2ra-617/19 — constatarea incalcarii drepturilor consumatorului, incasarea compensatiilor si a penalitatii pentru neachitarea la timp a compensatiilor si repararea prejudiciului moral

2ra-617/19 — constatarea incalcarii drepturilor consumatorului, incasarea compensatiilor si a penalitatii pentru neachitarea la timp a compensatiilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-617/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (judecător A. Brăgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători S. Iorgov, O. Cojocaru și B. Bîrca)

D E C I Z I E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de „Fly One“ SRL și de Ion Chiperi și Corina

Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Chiperi și

Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“

SRL, intervenient accesoriu „Explor Tur“ SRL, cu privire la constatarea încălcării

drepturilor consumatorului, încasarea compensațiilor și a penalității pentru

neachitarea la timp a compensațiilor și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de „Fly One“ SRL și de Ion Chiperi și Corina

Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, și s-a menținut hotărârea din

28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 28 iulie 2017, soții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul

Alexandru Bargan, au depus cerere de chemare în judecată împotriva „Fly One“ SRL

cu privire la încasarea, în beneficiul lui Ion Chiperi, a compensațiilor în sumă totală

de 800 euro și a sumei de 20 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, precum

și încasarea, în beneficiul Corinei Chiperi, a sumei de 20 000 lei cu titlu de reparare

a prejudiciului moral (f.d. 3-7).

În motivarea acțiunii, reclamanții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați

de avocatul Alexandru Bargan, au relatat că la 16 mai 2017, Ion Chiperi a cumpărat

de la „Fly One“ SRL, prin intermediul paginii web www.zbor.md, un bilet electronic

cu nr. 1302400128503 pentru cursa tur Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017

(decolare la ora 14.20, aterizare la ora 18.20) și pentru cursa retur Chișinău-Paris din

1

data de 29 mai 2017 (decolare la ora 11.00, aterizare la ora 13.20), însă ambele

zboruri au întârziat cu mai mult de 3 ore.

Astfel, reclamanții au specificat că în cazul cursei Paris-Chișinău din data de

26 mai 2017, decolarea a avut loc la ora 18.40, iar în cazul cursei Chișinău-Paris din

data de 29 mai 2017, decolarea a avut loc la ora 15.30.

Reclamanții au susținut că la 26 mai 2017, Ion Chiperi a expediat o plângere

în adresa operatorului aerian, prin intermediul paginii web a „Fly One“ SRL,

solicitând explicații în legătură cu întârzierea zborului.

Reclamanții au indicat că tot la 26 mai 2017, Ion Chiperi a primit un mesaj

prin intermediul poștei electronice, fiind informat că motivul amânării zborului este

modificarea orarului.

Reclamanții au invocat că în pct. 1 lit. c) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012, sunt stabilite condițiile în care pasagerii transportului

aerian își pot exercita drepturile minime atunci când zborul este întârziat.

De asemenea, reclamanții au menționat că potrivit pct. 2 din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare

și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012, acest Regulament se aplică pasagerilor care pleacă

de pe un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova, cât și pasagerilor care

pleacă de pe un aeroport situat într-o țară terță către un aeroport situat pe teritoriul

Republicii Moldova, exceptând cazurile în care aceștia au primit indemnizații sau

compensații și au beneficiat de asistență în țara terță respectivă, în cazul în care

operatorul aerian al zborului respectiv este un operator aerian din Republica

Moldova.

Reclamanții au mai declarat că pct. 16 lit. b) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012, stipulează că în oricare din cazurile în care un operator

aerian anticipează o posibilă întârziere a unui zbor peste ora de plecare prevăzută,

timp de trei ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor cuprinse între 1 500 și

3 500 de kilometri, pasagerilor li se oferă de către operatorul aerian asistența

specificată la lit. a) pct. 25 și 26 din Regulamentul respectiv.

Reclamanții au afirmat că în conformitate cu pct. 17 din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012, în orice caz, asistența se oferă în limitele de timp stabilite

în cele de mai sus corespunzător fiecărei distanțe de zbor, iar pasagerii trebuie să

primească o compensație în conformitate cu prevederile capitolului V din acest

Regulament.

Reclamanții au notat că lui Ion Chiperi urma a-i fi achitată câte o compensație

în sumă de 400 euro pentru întârzierea fiecărei curse, având în vedere că potrivit pct.

18 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, când

2

se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o compensație în valoare de

400 euro pentru toate zborurile cuprinse între 1 500 și 3 500 kilometri.

Reclamanții au relevat că după cum prevede art. 21 alin. (1) din Legea nr. 105

din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, prestatorul (executantul) este

obligat să asigure prestarea serviciului (executarea lucrării) în termenele și condițiile

stabilite în reglementările specifice în domeniu sau stipulate în contractul de prestare

a serviciului (executare a lucrării).

