2ra-280/19 — cu privire la radierea dreptului de proprietate, restabilirea si inregistrarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-280/19 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central – T. Mereuță Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi ÎNCHEIERE 20 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Haram, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu și Valentina Bujor, reprezentată de avocatul Eugeniu Catană, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ana Tescu împotriva lui Ion Haram, Valentinei Bujor, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la radierea dreptului de proprietate a lui Ion Haram, restabilirea și înregistrarea dreptului de proprietate a Anei Tescu, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014, cu restituirea bunului și cererea reconvențională înaintată de către Valentina Bujor împotriva Anei Tescu, intervenienți accesorii Ion Haram, notarul public Raisa Tudos, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și executorul judecătoresc Rodica Gurgurov cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13.05.2014 și recunoașterea Valentinei Bujor ca cumpărător de bună-credință, împotriva deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Ana Tescu, s-a casat hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre, constată: La 26 august 2015 Ana Tescu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Haram, Valentinei Bujor, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat întoarcerea executării deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ion Haram asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,374 ha, cu numărul cadastral XXXXX și construcției cu suprafața de 19,5 m.p.

cu numărul cadastral XXXXX, efectuată în baza deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, anulată prin decizia din 29 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție, restabilirea înregistrării dreptului de proprietate a 1 reclamantei asupra terenului și a construcției sus-indicate în registrul bunurilor imobile, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,374 ha, cu numărul cadastral XXXXX și a construcției accesorii cu suprafața de 19,5 m.p. cu numărul cadastral XXXXX, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor la 13 mai 2014, autentificat de notarul Raisa Tudos și înregistrat cu nr. 2530, restituirea bunurilor imobile Anei Tescu.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că la 13 mai 2000 a decedat Gheorghe Haram. Prin certificatul de moștenitor legal din 02 iunie 2000, eliberat de către notarul Raisa Tudos sub nr. 2276, s-a atestat că moștenitor al averii defunctului Gheorghe Haram era fiul său minor Ion Haram. Patrimoniul succesoral era constituit din casa de locuit din com. XXXXX, raionul XXXXX cu suprafața totală de 37,10 m.p., inclusiv locativă 35 m.p., gard, magazie, în valoare de 12 381 lei, amplasate pe terenul aferent cu suprafața de 0,374 ha. Valoarea averii succesorale constituia 13 761 lei.

La 07 iunie 2000 Primăria Sărata-Galbenă a eliberat lui Ion Haram titlul de autentificare a dreptului de proprietate asupra terenului pentru construcția locativă nr. XXXXX, cu suprafața de 0,3740 ha, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de teren sub nr. 341 la 02 iunie 2000. Conform extrasului din registrul bunurilor imobile, eliberat de către OCT Hîncești, casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX și terenul cu suprafața de 0,3740 ha, din comuna XXXXX, raionul XXXXX la situația lunii octombrie 2000 constituia proprietatea minorului Ion Haram cu cota-parte 1.0. Conform contractului din 27 octombrie 2000 cu nr. de înregistrare 2865, Ion Haram, fiind minor și reprezentat de mama sa, Maria Cușnir, a vândut, iar Ana Tescu a cumpărat casa de locuit și lotul de teren din comuna XXXXX contra 8000 lei, achitați integral de cumpărător până la semnarea contractului.

La 09 aprilie 2012 Ion Haram s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune, prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului nr. 2865 din 27.10.2000, autentificat de notarul Raisa Tudos, prin care Anei Tescu i-a fost vândut terenul pentru construcție cu suprafața de 0,3740 ha și casa de locuit cu suprafața de 37 m.p., situate în satul XXXXX, raionul XXXXX de către Maria Cușnir și obligarea Anei Tescu de a restitui terenul pentru construcție cu suprafața de 0,3740 ha, situat în satul XXXXX, raionul XXXXX. Prin hotărârea din 05 iunie 2013 a Judecătoriei Hîncești s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Haram ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Ion Haram a contestat-o cu apel.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 25 septembrie 2013 a admis apelul declarat de către Ion Haram, a casat hotărârea din 05 iunie 2013 a Judecătoriei Hîncești și a admis acțiunea lui Ion Haram, fiind anulat contractul nr. 2865 din 27 octombrie 2000 de vânzare-cumpărare a casei de locuit cu suprafața de 37,7 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 0,3740 ha din comuna XXXXX, r-nul XXXXX, la prețul de 8000 lei, încheiat între Maria Cușnir, care a acționat din numele minorului Ion Haram și Ana Tescu, ultima fiind obligată de a-i restitui lui 2 Ion Haram terenul pentru construcție cu suprafața de 0,3740 ha din comuna XXXXX, r-nul XXXXX, iar Maria Cușnir să restituie Anei Tescu suma de 8000 lei.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 29 iulie 2015 a casat decizia din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău și a menținut hotărârea din 05 iunie 2013 a Judecătoriei Hîncești, prin care s-a respins cererea depusă de către Ion Haram cu privire la recunoașterea nulității contractului nr. 2865 din 27.10.2000, încheiat între Maria Cușnir, care a acționat din numele minorului Ion Haram și Ana Tescu. Reclamanta a menționat că la momentul pronunțării deciziei Curții Supreme de Justiție, decizia din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău era deja executată, fiind radiată din Registrul bunurilor imobile înregistrarea dreptului de proprietate al său asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,3740 ha din satul XXXXX, raionul XXXXX și construcției accesorii cu suprafața de 37,7 m.p.

