2ra-849/19 — anularea Titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si a certificatului de mostenitor legal

Dosarul nr. 2ra-849/19

Prima instanță: (Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni) L. Țurcan

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cotelea Viorica,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Capațîna Valerii

împotriva Primăriei Cernoleuca, raionul Dondușeni, Cotelea Viorica, intervenient

accesoriu Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea Titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a certificatului de moștenitor

legal,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de Cotelea Viorica, și s-a modificat hotărârea din 24 ianuarie

2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,

c o n s t a t ă :

La 02 octombrie 2017, Capațîna Valerii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei Cernoleuca, raionul Dondușeni, Cotelea Viorica, intervenient

accesoriu Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea Titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii, Capațîna Valerii a menționat că la ședința Comisiei

funciare a Primăriei satului Cernoleuca, raionul Dondușeni, a fost aprobată lista

actualizată a beneficiarilor de cotă de teren echivalent în număr total de 1319

persoane.

A relatat recurentul că în temeiul Deciziei Primăriei satului Cernoleuca, raionul

Dondușeni nr. 1/2 din 04 ianuarie 1999, i-a fost repartizată cota de teren agricol cu

nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 1,0999 ha, iar lui Gandrabura Vasilii i-a fost

repartizată cota de teren agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 1,0993 ha.

A specificat că repartizarea cotelor agricole menționate nu corespundea deținerii

de facto a terenurilor agricole.

1

Astfel, a invocat reclamantul că de facto prelucra terenul cu nr. cadastral

XXXXX, însă Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren i-a fost

repartizat pentru terenul cu nr. cadastral XXXXX.

A menționat că în cadrul înregistrării masive, a fost intabulat dreptul de

proprietate asupra cotelor de teren repartizate în anul 1999, printre care și Gandrabura

Vasilii pe cota de teren cu nr. cadastral XXXXX și Capațîna Valerii, pe cota de teren

cu nr. cadastral XXXXX.

De asemenea, reclamantul a susținut că întru soluționarea problemei create,

Primăria satului Cernoleuca, raionul Dondușeni i-a eliberat lui Gandrabura Vasilii

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe cota de teren cu

nr. cadastral XXXXX, cotă pe care o deținea efectiv, însă nu a anulat Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberată lui Gandrabura Vasilii pe cota

de teren cu nr. cadastral XXXXX.

Prin urmare, Gandrabura Vasilii a înregistrat pe numele său două cote de teren

pe numele său.

La 10 noiembrie 2006, Gandrabura Vasilii acesta a decedat, iar în temeiul

certificatului de moștenitor legal, Cotelea Viorica a devenit succesorul acestuia,

inclusiv și a cotei de teren cu nr. cadastral XXXXX.

A indicat că în rezultatul erorii comise de Primăria satului Cernoleuca, raionul

Dondușeni, a fost expropriat de proprietatea sa.

A solicitat reclamantul Capațîna Valerii anularea Titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat în temeiul Deciziei Primăriei satului

Cernoleuca, raionul Dondușeni nr. 1/2 din 04 ianuarie 1999 pe cota de teren cu

nr. cadastral XXXXX pe numele lui Gandrabura Vasilii și anularea certificatului de

moștenitor legal eliberat pe numele Vioricăi Cotelea.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Capațîna Valerii.

S-a anulat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat în

temeiul Deciziei Primăriei satului Cernoleuca, raionul Dondușeni nr. 1/2 din 04

ianuarie 1999 pe cota de teren cu nr. cadastral XXXXX pe numele lui Gandrabura

Vasilii, înregistrată în Registrul bunurilor imobile la 01 august 2000.

S-a anulat Certificatul de moștenitor legal nr. 8280 din 30 decembrie 2015,

eliberat de notarul Anghelina Danil pe numele Vioricăi Cotelea.

