordonată cu conducerea „Fly One“ SRL și bazată pe prioritatea securității, vieții și sănătății pasagerilor. De asemenea, recurenta a subliniat că zborurile respective au fost amânate și din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

În context, recurenta a invocat că potrivit pct. 14 din Regulamentul privind 5 compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, operatorul aerian nu este obligat să plătească compensații pasagerilor atunci când face dovada anulării zborului din cauza unor împrejurări excepționale, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile. Recurenta a arătat că în conformitate cu art. 10 pct. 2 lit. a) din Regulile Generale de Transport ale Companiei „Fly One“ SRL, atunci când circumstanțele impun acest lucru (condiții meteorologice nefavorabile, cazuri de forță majoră, dispoziții guvernamentale și altele), transportatorul poate întârzia sau anula fără preaviz un zbor sau un loc confirmat în prealabil.

Dacă urmare a unor astfel de circumstanțe, transportatorul anulează sau întârzie un zbor, transportatorul trebuie să transporte pasagerul, cât mai urgent posibil, cu o altă cursă regulată proprie la care sunt locuri disponibile, fără plată suplimentară și, dacă este necesar, cu extinderea valabilității biletului. Recurenta a specificat că după cum prevede art. 10 pct. 2 lit. b) din Regulile Generale de Transport ale Companiei „Fly One“ SRL, în oricare dintre situațiile enumerate la art. 10 pct. 2 lit. a), opțiunile prezentate constituie singurele remedii disponibile pe care transportatorul este obligat să le ofere pasagerului.

În aceeași ordine de idei, recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerare că potrivit art. 19 din Convenția pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 254 din 05 decembrie 2008, transportatorul nu este răspunzător pentru daunele survenite datorită întârzierii dacă dovedește că el, prepușii și mandatarii săi au luat toate măsurile care se impun în mod rezonabil pentru a evita dauna sau că le- a fost imposibil să ia respectivele măsuri.

Astfel, în raport cu motivele amânării zborurilor, recurenta a arătat că potrivit pct. 1.340 lit. c) și d) din Reglementările Aeronautice Civile – OPS 1 Operațiuni de zbor (avioane), comandantul nu trebuie să continue un zbor către aerodromul de destinație planificat, cu excepția cazului în care cele mai recente informații disponibile indică faptul că, la timpul de sosire estimat, valorile parametrilor meteorologici la aerodromul de destinație sau cel puțin la un aerodrom de rezervă la destinație sunt egale sau superioare minimelor de operare aplicabile planificate. Așadar, recurenta consideră că a acționat în limitele prevederilor legale naționale și internaționale, întru asigurarea securității, vieții și sănătății pasagerilor, cu atât mai mult că le-a acordat acestora posibilitatea de a restitui biletele și de a solicita rambursarea mijloacelor bănești, ceea ce Ion Chiperi nu a făcut, acceptând condițiile stabilite de „Fly One“ SRL.

Mai mult, recurenta a declarat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că, conform art. 31 alin. (4) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, vânzătorul, prestatorul vor fi exonerați de răspundere pentru neîndeplinirea obligațiilor lor sau pentru îndeplinirea lor neconformă, sau pentru cauzarea prejudiciului dacă vor face dovada că aceste fapte s-au produs din motive de forță majoră. La fel, recurenta a afirmat că Ion Chiperi a avut ocazia de a rezilia contractul 6 cu „Fly One“ SRL, inclusiv prin prisma art. 623 alin. (5) din Codul civil, însă Ion Chiperi a refuzat să declare rezilierea contractului, manifestându-și consimțământul ca acesta să fie ajustat la noile împrejurări, având în vedere și prevederile art. 1398 alin. (2) din Codul civil.

La 11 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Ion Chiperi și Corina Chiperi, cât și în adresa intervenientului accesoriu „Explor Tur“ SRL, cererea de recurs depusă de „Fly One“ SRL împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 179). Intimații Ion Chiperi și Corina Chiperi, precum și intervenientul accesoriu „Explor Tur“ SRL, nu și-a valorificat dreptul de a depune referințe la recursul declarat de „Fly One“ SRL.

La 29 ianuarie 2019, Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea respingerii pretențiilor privind încasarea penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor și repararea prejudiciului moral, și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, de admitere a pretențiilor respective (f.d. 163-169).