Reclamanții au mai punctat că în conformitate cu art. 20 alin. (1)-(2) din Legea

nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, consumatorul este în

drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de produsele, serviciile

necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în relații contractuale cu

vânzătorul, prestatorul. Prejudiciul se repară de către vânzător, prestator și în cazul

în care livrarea produsului, prestarea serviciului se fac în mod gratuit sau la preț

redus ori dacă produsul a fost comercializat ca piese de schimb sau distribuit sub altă

formă.

În aceeași ordine de idei, reclamanții au arătat că potrivit art. 20 alin. (4) din

Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, prejudiciul moral

cauzat consumatorului de către producător, vânzător, prestator prin încălcarea

drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum și de alte acte normative, se repară

în mărimea stabilită de instanța judecătorească.

Astfel, reclamanții au evidențiat că, Corina Chiperi este născută la

26 mai 1984, iar Ion Chiperi a planificat din timp zborul din ziua respectivă, pentru

a-i face o surpriză soției, ceea ce s-a dovedit a fi imposibil, în condițiile în care

aterizarea la Chișinău a avut loc după ora 23.30, și nu la ora 18.20, cum era planificat.

De asemenea, reclamanții au evidențiat că lui Ion Chiperi nu i-a fost oferită

asistența prevăzută la lit. a) pct. 25 și 26 din Regulamentul privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie

2012, deși operatorul aerian era obligat să i-o ofere.

În continuare, reclamanții au notat că Ion Chiperi este angajat al companiei

franceze „Constantinbat“ SAS și că acesta urma să fie prezent la serviciu la data de

29 mai 2017, fiind informat, la 30 mai 2017, despre necesitatea de a prezenta

documente pentru motivarea absenței de la serviciu la data de 29 mai 2017, sub

sancțiunea inițierii procedurii disciplinare.

Aici, reclamanții au precizat că Ion Chiperi a avut permisiunea directorului

„Constantinbat“ SAS de a lipsi jumătate din ziua de 29 mai 2017, și nu ziua întreagă,

cum s-a întâmplat din cauza întârzierii zborului.

În această conjunctură, reclamanții au susținut că Ion Chiperi a devenit

antrenat într-un conflict cu reprezentanții „Constantinbat“ SAS, trezind dubii sub

aspectul calificativului de muncitor cinstit, punctual și exemplar, de care se bucura

anterior.

Reclamanții au indicat că Ion Chiperi a suportat un prejudiciu moral

considerabil, pe care îl evaluează la suma de 20 000 lei, ca și Corina Chiperi, care a

organizat un picnic în aer liber pentru sărbătorirea zilei sale de naștere, la care au

fost invitați Ion Chiperi, copilul XXXXX și prieteni de familie, însă sărbătoarea a

fost spulberată din cauza lipsei soțului de la acest eveniment.

3

Cu referire la obligația „Fly One“ SRL de reparare a prejudiciului moral,

reclamanții au făcut trimitere la prevederile art. 1422 și 1423 din Codul civil.

În ceea ce privește respectarea procedurii prealabile de soluționare a litigiului,

reclamanții au punctat că la 26 mai 2017, în adresa „Fly One“ SRL a fost expediată

o somație de reparare benevolă, în termen de 14 zile, a prejudiciului cauzat lui Ion

Chiperi și Corinei Chiperi, însă somația a rămas nesoluționată.

În ședința de judecată din 27 martie 2018, reprezentantul reclamanților Ion

Chiperi și Corina Chiperi, avocatul Alexandru Bargan, a înaintat o cerere de

modificare a acțiunii, solicitând, suplimentar față de pretențiile formulate anterior,

constatarea încălcării de către „Fly One“ SRL a drepturilor consumatorului Ion

Chiperi, încasarea în beneficiul lui Ion Chiperi, din contul „Fly One“ SRL, a

penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor în sumă de 7 200 euro în

valută națională, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data executării

hotărârii judecătorești, și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 61-66; 77-79).

În motivarea cererii de modificare a acțiunii, reclamanții Ion Chiperi și Corina

Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au făcut trimitere la art. 32 alin.

(1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, care

statuează că pentru încălcarea termenelor prevăzute la art. 18 alin. (7) și (20) și art.

181 alin. (1), vânzătorul, prestatorul achită consumatorului pentru fiecare zi (oră,

dacă termenul a fost stabilit în ore) depășită o penalitate în mărime de 5% din prețul

produsului, serviciului în vigoare la data examinării reclamației consumatorului.

Reclamanții au susținut că Ion Chiperi i-a acordat „Fly One“ SRL un termen

de 14 zile calendaristice pentru achitarea compensației în sumă de 400 euro pentru

fiecare zbor întârziat, termen pe care „Fly One“ SRL nu l-a respectat.

