2rh-53/19 — constatarea faptului

2rh-53/19 — constatarea faptului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rh-53/19

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (judecător: Z.Aramă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Judecători: N.Budăi, V.Efros, I.Muruianu)

Î N C H E I E R E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Balaban,

în cauza civilă, la cererea lui Gheorghe Balaban, persoane interesate

Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Comisia centrală de expertiză

medico-militară a Forțelor Armate cu privire la constatarea faptului provocării

traumei ca urmare a îndeplinirii serviciului militar,

împotriva deciziei din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care au

fost admise recursurile declarate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și

Comisia centrală de expertiză medico-militară a Forțelor Armate, au fost casate

decizia din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28

noiembrie 2016 a Judecătoriei Cimișlia și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a

fost respinsă acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 22 septembrie 2016 Balaban Gheorghe a depus cerere în procedură

specială, persoane interesate Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Comisia

centrală de expertiză medico-militară a Forțelor Armate, privind constatarea

faptului provocării traumei ca urmare a îndeplinirii serviciului militar în perioada

acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței

Republicii Moldova.

În motivarea cererii, petiționarul a invocat că în anul 1992 a participat la

luptele pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova.

La începutul lunii iulie 1992, fiind pe platoul de luptă, a fost rănit la cap în urma

unei explozii și și-a pierdut cunoștința.

1

Pe câmpul de luptă de către asistenții medicali i-а fost acordat ajutorul

medical, în cort, în condiții de luptă, fapt neînregistrat în fișele medicale sau

extrasele medicale.

După provocarea leziunilor corporale în regiunea capului, fiind tratat pe

câmpul de luptă, nu a putut obține o confirmare de la Ministerul Apărării al

Republicii Moldova despre acest fapt, deoarece în caz de situații excepționale și

tratament în timp de război nu se completa fișă medicală.

Balaban Gheorghe a indicat că prin Raportul de constatare medico - legală nr.

25 din 1 februarie 2016 s-a concluzionat că i-au fost depistate leziuni corporale sub

formă de două cicatrice pe cap din dreapta, care sunt rezultatul cicatrizării unor

plăgi, care au putut fi cauzate prin acțiunea traumatică a unor schije parvenite

dintr-o explozie, posibil în timpul și circumstanțele indicate.

Petiționarul a precizat că după efectuarea expertizei s-a adresat Ministerului

Apărării al Republicii Moldova întru confirmarea faptului provocării traumei în

urma îndeplinirii serviciului militar, însă prin răspunsul din 3 iunie 2016, i-a fost

comunicat că nu au fost identificate în arhive documente ce ar confirma

traumatismul său.

Astfel, în opinia lui Balaban Gheorghe, prin răspunsul primit, rezultă că

constituirea actului de provocare a leziunilor corporale în timpul acțiunilor de

război este imposibilă și se poate efectua numai în baza hotărârii instanței de

judecată.

În drept, petiționarul și-a întemeiat prezenta cerere în baza art. 279, 280, 281

alin. (1) și (2) lit.c) și 282-284 CPC, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

897 din 23 iulie 2003.

Balaban Gheorghe a solicitat constatarea faptului provocării traumei, dânsul

fiind născut la XXXX, domiciliat str. XXXX, XXXX, ca urmare a îndeplinirii

serviciului militar în perioada acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității

teritoriale și independenței Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Cimișlia a fost admisă

cererea depusă de Gheorghe Balaban și s-a constatat faptul provocării traumei lui

Gheorghe Balaban, născut la XXXX, domiciliat XXXX, XXXX, ca urmare a

îndeplinirii serviciului militar în perioada acțiunilor de luptă pentru apărarea

integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova.