În motivarea recursului, recurenții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au susținut că instanțele ierarhic inferioare greșit au calificat și apreciat regimul juridic al compensației reglementate de Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012. Astfel, recurenții au reliefat că întârzierea zborului urmează a fi calificată drept o deficiență apărută urmare a prestării necorespunzătoare a serviciilor de transport aerian, în sensul Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, însă Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, nu prevede nicio modalitate de remediere a acestei deficiențe, or este imposibil de a remedia gratuit întârzierea zborului ca fapt împlinit, de a înlocui gratuit întârzierea zborului, cât și de a reduce prețului, achitarea pentru serviciu având loc în avans.

Recurenții au specificat că unicul remediu cu titlu de sancțiune pentru operatorul aerian este achitarea compensației legale, cerință pe care Ion Chiperi a și înaintat-o față de „Fly One“ SRL, însă operatorul aerian nu i-a achitat-o în termen, devenind astfel incidente prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor. Recurenții consideră că temeiul juridic al aplicării penalității prevăzute la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor rezidă în refuzul „Fly One“ SRL de a înlătura în mod benevol deficiențele serviciului prestat, ca urmare a executării necorespunzătoare a obligațiilor.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, recurenții au reiterat circumstanțele de fapt enunțate în cererea de chemare în judecată, au facut trimitere la probele anexate la materialele cauzei, pe care instanțele ierarhic inferioare le-au considerat a nu fi concludente, utile și pertinente, și au invocat 7 prevederile pct. 37-38 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012. În final, recurenții au făcut trimitere la jurisprudența Curții Supreme de Justiție în cauze similare, și anume decizia din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție și încheierea din 04 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție.

La 11 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei „Fly One“ SRL și a intervenientului accesoriu „Explor Tur“ SRL cererea de recurs depusă de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 179). La 28 martie 2019, intimata „Fly One“ SRL a depus referință la recursul declarat de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil (f.d. 181-182). Intervenientul accesoriu „Explor Tur“ SRL nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 94 este indicat că la 11 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei integrale din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în adresa lui Ion Chiperi, Corinei Chiperi și „Fly One“ SRL (f.d. 156). La materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către Ion Chiperi, Corina Chiperi și „Fly One“ SRL a copiei deciziei integrale din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Aici, Colegiul constată că la 18 ianuarie 2019, recurenta „Fly One“ SRL a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adică în termen de mai puțin de 2 luni de la data pronunțării dispozitivului acesteia.

De asemenea, Colegiul reține că recurenții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au anexat la cererea de recurs copiile plicurilor în care le-a fost expediată copia deciziei integrale din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că această decizie le-a fost expediată la data de 12 ianuarie 2019 (f.d. 171). În afară de aceasta, Colegiul evidențiază că decizia recurată a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de judecată la 26 decembrie 2018. Astfel, Colegiul consideră că recurenta „Fly One“ SRL, care a declarat recursul la 18 ianuarie 2019 și recurenții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, care au declarat recursul la 29 ianuarie 2019, s-au conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Verificând decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune respingerea recursului declarat de „Fly One“ SRL, respingerea recursului declarat 8 de Corina Chiperi, reprezentată de avocatul Alexandru Bargan, admiterea recursului declarat de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, casarea deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea respingerii pretenției reclamantului Ion Chiperi privind repararea prejudiciului moral, și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, de admitere parțială a pretenției lui Ion Chiperi privind repararea prejudiciului moral, și anume în sumă de 2 000 lei, iar în rest, menținerea deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, pentru motivele ce se succed.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă prevede că instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Colegiul reține că la 16 mai 2017, Ion Chiperi a cumpărat de la „Fly One“ SRL, prin intermediul paginii web www.zbor.md, biletul electronic cu nr. 1302400128503 pentru cursa tur Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017 (decolare la ora 14.20, aterizare la ora 18.20) și pentru cursa retur Chișinău-Paris din data de 29 mai 2017 (decolare la ora 11.00, aterizare la ora 13.20) (f.d. 12-14). Însă, deși operatorul aerian „Fly One“ SRL și-a executat obligațiile de transportare a lui Ion Chiperi în cadrul cursei Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017 și a cursei Chișinău-Paris din data de 29 mai 2017, transportarea în ambele direcții a fost efectuată cu o întârziere mai mare de 3 ore, fapt confirmat prin tichetele de îmbarcare și recunoscut de către „Fly One“ SRL (f.d.

15; 17). Astfel, în cazul cursei Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017, decolarea a avut loc la ora 18.40, deși trebuia să aibă loc la ora 14.20, iar în cazul cursei Chișinău-Paris din data de 29 mai 2017, decolarea a avut loc la ora 15.30, deși trebuia să aibă loc la ora 11.00. După cum rezultă din informația prezentată de către Ion Chiperi, veridicitatea căreia nu a fost contestată de „Fly One“ SRL, distanța aeriană între Chișinău și Paris, măsurată conform rutei ortodromice, este de 1 975, 5 km (f.d. 67-69).