Aici, reclamanții au indicat că potrivit art. 268 lit. a) din Codul civil, se

prescriu în termen de 6 luni acțiunile privind încasarea penalității, astfel încât

penalitatea pentru 180 de zile a întârzierii achitării compensațiilor în mărime totală

de 800 euro constituie suma de 7 200 euro.

În această privință, reclamanții au făcut referire la hotărârea din 15 iunie 2015

a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, modificată parțial prin decizia din

22 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, devenită irevocabilă, doar în latura

valorii compensației acordate.

Prin încheierea protocolară din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu „Explor Tur“

SRL (f.d. 79).

Prin hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Chiperi și Corina

Chiperi împotriva „Fly One“ SRL, intervenient accesoriu „Explor Tur“ SRL, cu

privire la încasarea compensației și a penalității, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat în beneficiul lui Ion Chiperi, din

contul „Fly One“ SRL, compensația în sumă de 800 euro în monedă națională cu

aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării obligației.

S-a încasat în beneficiul statului, din contul „Fly One“ SRL, taxa de stat în sumă de

509, 04 lei. În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

(f.d. 89-93).

La 29 mai 2018, Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul

4

Alexandru Bargan, au declarat apel împotriva hotărârii din 28 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 88).

La 30 mai 2018, „Fly One“ SRL a declarat apel împotriva hotărârii din

28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 87).

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de „Fly One“ SRL și de Ion Chiperi și Corina Chiperi,

reprezentați de avocatul Alexandru Bargan. S-a menținut hotărârea din 28 mai 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 142-155).

În consolidarea soluțiilor emise, instanțele ierarhic inferioare au reținut că lui

Ion Chiperi urmează a-i fi achitată câte o compensație în sumă de 400 euro pentru

întârzierea fiecărei curse, având în vedere că potrivit pct. 18 lit. b) din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare

și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012, când se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii

primesc o compensație în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între

1 500 și 3 500 kilometri, iar distanța între Paris și Chișinău este de

1 975, 5 km.

Cu referire la pretenția privind plata penalității pentru neachitarea la timp a

compensațiilor în sumă de 7 200 euro, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat

că pentru inacțiunea „Fly One“ SRL de a presta serviciul contractat, acest operator

aerian este sancționat prin achitarea compensației stabilite în Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012, compensația constituind în sine o modalitate de reparare

a prejudiciului cauzat consumatorului.

În ceea ce privește pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanțele

ierarhic inferioare au constatat că Ion Chiperi și Corina Chiperi nu și-au motivat

această pretenție prin probe concludente, utile și pertinente, iar constatarea încălcării

drepturilor consumatorilor constituie, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, o satisfacție echitabilă în sensul reparării prejudiciului

moral.

La 18 ianuarie 2019, „Fly One“ SRL a declarat recurs împotriva deciziei din

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, precum și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată înaintată de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de

avocatul Alexandru Bargan (f.d. 159-161).

În motivarea recursului, recurenta „Fly One“ SRL a susținut că motivul

amânării zborurilor din data de 26 mai 2017 și din data de 29 mai 2017 a fost de

ordin operațional și meteorologic, or comandantul aeronavei a luat decizia de a

efectua testarea tehnică suplimentară a aeronavei, decizia fiind coordonată cu

conducerea „Fly One“ SRL și bazată pe prioritatea securității, vieții și sănătății

pasagerilor.

De asemenea, recurenta a subliniat că zborurile respective au fost amânate și

din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

În context, recurenta a invocat că potrivit pct. 14 din Regulamentul privind

5

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012, operatorul aerian nu este obligat să plătească

compensații pasagerilor atunci când face dovada anulării zborului din cauza unor

împrejurări excepționale, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor

măsurilor posibile.

Recurenta a arătat că în conformitate cu art. 10 pct. 2 lit. a) din Regulile

Generale de Transport ale Companiei „Fly One“ SRL, atunci când circumstanțele

impun acest lucru (condiții meteorologice nefavorabile, cazuri de forță majoră,

dispoziții guvernamentale și altele), transportatorul poate întârzia sau anula fără

preaviz un zbor sau un loc confirmat în prealabil. Dacă urmare a unor astfel de

circumstanțe, transportatorul anulează sau întârzie un zbor, transportatorul trebuie

să transporte pasagerul, cât mai urgent posibil, cu o altă cursă regulată proprie la

care sunt locuri disponibile, fără plată suplimentară și, dacă este necesar, cu

extinderea valabilității biletului.

Recurenta a specificat că după cum prevede art. 10 pct. 2 lit. b) din Regulile

Generale de Transport ale Companiei „Fly One“ SRL, în oricare dintre situațiile

enumerate la art. 10 pct. 2 lit. a), opțiunile prezentate constituie singurele remedii

disponibile pe care transportatorul este obligat să le ofere pasagerului.