Prin decizia din 14 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău au fost admise

apelurile depuse de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Comisia centrală

de expertiză medico-militară a Forțelor Armate și a fost casată integral hotărârea

din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Cimișlia și a fost emisă o încheiere, prin care

a fost scoasă de pe rol cererea depusă de Gheorghe Balaban cu privire la

constatarea faptului provocării traumei ca urmare a îndeplinirii serviciului militar,

indicându-se că la caz s-a stabilit existența unui litigiu de drept. Concomitent, a

fost explicat lui Gheorghe Balaban că după înlăturarea circumstanțelor ce au dus la

scoaterea cererii de pe rol, poate adresa instanței o nouă cerere conform

dispozițiilor generale în instanța de drept comun.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 12 iulie 2017 a admis recursul

declarat de către Balaban Gheorghe, a casat decizia din 14 martie 2017 a Curții de

2

Apel Chișinău și a restituit cauza la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată. (f.d. 165-172, vol.I)

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 16 noiembrie

2017 a respins apelurile declarate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și

Comisia centrală de expertiză medico-militară a Forțelor Armate și a fost

menținută hotărârea din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Cimișlia. (f.d. 208-217,

vol.I)

Prin decizia din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Comisia

centrală de expertiză medico-militară a Forțelor Armate, au fost casate decizia din

16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Cimișlia și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă

acțiunea depusă de către Gheorghe Balaban, persoane interesate Ministerul

Apărării al Republicii Moldova și Comisia centrală de expertiză medico-militară a

Forțelor Armate cu privire la constatarea faptului provocării traumei ca urmare a

îndeplinirii serviciului militar. (f.d. 24-34, vol.II)

La 15 martie 2019, Gheorghe Balaban a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție.

Revizuentul având în susținere art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, a

indicat că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului și a anexat la cerere de

revizuire înscrisuri eliberate de instituțiile statului, care au fost obținute după

examinarea cauzei în ordine de recurs.

A solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 30 mai 2018 a

Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fară înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 451 Cod de procedură civilă prevede că cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Gheorghe Balaban cu referire

la prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, a prezentat în susținerea

cererii de revizuire copia scrisorii nr. 01-10/857 din 19 decembrie 2018 eliberată

de Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul raional Criuleni, scrisoarea nr. b-

3

5580/18 din 31 octombrie 2018 emisă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, scrisoarea nr. b-5580/18 din 27 noiembrie 2018 eliberată de Consiliul

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de muncă, scrisoarea nr.

08-3235/18 din 22 octombrie 2018 eliberată de Cancelaria de Stat și o poză cu

zona capului, unde sunt observate cicatrice.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce

hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, indică asupra unor

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul

de posibilitatea invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

către Gheorghe Balaban, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, revizuentul

făcând referire la înscrisurile anexate la cererea de revizuire, care în opinia sa

confirmă circumstanțe esențiale ale cauzei, nu a făcut dovada faptului că nu a

cunoscut aceste circumstanțe anterior și nu a avut posibilitatea de a le cunoaște.

În acest context, instanța de recurs mai reține că Gheorghe Balaban nu a fost

lipsit, în sensul art. 56 alin. (1) și art. 118 alin. (1) ale Codului de procedură civilă,

să reclame probe, să formuleze cereri și să prezinte instanței de judecată dovezile

de care dispune.

Mai mult, revizuentul Gheorghe Balaban nu a făcut dovada faptului că în

procesul examinării cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele

și faptele enunțate pentru soluționarea cauzei, inclusiv și pentru obținerea

4

răspunsurilor oferite de instituțiile de stat, condiție care este direct impusă prin

lege.

Astfel, circumstanța enunțată nu poate constitui împrejurare nouă, care nu a

fost și nu a putut fi cunoscută.

În circumstanțele relevate se constată că motivele invocate de revizuent nu se

încadrează în prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, în baza căruia se

poate solicita revizuirea deciziei.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății

în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a deciziei

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Gheorghe

Balaban în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei, care s-ar încadra în

prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, în baza căruia se poate solicita

revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reiterează că posibilitatea reinițierii procesului de

judecată urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor

juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Gheorghe

Balaban, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 449 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Gheorghe Balaban împotriva deciziei din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă, la cererea lui Gheorghe Balaban, persoane interesate Ministerul

5

Apărării al Republicii Moldova și Comisia centrală de expertiză medico-militară a

Forțelor Armate cu privire la constatarea faptului provocării traumei ca urmare a

îndeplinirii serviciului militar.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

6