În conformitate cu pct. 2 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, acest Regulament se aplică: a) pasagerilor care pleacă de pe un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova; b) pasagerilor care pleacă de pe un aeroport situat într-o țară terță către un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova, exceptând cazurile în care aceștia au primit indemnizații sau compensații 9 și au beneficiat de asistență în țara terță respectivă, în cazul în care operatorul aerian al zborului respectiv este un operator aerian din Republica Moldova.

Pct. 16 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, stipulează că în oricare din cazurile în care un operator aerian anticipează o posibilă întârziere a unui zbor peste ora de plecare prevăzută, timp de trei ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor cuprinse între 1 500 și 3 500 de kilometri, pasagerilor li se oferă de către operatorul aerian asistența specificată la lit. a) pct. 25 și 26 din Regulamentul respectiv.

Conform pct. 17 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, în orice caz, asistența se oferă în limitele de timp stabilite în cele de mai sus corespunzător fiecărei distanțe de zbor, iar pasagerii trebuie să primească o compensație în conformitate cu prevederile capitolului V din acest Regulament. În speță, operatorul aerian „Fly One“ SRL a invocat că motivul amânării zborurilor din data de 26 mai 2017 și din data de 29 mai 2017 a fost de ordin operațional și meteorologic, or comandantul aeronavei a luat decizia de a efectua testarea tehnică suplimentară a aeronavei, decizia fiind coordonată cu conducerea „Fly One“ SRL și bazată pe prioritatea securității, vieții și sănătății pasagerilor.

De asemenea, „Fly One“ SRL a subliniat că zborurile respective au fost amânate și din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În această privință, contrar alegațiilor „Fly One“ SRL, instanțele ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia că „Fly One“ SRL urmează să-i achite lui Ion Chiperi compensația în conformitate cu prevederile capitolului V din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012. Or, potrivit art. 988 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței, cărăușul este ținut să repare prejudiciul cauzat pasagerului, cu excepția cazului când acest prejudiciu este rezultatul unei forțe majore, al stării de sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia.

Cărăușul este ținut să repare prejudiciul și în cazul în care acesta se datorează stării sale de sănătate, a prepușilor săi sau a stării ori funcționării vehiculului. Art. 988 alin. (4) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței prevede că limitările în mărimea despăgubirilor în transportul public de persoane trebuie aprobate de Guvern. Așadar, după cum rezultă din normele cu caracter general care reglementează despăgubirile în transportul public de persoane, cărăușul este ținut să repare prejudiciul și în cazul în care acesta se datorează stării ori funcționării vehiculului, fiind exceptat de la obligația de reparare a prejudiciului doar când acesta este rezultatul unei forțe majore, al stării de sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia.

Conform art. 19 din Convenția pentru unificarea anumitor reguli referitoare la 10 transportul aerian internațional, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 254 din 05 decembrie 2008, transportatorul nu este răspunzător pentru daunele survenite datorită întârzierii dacă dovedește că el, prepușii și mandatarii săi au luat toate măsurile care se impun în mod rezonabil pentru a evita dauna sau că le-a fost imposibil să ia respectivele măsuri.

Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit că motivele invocate de operatorul aerian „Fly One“ SRL, și anume efectuarea testării tehnice suplimentare a aeronavei și condițiile meteorologice nefavorabile, nu se încadrează în categoria faptelor de forță majoră, cu atât mai mult că „Fly One“ SRL nu a probat luarea tuturor măsurilor care se impuneau în mod rezonabil pentru a evita dauna cauzată pasagerilor, și nici imposibilitatea de a lua respectivele măsuri, obligații stipulate la art. 19 din Convenția pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional.

Colegiul menționează că nu este relevantă nici invocarea de către operatorul aerian „Fly One“ SRL a art. 10 pct. 2 lit. a) și b) din Regulile Generale de Transport ale Companiei „Fly One“ SRL, deoarece limitarea, în baza unui regulament intern, a remediilor pe care operatorul aerian este obligat să le ofere pasagerului, nu are forță juridică în condițiile în care legislația în vigoare prevede în mod expres care sunt remediile corespunzătoare și când survine obligația operatorului aerian de a achita pasagerilor compensația pentru întârzierea zborului.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare corect au reținut că lui Ion Chiperi urmează a-i fi achitată câte o compensație în sumă de 400 euro pentru întârzierea fiecărei curse, având în vedere că potrivit pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, când se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o compensație în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între 1 500 și 3 500 kilometri, iar distanța între Paris și Chișinău este de 1 975, 5 km. În continuare, Colegiul constată că la 05 iulie 2017, „Fly One“ SRL a recepționat pretenția lui Ion Chiperi privind achitarea compensațiilor în sumă totală de 800 euro, care nu a fost satisfăcută (f.d.