În aceeași ordine de idei, recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare

nu au luat în considerare că potrivit art. 19 din Convenția pentru unificarea anumitor

reguli referitoare la transportul aerian internațional, ratificată de Republica Moldova

prin Legea nr. 254 din 05 decembrie 2008, transportatorul nu este răspunzător pentru

daunele survenite datorită întârzierii dacă dovedește că el, prepușii și mandatarii săi

au luat toate măsurile care se impun în mod rezonabil pentru a evita dauna sau că le-

a fost imposibil să ia respectivele măsuri.

Astfel, în raport cu motivele amânării zborurilor, recurenta a arătat că potrivit

pct. 1.340 lit. c) și d) din Reglementările Aeronautice Civile – OPS 1 Operațiuni de

zbor (avioane), comandantul nu trebuie să continue un zbor către aerodromul de

destinație planificat, cu excepția cazului în care cele mai recente informații

disponibile indică faptul că, la timpul de sosire estimat, valorile parametrilor

meteorologici la aerodromul de destinație sau cel puțin la un aerodrom de rezervă la

destinație sunt egale sau superioare minimelor de operare aplicabile

planificate.

Așadar, recurenta consideră că a acționat în limitele prevederilor legale

naționale și internaționale, întru asigurarea securității, vieții și sănătății pasagerilor,

cu atât mai mult că le-a acordat acestora posibilitatea de a restitui biletele și de a

solicita rambursarea mijloacelor bănești, ceea ce Ion Chiperi nu a făcut, acceptând

condițiile stabilite de „Fly One“ SRL.

Mai mult, recurenta a declarat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont

de faptul că, conform art. 31 alin. (4) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind

protecția consumatorilor, vânzătorul, prestatorul vor fi exonerați de răspundere

pentru neîndeplinirea obligațiilor lor sau pentru îndeplinirea lor neconformă, sau

pentru cauzarea prejudiciului dacă vor face dovada că aceste fapte s-au produs din

motive de forță majoră.

La fel, recurenta a afirmat că Ion Chiperi a avut ocazia de a rezilia contractul

6

cu „Fly One“ SRL, inclusiv prin prisma art. 623 alin. (5) din Codul civil, însă Ion

Chiperi a refuzat să declare rezilierea contractului, manifestându-și consimțământul

ca acesta să fie ajustat la noile împrejurări, având în vedere și prevederile art. 1398

alin. (2) din Codul civil.

La 11 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Ion Chiperi și Corina Chiperi, cât și în adresa intervenientului accesoriu „Explor

Tur“ SRL, cererea de recurs depusă de „Fly One“ SRL împotriva deciziei din

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 179).

Intimații Ion Chiperi și Corina Chiperi, precum și intervenientul accesoriu

„Explor Tur“ SRL, nu și-a valorificat dreptul de a depune referințe la recursul

declarat de „Fly One“ SRL.

La 29 ianuarie 2019, Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul

Alexandru Bargan, au declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 28 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea respingerii pretențiilor privind

încasarea penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor și repararea

prejudiciului moral, și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, de admitere a

pretențiilor respective (f.d. 163-169).

În motivarea recursului, recurenții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați

de avocatul Alexandru Bargan, au susținut că instanțele ierarhic inferioare greșit au

calificat și apreciat regimul juridic al compensației reglementate de Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare

și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012.

Astfel, recurenții au reliefat că întârzierea zborului urmează a fi calificată

drept o deficiență apărută urmare a prestării necorespunzătoare a serviciilor de

transport aerian, în sensul Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, însă Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, nu

prevede nicio modalitate de remediere a acestei deficiențe, or este imposibil de a

remedia gratuit întârzierea zborului ca fapt împlinit, de a înlocui gratuit întârzierea

zborului, cât și de a reduce prețului, achitarea pentru serviciu având loc în avans.

Recurenții au specificat că unicul remediu cu titlu de sancțiune pentru

operatorul aerian este achitarea compensației legale, cerință pe care Ion Chiperi a și

înaintat-o față de „Fly One“ SRL, însă operatorul aerian nu i-a achitat-o în termen,

devenind astfel incidente prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din

13 martie 2003 privind protecția consumatorilor.

Recurenții consideră că temeiul juridic al aplicării penalității prevăzute la art.

32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor

rezidă în refuzul „Fly One“ SRL de a înlătura în mod benevol deficiențele serviciului

prestat, ca urmare a executării necorespunzătoare a obligațiilor.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, recurenții au

reiterat circumstanțele de fapt enunțate în cererea de chemare în judecată, au facut

trimitere la probele anexate la materialele cauzei, pe care instanțele ierarhic

inferioare le-au considerat a nu fi concludente, utile și pertinente, și au invocat

7

prevederile pct. 37-38 din Regulamentul privind compensarea și asistența

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

08 noiembrie 2012.