S-a recunoscut Capațîna Valerii proprietarul terenului agricol cu nr. cadastral

XXXXX, situat în satul Cernoleuca, raionul Dondușeni.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Cotelea Viorica, cu modificarea hotărârii din 24 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, prin excluderea alineatului patru din

dispozitivul hotărârii, prin care s-a recunoscut Capațîna Valerii proprietar al terenului

agricol cu nr. cadastral XXXXX, situat în satul Cernoleuca, raionul Dondușeni.

În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut.

Pentru a se decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că Capațîna Valerii deținea efectiv în porprietate și prelucra terenul cu

nr. cadastral XXXXX, dar dispunea de Titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren pe cota de teren cu nr. cadastral XXXXX, fiindu-i eliberat Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

2

Astfel, instanța de apel a concluzionat că în speță, persistă circumstanțele

invocate și anume că la lansarea procedurii de înregistrare primară masivă a

drepturilor asupra cotelor de teren, a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra

cotelor în lipsa cererii titularilor, dar în temeiul actelor prezentate de primăria

localității.

Deci instanța de apel a stabilit că în cadrul înregistrării primare masive a fost

intabulat dreptul de proprietate asupra cotelor de teren repartizate în anul 1999,

printre care era proprietarul Gandrabura Vasilii cu Titlul de proprietate pe cota de

teren cu nr. cadastral XXXXX, dar și Capațîna Valerii cu cota de teren cu

nr. cadastral XXXXX.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că Capațîna Valerii ilegal a fost deposedat

de cota de teren, contrar prevederilor art. 316 alin. (1) și (2) Cod civil, motiv pentru

care Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX,

eliberat lui Gandrabura Valerii urmează a fi anulat.

Totodată, instanța de apel a reținut că în partea ce ține de recunoașterea de către

instanța de fond a lui Capațîna Valerii ca proprietar al terenului agricol cu

nr. cadastral XXXXX, o astfel de cerință nu a fost înaintată, iar ca urmare hotărârea

în această parte urmează a fi modificată, prin excluderea acestei sintagme din

dispozitivul hotărârii.

La 14 martie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Cotelea Viorica a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie respinsă.

Recurenta Cotelea Viorica, în motivarea recursului a invocat drept motiv de

declarare a recursului încălcarea și aplicarea eronată a normelor d drept material,

precum și faptul interpretării eronate a legii de către instanța de apel.

A menționat recurenta că Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

este un act emis de către o autoritate publică, anularea căruia cade sub incidența Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și deci Capațîna Valerii

urma să conteste Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren în termenul

prevăzut de Legea contenciosului administrativ, cu respectarea obligatorie a

procedurii prealabile.

Or, la caz intimatul nu a respectat termenul de contestare a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren atât în termenul prevăzut de Legea

contenciosului administrativ, cât și în interiorul termenului general de prescripție,

prin urmare cererea de chemare în judecată depusă de Capațîna Valerii urmează a fi

respinsă ca tardivă.

A specificat recurenta că de asemenea, Capațîna Valerii nu a deținut și nici nu a

prelucrat niciodată terenul cu nr. cadastral XXXXX acesta fiindu-i atribuit inițial

Ecaterinei Capațîna în temeiul Deciziei nr. 1/2 din 04 ianuarie 1999.

Deci, recurenta a invocat că dreptul de proprietate asupra terenului cu

nr. cadastral XXXXX nu a aparținut niciodată lui Capațîna Valerii și prin urmare

instanțele de judecată eronat au reținut că ultimul a fost expropriat de terenul

menționat.

La fel, recurenta a susținut că Capațîna Valerii nu a invocat nici un temei de

nulitate a certificatului de moștenitor, cu atât mai mult că nu este îndreptățit să

3

solicite constatarea nulității actului respectiv, eliberat legal pe numele Vioricăi

Cotelea, iar în speța în cauză nu sunt prezente nici elementele nulității absolute a

actului juridic.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 13 decembrie 2018, însă date

referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei

lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 14 martie 2019, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

4

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Cotelea Viorica, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Cotelea Viorica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5