16; 17). În conformitate cu art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor în redacția în vigoare la data relevantă speței, pentru încălcarea termenelor prevăzute la art. 18 alin. (7) și (20) și art. 181 alin. (1), vânzătorul, prestatorul achită consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă termenul a fost stabilit în ore) depășită o penalitate în mărime de 5% din prețul produsului, serviciului în vigoare la data examinării reclamației consumatorului.

Conform art. 181 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, în cazul serviciilor, remedierea gratuită a deficiențelor apărute care nu sunt imputabile consumatorului, înlocuirea gratuită, reducerea corespunzătoare a prețului sau restituirea contravalorii se aplică la constatarea deficiențelor în timpul prestării sau recepționării serviciului ori în cadrul termenului de garanție și se face necondiționat de către prestator într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamației de către consumator sau în termenul stabilit în contract.

11 În această privință, Ion Chiperi consideră că odată ce i-a acordat „Fly One“ SRL un termen de 14 zile calendaristice pentru achitarea compensației în sumă de 400 euro pentru fiecare zbor întârziat, iar „Fly One“ SRL nu a respectat acest termen, devin aplicabile prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor în redacția în vigoare la data relevantă speței.

Aici, Colegiul observă că după cum corect au indicat instanțele ierarhic inferioare, penalitatea prevăzută la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor în redacția în vigoare la data relevantă speței, urmează a fi calculată în mărime de 5% din prețul produsului sau al serviciului în vigoare la data examinării reclamației consumatorului, nu și din suma compensației stabilite conform pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012. Or, contrar alegațiilor recurenților Ion Chiperi și Corina Chiperi, finalitatea atribuită de legiuitor compensației stabilite conform pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, constă anume în repararea prejudiciului cauzat consumatorului, determinarea întinderii prejudiciului cauzat fiind convențională.

Astfel, respingând ca neîntemeiată pretenția privind plata penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor în sumă de 7 200 euro, instanțele ierarhic inferioare corect au concluzionat că pentru inacțiunea „Fly One“ SRL de a presta serviciul contractat, acest operator aerian este sancționat prin achitarea compensației stabilite în Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, compensația constituind în sine o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat consumatorului.

În continuare, Colegiul notează că în ceea ce privește pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia eronată precum că Ion Chiperi nu și-a motivat această pretenție prin probe concludente, utile și pertinente, iar constatarea încălcării drepturilor consumatorilor ar constitui, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o satisfacție echitabilă în sensul reparării prejudiciului moral. La acest capitol, Colegiul relevă că la acordarea satisfacției echitabile, scopul instanței de judecată nu este unul punitiv, ci mai curând unul reparatoriu și preventiv. Finalitatea constatării și determinării prejudiciului moral rezidă în acordarea unei satisfacții echitabile menite să atenueze suferințele victimei.

Art. 1423 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței prevede că mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. 12 Art. 1423 alin. (2) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței stipulează că, caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Astfel, pe lângă gravitatea prejudiciului moral ce trebuie luată în seamă pentru stabilirea despăgubirii, trebuie să se analizeze și un al doilea criteriu, cel al echității. Or, dacă gravitatea prejudiciului moral este mare, și despăgubirea ce trebuie acordată trebuie să fie una substanțială. Despăgubirea trebuie să fie una justă, rațională, echitabilă, adică în așa fel stabilită încât să asigure efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit. În acest sens, cele mai frecvent menționate modalități de exprimare a prejudiciului moral, după cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sunt: durerea, suferința și rănirile fizice și psihice, sentimentul de anxietate, stres și neliniște, sentimentul de neputință, sentimentul de frustrare, nedreptate și umilință, starea de frică și incertitudine de lungă durată, perturbarea vieții, diminuarea reputației și pierderea de oportunitate.

