2r-240/19 — cu privire la apărarea dreptului încălcat la servicii calitative și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-240/19

Instanța de fond: Judecătoria Comrat, sediul Vucănești – I. Botezatu

Instanța de recurs: Curtea de Apel Comrat – A. Curdov, L. Caraianu, G. Colev

ÎNCHEIERE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Liudmila Balan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila

Balan împotrivă Societății pe Acțiuni ,,Moldtelecom”, filiala Vulcănești cu privire

la apărarea dreptului încălcat la servicii calitative și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din data de 15 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat,

prin care s-a restituit cererea de recurs depusă de către Liudmila Balan,

constată:

La 13 decembrie 2018 Liudmila Balan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății pe Acțiuni ,,Moldtelecom”, filiala Vulcănești (în continuare

SA ,,Moldtelecom” ) cu privire la apărarea dreptului încălcat la servicii calitative

și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Liudmila

Balan, pe motivul necorespunderii prevederilor art. 166, alin.(2), lit. e) și art.167,

alin.(1), lit. a), c) Cod de procedură civilă.(f.d.18-19)

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la 31 ianuarie 2019

Liudmila Balan a depus cerere de recurs, solicitând casarea acesteia. ( f.d. 25)

Prin încheierea din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a restituit

cererea de recurs depusă de Liudmila Balan, în conformitate cu prevederile

art.4261, alin.(1), lit.e) Cod de procedură civilă. ( f.d. 34-35)

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 15 ianuarie 2019

Liudmila Balan a depus cerere de recurs. (f.d.75)

Examinând recursul declarat Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-l restitui din

considerentele ce preced.

În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. (b1) Cod de procedură civilă

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437, alin.(1).

1

Conform art. 437, alin. (1) Cod de procedură civilă cererea de recurs trebuie

să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se

depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a

persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea,

adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data

pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului;

f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate,

solicitările recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și

semnătura recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Liudmila Balan a depus cererea de recurs

împotriva încheierii din data de 15 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat, care

este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul,

fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat.

Instanța de recurs remarcă că prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții

Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr.

3465 din data de 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74, alin. (1) al Legii nr. 100 din data de 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii

unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul

abrogării ei.

În conformitate cu art. 13, alin.(1) al Constituției Republicii Moldova limba

de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza

grafiei latine.

Prin prisma, art. 118, alin. (1) al Constituției Republicii Moldova și art. 9,

alin. (1) al Legii cu privire la organizarea judecătorească procedura judiciară se

desfășoară în limba moldovenească.

Colegiul reține că prevederi similare celor constituționale precizate se conțin

și în art. 24, alin. (1) al Codului de procedură civilă, conform căreia judecarea

cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească.

Astfel, sensul autentic al normelor citate supra evocă principiul utilizării

limbii oficiale, care impune o condiție ca judecarea cauzelor să aibă loc în limba

oficială a statului.

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se

întocmesc în mod obligatoriu și în limba moldovenească. Cetățenii care nu posedă

sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de a se exprima în limba

maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești,

include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte

cereri în această limbă, însă aceasta trebuie să fie însoțită de o traducere în limba

de stat.

Instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

2

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Prin urmare, cererea de recurs redactată într-o altă limbă decât limba oficială

a procesului trebuie însoțită de traducere acesteia, realizată de către un translator

autorizat. Sarcina traducerii cererii formulate într-o altă limbă decât limba oficială

a statului aparține celui care o prezintă, nu instanței de judecată.

Colegiul reține jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor

Omului și anume cauza Ivanov versus Finlanda din 29 mai 2002, în care Curtea a

constatat în cazul unei doamne cetățean rus, care invocase refuzul accesului la un

tribunal pentru că își formulase cererea în limba rusă și nu în limbile oficiale din

Finlanda – finlandeza și suedeza – că reclamanta fusese liberă să introducă o nouă

acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din limbile oficiale din

Finlanda. Curtea Europeană a notat că, deși reclamanta nu beneficia de un drept

absolut la gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita subvenționarea

asistenței, precum și numirea unui avocat din oficiu care cunoștea una din limbile

oficiale. Curtea Europeană nu a considerat că reclamantei i s-a îngrădit accesul la

un tribunal, în vederea intentării procedurilor civile.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

depusă de către Liudmila Balan împotriva încheierii din data de 15 februarie 2019

a Curții de Apel Comrat este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a

procesului și nu este însoțită de traducere, în conformitate cu prevederile art. 4261,

alin. (1), lit. (b1) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

restitui recursul declarat de către Liudmila Balan, deoarece nu corespunde

prevederilor art. 437, alin. (1) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261, alin. (1), lit. (b1) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de către Liudmila Balan împotriva încheierii din

data de 15 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

3