2r-169/19 — Încasarea despăgubirii de asigurare

Dosarul nr.2r-169/19 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Gn.Mîțu) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Palanciuc, A. Malîi, V.Clima) DECIZIE 13 martie 2019 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirița Alisa (Beloconi) împotriva Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule, intervenient accesoriu Vuicenco Serghei cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Chișinău prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie, c o n s t a t ă: La data de 13 februarie 2017 Chirița Alisa (Beloconi) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule, intervenient accesoriu Vuicenco Serghei cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în sumă de 4852,98 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă. La 25 octombrie 2018, Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie a declarat apel împotriva hotărârii din 19 octombrie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Chişinău nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie, fiind stabilit termen până la 15 ianuarie 2019, ora 16.00, pentru prezentarea cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de drept și a dovezi de plată a taxei de stat în sumă de 1344, 94 de lei, în cazul nelichidării neajunsurilor menționate cererea de apel va fi restituită.

1 Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie pe motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile constatate prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. La 08 februarie 2019 Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la faza primirii cererii de apel. În motivarea recursului Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie a invocat că nu a recepționat de la oficiul poștal încheierea din 28 octombrie 2018 a instanței de apel, astfel, consideră că au fost interpretate eronat și prevederile art.106 alin.(1) Cod de procedură civilă.

Consideră că încheierea din 23 ianuarie 2019 a instanţei de apel este neîntemeiată, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele cauzei. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 23 ianuarie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 08 februarie 2019, este în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu prevederile art. 365 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâri se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii.

În conformitate cu art. 368 Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.

Materialele pricinii atestă că prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie, fiind stabilit termen până la 15 ianuarie 2019, ora 16.00, pentru prezentarea cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de drept și a dovezi de plată a taxei de stat în sumă de 1344, 94 de lei. 2 Colegiul reține că instanța de apel întemeiat şi cu aplicarea corectă a normelor procedurale a emis încheierea din 28 noiembrie 2018 prin care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat termen apelantului pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite. Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie pe motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile constatate prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul menționează că temei pentru restituirea cererii de apel depuse de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie a constituit faptul că ultima nu a depus în termenul indicat de instanța de apel cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat. Colegiul relevă că copia încheierii din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la sediul avocatului Toma Vitalie, reprezentantul apelantei Chirița Alisa (Beloconi) indicat atât în cererea de apel nemotivată cît și în mandantul avocațial și anume:XXXXX. Însă, în adresa Curții de Apel Chișinău s-a restituit plicul cu mențiunea „Nereclamat” (f.d. 102-103). Astfel, instanța de apel a utilizat toate mijloacele posibile admise de lege de a înștiința apelanta despre încheierea adoptată expediindu-o la adresa indicată de apelantă în cererea depusă în instanța de judecată, cât și în cererea de apel nemotivată.

Faptul că apelanta/recurenta nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal nu poate fi invocat ca fiind o omisiune a instanței de apel ci dimpotrivă ca o eschivare a părții de a- și valorifica drepturile și executa obligațiile. Este de remarcat că o altă adresă unde ar fi necesar de a expedia corespondența apelanta nu a indicat. Colegiul menționează că instanța de apel a întreprins toate măsurile necesare în vederea comunicării actului de procedură apelantului care însă a evitat să exercite drepturile sale și să execute cu bună credință obligațiile legale inclusiv de recepționare a corespondenței. În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a restituit recurentei/apelantei cererea de apel, deoarece aceasta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat și nici nu a prezentat cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul.

Instanța de recurs consideră necesar de a menţiona şi faptul că Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie, fiind conștient că a depus încă la 25 octombrie 2018 cererea de apel nemotivată, avea obligaţia de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini cerinţele legale, fapt, însă, ignorat de acesta. În conformitate cu art. 110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de 3 instanţa judecătorească (judecător). Cererile şi documentele depuse după expirarea termenului de procedură nu degrevează de îndeplinirea obligaţiei procedurale. Astfel, dat fiind că apelanta/recurenta Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie nu a înlăturat în termen neajunsurile indicate în încheierea din 28 noiembrie 2018, în baza art. 369 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, prin încheierea din 23 ianuarie 2019, instanţa de apel a restituit apelantei cererea de apel.

Totodată, în cauza Weissman şi alţii versus România (nr. 63945/00 din 24 mai 2006), CEDO a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul de a promova o bună administrare a justiţiei şi pe de altă parte interesul reclamanţilor de a prezenta argumentele lor în faţa tribunalelor naţionale. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că fiind indubitabilă obligaţia apelantei Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie de a prezenta cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat conform prevederilor Legii, aceasta este necesară într-o societate democratică şi urmăreşte scopul unei bune administrări a justiţiei în stat, iar cerinţele impuse apelantei prin încheierea din 28 noiembrie 2018 nefiind disproporţionate în raport cu acest scop.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă, iar art. 61 alin. (1) CPC statuează că părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) Codul de procedură civilă, sancţiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Prin urmare, Colegiul consideră că instanţa de apel a creat posibilităţi egale, suficiente şi adecvate în folosirea mijloacelor procedurale întru susţinerea poziţiei ambelor părţi şi nu a defavorizat nici o parte. În conformitate cu art. 27 alin.(1) Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanţilor la proces, în primul rând a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de apelant/recurent a drepturilor sale procedurale şi eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural şi nu pot fi acceptate de către instanţa de recurs în vederea casării actelor judecătorești contestate.

4 Astfel, din considerentele enunţate şi având în vedere faptul că încheierea din 23 ianuarie 2019 privind restituirea cererii de apel depusă de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie împotriva hotărârii din 19 octombrie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru este întemeiată şi adoptată cu respectarea cadrului legal, iar argumentele invocate de către recurentă nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Chirița Alisa (Beloconi), reprezentată de avocatul Toma Vitalie.

Se menține încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirița Alisa (Beloconi) împotriva Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule, intervenient accesoriu Vuicenco Serghei cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5