În final, recurenții au făcut trimitere la jurisprudența Curții Supreme de Justiție

în cauze similare, și anume decizia din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție

și încheierea din 04 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție.

La 11 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

„Fly One“ SRL și a intervenientului accesoriu „Explor Tur“ SRL cererea de recurs

depusă de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru Bargan,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 179).

La 28 martie 2019, intimata „Fly One“ SRL a depus referință la recursul

declarat de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați de avocatul Alexandru

Bargan, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil (f.d. 181-182).

Intervenientul accesoriu „Explor Tur“ SRL nu și-a valorificat dreptul de a

depune referință la recursul declarat de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați

de avocatul Alexandru Bargan.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 94 este indicat

că la 11 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei integrale

din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în adresa lui Ion Chiperi, Corinei

Chiperi și „Fly One“ SRL (f.d. 156).

La materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către Ion Chiperi,

Corina Chiperi și „Fly One“ SRL a copiei deciziei integrale din 22 noiembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău.

Aici, Colegiul constată că la 18 ianuarie 2019, recurenta „Fly One“ SRL a

declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

adică în termen de mai puțin de 2 luni de la data pronunțării dispozitivului acesteia.

De asemenea, Colegiul reține că recurenții Ion Chiperi și Corina Chiperi,

reprezentați de avocatul Alexandru Bargan, au anexat la cererea de recurs copiile

plicurilor în care le-a fost expediată copia deciziei integrale din 22 noiembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că această decizie le-a fost expediată la

data de 12 ianuarie 2019 (f.d. 171).

În afară de aceasta, Colegiul evidențiază că decizia recurată a fost publicată

pe portalul instanțelor naționale de judecată la 26 decembrie 2018.

Astfel, Colegiul consideră că recurenta „Fly One“ SRL, care a declarat

recursul la 18 ianuarie 2019 și recurenții Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați

de avocatul Alexandru Bargan, care au declarat recursul la 29 ianuarie 2019, s-au

conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului

prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Verificând decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune

respingerea recursului declarat de „Fly One“ SRL, respingerea recursului declarat

8

de Corina Chiperi, reprezentată de avocatul Alexandru Bargan, admiterea recursului

declarat de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, casarea deciziei

din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea respingerii pretenției reclamantului

Ion Chiperi privind repararea prejudiciului moral, și pronunțarea în această parte a

unei noi hotărâri, de admitere parțială a pretenției lui Ion Chiperi privind repararea

prejudiciului moral, și anume în sumă de 2 000 lei, iar în rest, menținerea deciziei

din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, pentru motivele ce se succed.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă prevede că instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Colegiul reține că la 16 mai 2017, Ion Chiperi a cumpărat de la „Fly One“

SRL, prin intermediul paginii web www.zbor.md, biletul electronic cu nr.

1302400128503 pentru cursa tur Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017 (decolare

la ora 14.20, aterizare la ora 18.20) și pentru cursa retur Chișinău-Paris din data de

29 mai 2017 (decolare la ora 11.00, aterizare la ora 13.20) (f.d. 12-14).

Însă, deși operatorul aerian „Fly One“ SRL și-a executat obligațiile de

transportare a lui Ion Chiperi în cadrul cursei Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017

și a cursei Chișinău-Paris din data de 29 mai 2017, transportarea în ambele direcții

a fost efectuată cu o întârziere mai mare de 3 ore, fapt confirmat prin tichetele de

îmbarcare și recunoscut de către „Fly One“ SRL (f.d. 15; 17).

Astfel, în cazul cursei Paris-Chișinău din data de 26 mai 2017, decolarea a

avut loc la ora 18.40, deși trebuia să aibă loc la ora 14.20, iar în cazul cursei

Chișinău-Paris din data de 29 mai 2017, decolarea a avut loc la ora 15.30, deși

trebuia să aibă loc la ora 11.00.

După cum rezultă din informația prezentată de către Ion Chiperi, veridicitatea

căreia nu a fost contestată de „Fly One“ SRL, distanța aeriană între Chișinău și Paris,

măsurată conform rutei ortodromice, este de 1 975, 5 km (f.d. 67-69).

În conformitate cu pct. 2 din Regulamentul privind compensarea și asistența

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

08 noiembrie 2012, acest Regulament se aplică: a) pasagerilor care pleacă de pe un

aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova; b) pasagerilor care pleacă de pe un

aeroport situat într-o țară terță către un aeroport situat pe teritoriul Republicii

Moldova, exceptând cazurile în care aceștia au primit indemnizații sau compensații

9

și au beneficiat de asistență în țara terță respectivă, în cazul în care operatorul aerian

al zborului respectiv este un operator aerian din Republica Moldova.