În această privință, Colegiul constată că instanțele ierarhic inferioare corect au identificat criteriile de evaluare a prejudiciului moral, stipulate la art. 1423 din Codul civil prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dar au omis să le raporteze la faptul indubitabil că reclamantului Ion Chiperi i-au fost cauzate consecințe nefaste determinate de retrări, încordare psihică, stare de discomfort și alți factori din care derivă suferințe morale suportate de către Ion Chiperi. În particular, instanțele ierarhic inferioare nu au dat și aprecierea cuvenită faptului că soția reclamantului Ion Chiperi, Corina Chiperi este născută la XXXXX, iar Ion Chiperi a planificat din timp zborul în ziua respectivă, pentru a-i face o surpriză soției, ceea ce s-a dovedit a fi imposibil, în condițiile în care aterizarea în or.

Chișinău a avut loc după ora 23.30, și nu la ora 18.20, cum era planificat. Mai mult, Corina Chiperi a organizat un picnic în aer liber pentru sărbătorirea zilei sale de naștere, la care au fost invitați Ion Chiperi, copilul XXXXX și prieteni de familie, însă sărbătoarea a fost viciată din cauza lipsei soțului de la acest eveniment.

Concursul de împrejurări și factori obiectivi și subiectivi în care operatorul aerian nu informează consumatorul despre dreptul său la compensație și nu achită compensația la solicitarea pasagerului care a suportat incomodități în legătură cu întârzierea zborurilor timp de mai multe ore, presupune că doar compensația prevăzută în Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, nu atinge scopul unei satisfacții echitabile a lui Ion Chiperi, fiind necesară și repararea prejudiciului moral cauzat acestui consumator.

La fel, instanțele ierarhic inferioare au omis să dea aprecierea corespunzătoare faptului că, după cum rezultă din contractul de muncă din 01 iulie 2016 și din scrisoarea din 30 mai 2017, Ion Chiperi este angajat al companiei franceze „Constantinbat“ SAS în funcția de faianțar și că acesta urma să fie prezent la serviciu la data de 29 mai 2017, fiind informat, la 30 mai 2017, despre necesitatea de a 13 prezenta documente pentru motivarea absenței de la serviciu la data de 29 mai 2017, sub sancțiunea inițierii procedurii disciplinare (f.d. 20-21; 22). Astfel, Colegiul constată cu certitudine că Ion Chiperi a devenit implicat într- un conflict cu reprezentanții „Constantinbat“ SAS, trezind dubii sub aspectul calificativului de muncitor cinstit, punctual și exemplar, de care se bucura anterior.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Tolstoy Miloslovsky v. Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor social ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. În baza circumstanțelor faptice și temeiurilor de drept enunțate, având în vedere că Ion Chiperi este îndreptățit să obțină repararea prejudiciului moral, cauzat de către operatorul aerian „Fly One“ SRL, Colegiul conchide că suma de 2 000 de lei îi va asigura lui Ion Chiperi o compensație suficientă și echitabilă a prejudiciului moral suferit.

Totodată, Colegiul consideră că instanțele ierarhic inferioare just au concluzionat că, Corina Chiperi nu este îndreptățită să obțină repararea prejudiciului moral, pretins cauzat de către operatorul aerian „Fly One“ SRL, or Corina Chiperi nu are statut de consumator și nu a fost afectată de concursul de împrejurări și factori obiectivi și subiectivi în care „Fly One“ SRL nu și-a onorat obligațiile legale, din care motiv Colegiul va respinge recursul declarat de Corina Chiperi, reprezentată de avocatul Alexandru Bargan.

Având în vedere problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de „Fly One“ SRL, a respinge recursul declarat de Corina Chiperi, reprezentată de avocatul Alexandru Bargan, a admite recursul declarat de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, a casa decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea respingerii pretenției reclamantului Ion Chiperi privind repararea prejudiciului moral, și a pronunța în această parte o nouă hotărâre, de admitere parțială a pretenției lui Ion Chiperi privind repararea prejudiciului moral, și anume în sumă de 2 000 lei, iar în rest, a menține decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2)-(3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de „Fly One“ SRL. Se respinge recursul declarat de Corina Chiperi, reprezentată de avocatul Alexandru Bargan. Se admite recursul declarat de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan.

Se casează decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și 14 hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“ SRL, intervenient accesoriu „Explor Tur“ SRL, cu privire la constatarea încălcării drepturilor consumatorului, încasarea compensațiilor și a penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor și repararea prejudiciului moral, în partea respingerii pretenției lui Ion Chiperi privind repararea prejudiciului moral, și se pronunță în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează: Se admite parțial pretenția înaintată de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“ SRL cu privire la repararea prejudiciului moral.

Se încasează în beneficiul lui Ion Chiperi, din contul „Fly One“ SRL, suma de 2 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. În rest, se respinge ca neîntemeiată pretenția înaintată de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“ SRL cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest, se menține decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Victor Burduh Nina Vascan 15