Pct. 16 lit. b) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor

în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012,

stipulează că în oricare din cazurile în care un operator aerian anticipează o posibilă

întârziere a unui zbor peste ora de plecare prevăzută, timp de trei ore sau mai mult,

în cazul tuturor zborurilor cuprinse între 1 500 și 3 500 de kilometri, pasagerilor li

se oferă de către operatorul aerian asistența specificată la lit. a) pct. 25 și 26 din

Regulamentul respectiv.

Conform pct. 17 din Regulamentul privind compensarea și asistența

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

08 noiembrie 2012, în orice caz, asistența se oferă în limitele de timp stabilite în cele

de mai sus corespunzător fiecărei distanțe de zbor, iar pasagerii trebuie să primească

o compensație în conformitate cu prevederile capitolului V din acest

Regulament.

În speță, operatorul aerian „Fly One“ SRL a invocat că motivul amânării

zborurilor din data de 26 mai 2017 și din data de 29 mai 2017 a fost de ordin

operațional și meteorologic, or comandantul aeronavei a luat decizia de a efectua

testarea tehnică suplimentară a aeronavei, decizia fiind coordonată cu conducerea

„Fly One“ SRL și bazată pe prioritatea securității, vieții și sănătății pasagerilor. De

asemenea, „Fly One“ SRL a subliniat că zborurile respective au fost amânate și din

cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

În această privință, contrar alegațiilor „Fly One“ SRL, instanțele ierarhic

inferioare corect au ajuns la concluzia că „Fly One“ SRL urmează să-i achite lui Ion

Chiperi compensația în conformitate cu prevederile capitolului V din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare

și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012.

Or, potrivit art. 988 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data

relevantă speței, cărăușul este ținut să repare prejudiciul cauzat pasagerului, cu

excepția cazului când acest prejudiciu este rezultatul unei forțe majore, al stării de

sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia. Cărăușul este ținut să repare prejudiciul

și în cazul în care acesta se datorează stării sale de sănătate, a prepușilor săi sau a

stării ori funcționării vehiculului.

Art. 988 alin. (4) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței

prevede că limitările în mărimea despăgubirilor în transportul public de persoane

trebuie aprobate de Guvern.

Așadar, după cum rezultă din normele cu caracter general care reglementează

despăgubirile în transportul public de persoane, cărăușul este ținut să repare

prejudiciul și în cazul în care acesta se datorează stării ori funcționării vehiculului,

fiind exceptat de la obligația de reparare a prejudiciului doar când acesta este

rezultatul unei forțe majore, al stării de sănătate a pasagerului sau al faptei

acestuia.

Conform art. 19 din Convenția pentru unificarea anumitor reguli referitoare la

10

transportul aerian internațional, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 254

din 05 decembrie 2008, transportatorul nu este răspunzător pentru daunele survenite

datorită întârzierii dacă dovedește că el, prepușii și mandatarii săi au luat toate

măsurile care se impun în mod rezonabil pentru a evita dauna sau că le-a fost

imposibil să ia respectivele măsuri.

Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit că

motivele invocate de operatorul aerian „Fly One“ SRL, și anume efectuarea testării

tehnice suplimentare a aeronavei și condițiile meteorologice nefavorabile, nu se

încadrează în categoria faptelor de forță majoră, cu atât mai mult că „Fly One“ SRL

nu a probat luarea tuturor măsurilor care se impuneau în mod rezonabil pentru a evita

dauna cauzată pasagerilor, și nici imposibilitatea de a lua respectivele măsuri,

obligații stipulate la art. 19 din Convenția pentru unificarea anumitor reguli

referitoare la transportul aerian internațional.

Colegiul menționează că nu este relevantă nici invocarea de către operatorul

aerian „Fly One“ SRL a art. 10 pct. 2 lit. a) și b) din Regulile Generale de Transport

ale Companiei „Fly One“ SRL, deoarece limitarea, în baza unui regulament intern,

a remediilor pe care operatorul aerian este obligat să le ofere pasagerului, nu are

forță juridică în condițiile în care legislația în vigoare prevede în mod expres care

sunt remediile corespunzătoare și când survine obligația operatorului aerian de a

achita pasagerilor compensația pentru întârzierea zborului.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare corect au reținut că lui Ion Chiperi

urmează a-i fi achitată câte o compensație în sumă de 400 euro pentru întârzierea

fiecărei curse, având în vedere că potrivit pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012, când se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii

primesc o compensație în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între

1 500 și 3 500 kilometri, iar distanța între Paris și Chișinău este de

1 975, 5 km.

În continuare, Colegiul constată că la 05 iulie 2017, „Fly One“ SRL a

recepționat pretenția lui Ion Chiperi privind achitarea compensațiilor în sumă totală

de 800 euro, care nu a fost satisfăcută (f.d. 16; 17).

În conformitate cu art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003

privind protecția consumatorilor în redacția în vigoare la data relevantă speței,

pentru încălcarea termenelor prevăzute la art. 18 alin. (7) și (20) și art. 181 alin. (1),

vânzătorul, prestatorul achită consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă termenul a

fost stabilit în ore) depășită o penalitate în mărime de 5% din prețul produsului,

serviciului în vigoare la data examinării reclamației consumatorului.

Conform art. 181 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind

protecția consumatorilor, în cazul serviciilor, remedierea gratuită a deficiențelor

apărute care nu sunt imputabile consumatorului, înlocuirea gratuită, reducerea

corespunzătoare a prețului sau restituirea contravalorii se aplică la constatarea

deficiențelor în timpul prestării sau recepționării serviciului ori în cadrul termenului

de garanție și se face necondiționat de către prestator într-un termen de cel mult 14

zile calendaristice de la data înaintării reclamației de către consumator sau în

termenul stabilit în contract.

11

În această privință, Ion Chiperi consideră că odată ce i-a acordat „Fly One“

SRL un termen de 14 zile calendaristice pentru achitarea compensației în sumă de

400 euro pentru fiecare zbor întârziat, iar „Fly One“ SRL nu a respectat acest termen,

devin aplicabile prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003

privind protecția consumatorilor în redacția în vigoare la data relevantă speței.

Aici, Colegiul observă că după cum corect au indicat instanțele ierarhic

inferioare, penalitatea prevăzută la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105 din

13 martie 2003 privind protecția consumatorilor în redacția în vigoare la data

relevantă speței, urmează a fi calculată în mărime de 5% din prețul produsului sau

al serviciului în vigoare la data examinării reclamației consumatorului, nu și din

suma compensației stabilite conform pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012.

Or, contrar alegațiilor recurenților Ion Chiperi și Corina Chiperi, finalitatea

atribuită de legiuitor compensației stabilite conform pct. 18 lit. b) din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare

și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012, constă anume în repararea prejudiciului cauzat

consumatorului, determinarea întinderii prejudiciului cauzat fiind

convențională.

Astfel, respingând ca neîntemeiată pretenția privind plata penalității pentru

neachitarea la timp a compensațiilor în sumă de 7 200 euro, instanțele ierarhic

inferioare corect au concluzionat că pentru inacțiunea „Fly One“ SRL de a presta

serviciul contractat, acest operator aerian este sancționat prin achitarea compensației

stabilite în Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012,

compensația constituind în sine o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat

consumatorului.

În continuare, Colegiul notează că în ceea ce privește pretenția privind

repararea prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia

eronată precum că Ion Chiperi nu și-a motivat această pretenție prin probe

concludente, utile și pertinente, iar constatarea încălcării drepturilor consumatorilor

ar constitui, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o

satisfacție echitabilă în sensul reparării prejudiciului moral.

La acest capitol, Colegiul relevă că la acordarea satisfacției echitabile, scopul

instanței de judecată nu este unul punitiv, ci mai curând unul reparatoriu și preventiv.

Finalitatea constatării și determinării prejudiciului moral rezidă în acordarea unei

satisfacții echitabile menite să atenueze suferințele victimei.

Art. 1423 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței

prevede că mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

12

Art. 1423 alin. (2) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței

stipulează că, caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază

instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Astfel, pe lângă gravitatea prejudiciului moral ce trebuie luată în seamă pentru

stabilirea despăgubirii, trebuie să se analizeze și un al doilea criteriu, cel al echității.

Or, dacă gravitatea prejudiciului moral este mare, și despăgubirea ce trebuie acordată

trebuie să fie una substanțială. Despăgubirea trebuie să fie una justă, rațională,

echitabilă, adică în așa fel stabilită încât să asigure efectiv o compensație suficientă,

dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit.

În acest sens, cele mai frecvent menționate modalități de exprimare a

prejudiciului moral, după cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, sunt: durerea, suferința și rănirile fizice și psihice, sentimentul

de anxietate, stres și neliniște, sentimentul de neputință, sentimentul de frustrare,

nedreptate și umilință, starea de frică și incertitudine de lungă durată, perturbarea

vieții, diminuarea reputației și pierderea de oportunitate.

În această privință, Colegiul constată că instanțele ierarhic inferioare corect

au identificat criteriile de evaluare a prejudiciului moral, stipulate la art. 1423 din

Codul civil prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dar au

omis să le raporteze la faptul indubitabil că reclamantului Ion Chiperi i-au fost

cauzate consecințe nefaste determinate de retrări, încordare psihică, stare de

discomfort și alți factori din care derivă suferințe morale suportate de către Ion

Chiperi.

În particular, instanțele ierarhic inferioare nu au dat și aprecierea cuvenită

faptului că soția reclamantului Ion Chiperi, Corina Chiperi este născută la

XXXXX, iar Ion Chiperi a planificat din timp zborul în ziua respectivă, pentru a-i

face o surpriză soției, ceea ce s-a dovedit a fi imposibil, în condițiile în care

aterizarea în or. Chișinău a avut loc după ora 23.30, și nu la ora 18.20, cum era

planificat. Mai mult, Corina Chiperi a organizat un picnic în aer liber pentru

sărbătorirea zilei sale de naștere, la care au fost invitați Ion Chiperi, copilul XXXXX

și prieteni de familie, însă sărbătoarea a fost viciată din cauza lipsei soțului de la

acest eveniment.

Concursul de împrejurări și factori obiectivi și subiectivi în care operatorul

aerian nu informează consumatorul despre dreptul său la compensație și nu achită

compensația la solicitarea pasagerului care a suportat incomodități în legătură cu

întârzierea zborurilor timp de mai multe ore, presupune că doar compensația

prevăzută în Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, nu

atinge scopul unei satisfacții echitabile a lui Ion Chiperi, fiind necesară și repararea

prejudiciului moral cauzat acestui consumator.

La fel, instanțele ierarhic inferioare au omis să dea aprecierea corespunzătoare

faptului că, după cum rezultă din contractul de muncă din 01 iulie 2016 și din

scrisoarea din 30 mai 2017, Ion Chiperi este angajat al companiei franceze

„Constantinbat“ SAS în funcția de faianțar și că acesta urma să fie prezent la serviciu

la data de 29 mai 2017, fiind informat, la 30 mai 2017, despre necesitatea de a

13

prezenta documente pentru motivarea absenței de la serviciu la data de 29 mai 2017,

sub sancțiunea inițierii procedurii disciplinare (f.d. 20-21; 22).

Astfel, Colegiul constată cu certitudine că Ion Chiperi a devenit implicat într-

un conflict cu reprezentanții „Constantinbat“ SAS, trezind dubii sub aspectul

calificativului de muncitor cinstit, punctual și exemplar, de care se bucura anterior.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Tolstoy

Miloslovsky v. Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, că despăgubirile

trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având

în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor social ocrotite, intensitatea și

gravitatea atingerii adusă acestora.

În baza circumstanțelor faptice și temeiurilor de drept enunțate, având în

vedere că Ion Chiperi este îndreptățit să obțină repararea prejudiciului moral, cauzat

de către operatorul aerian „Fly One“ SRL, Colegiul conchide că suma de 2 000 de

lei îi va asigura lui Ion Chiperi o compensație suficientă și echitabilă a prejudiciului

moral suferit.

Totodată, Colegiul consideră că instanțele ierarhic inferioare just au

concluzionat că, Corina Chiperi nu este îndreptățită să obțină repararea prejudiciului

moral, pretins cauzat de către operatorul aerian „Fly One“ SRL, or Corina Chiperi

nu are statut de consumator și nu a fost afectată de concursul de împrejurări și factori

obiectivi și subiectivi în care „Fly One“ SRL nu și-a onorat obligațiile legale, din

care motiv Colegiul va respinge recursul declarat de Corina Chiperi, reprezentată de

avocatul Alexandru Bargan.

Având în vedere problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul declarat de „Fly One“ SRL, a respinge recursul

declarat de Corina Chiperi, reprezentată de avocatul Alexandru Bargan, a admite

recursul declarat de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, a casa

decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea respingerii pretenției

reclamantului Ion Chiperi privind repararea prejudiciului moral, și a pronunța în

această parte o nouă hotărâre, de admitere parțială a pretenției lui Ion Chiperi privind

repararea prejudiciului moral, și anume în sumă de 2 000 lei, iar în rest, a menține

decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de „Fly One“ SRL.

Se respinge recursul declarat de Corina Chiperi, reprezentată de avocatul

Alexandru Bargan.

Se admite recursul declarat de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul Alexandru

Bargan.

Se casează decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

14

hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Ion Chiperi și Corina Chiperi, reprezentați

de avocatul Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“ SRL, intervenient accesoriu

„Explor Tur“ SRL, cu privire la constatarea încălcării drepturilor consumatorului,

încasarea compensațiilor și a penalității pentru neachitarea la timp a compensațiilor

și repararea prejudiciului moral, în partea respingerii pretenției lui Ion Chiperi

privind repararea prejudiciului moral, și se pronunță în această parte o nouă hotărâre,

după cum urmează:

Se admite parțial pretenția înaintată de Ion Chiperi, reprezentat de avocatul

Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“ SRL cu privire la repararea prejudiciului

moral.

Se încasează în beneficiul lui Ion Chiperi, din contul „Fly One“ SRL, suma

de 2 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

În rest, se respinge ca neîntemeiată pretenția înaintată de Ion Chiperi,

reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, împotriva „Fly One“ SRL cu privire la

repararea prejudiciului moral.

În rest, se menține decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

15