și înregistrat dreptul de proprietate a lui Ion Haram asupra acestor bunuri imobile. La 13 mai 2014 Ion Haram a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat mătușii sale Valentina Bujor terenul pentru construcții cu suprafața de 0,3774 ha, cu construcția accesorie cu suprafața de 19,5 m.p., situate în comuna XXXXX, r-nul XXXXX. Reclamanta a indicat că contractul menționat supra este lovit de nulitate absolută, deoarece la încheierea acestuia, părțile cunoșteau despre litigiul asupra bunului imobil. A solicitat întoarcerea executării deciziei instanței de apel din 25 septembrie 2013, pe motiv că instanța de recurs la emiterea deciziei din 29 iulie 2015, casând decizia instanței de apel și menținând hotărârea instanței de fond de respingere a acțiunii privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2865 din 27.10.2000, nu s-a pronunțat și asupra întoarcerii executării.

La 16 mai 2016 Valentina Bujor a înaintat cerere reconvențională, ulterior concretizată, împotriva Anei Tescu, intervenienți accesorii Ion Haram, notarul public Raisa Tudos, IP „Agenția Servicii Publice” și executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, prin care a solicitat recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor, autentificat de notarul public Raisa Tudos, recunoașterea Valentinei Bujor în calitate de cumpărător de bună-credință a terenului cu suprafața de 0,3774 ha cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în comuna XXXXX, raionul XXXXX, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014. (f.d.

106-107, vol. I, f.d. 1-3, vol. II) În motivarea cererii reconvenționale Valentina Bujor a invocat că contractul de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor este valabil, deoarece la data încheierii actului juridic, pe numele lui Ion Haram era înregistrat dreptul de proprietate asupra obiectului contractului, iar decizia din 25 septembrie 2013 a instanței de apel, la acel moment, a devenit irevocabilă. Consideră că Ana Tescu a contestat cu recurs decizia instanței de apel cu depășirea termenului, fiind tardiv.

În susținerea poziției sale a mai indicat că, la încheierea actului juridic notarul public Raisa Tudos a verificat întrunirea condițiilor de valabilitate și a 3 constatat lipsa oricăror impedimente, autentificând contractul de vânzare- cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014. Consideră că este cumpărător de bună-credință, deoarece atât în timpul negocierilor, cât și în perioada încheierii și executării contractului de vânzare- cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014 nu au existat impedimente și nu sunt probe ce ar demonstra că părțile au acționat cu rea credință la înstrăinarea bunului cu titlu oneros, astfel încât acesta nu poate fi restituit în natură Anei Tescu, fără a aduce atingere substanțială dreptului său de proprietate.

Prin hotărârea din 15 iulie 2016 a Judecătoriei Hîncești s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ana Tescu. S-a dispus întoarcerea executării deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,3740 ha, cu nr. cadastral XXXXX și construcției cu suprafața de 37,7 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, situate în satul XXXXX, raionul XXXXX, încheiat de Maria Cușnir, reprezentant legal al minorului Ion Haram și Ana Tescu, autentificat la data de 27 octombrie 2000 sub nr. 2865 de notarul public Raisa Tudos.

S-a radiat dreptul de proprietate a lui Ion Haram din Registrul bunurilor imobile asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,3740 ha, cu nr. cadastral XXXXX și construcției cu suprafața de 37,7 m.p., nr. cadastral XXXXX situate în satul XXXXX, raionul XXXXX, înregistrat în baza deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, casată prin decizia din 29 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cu restabilirea și înregistrarea dreptului de proprietate a Anei Tescu asupra bunurilor imobile nominalizate. S-a anulat contractul de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,3740 ha, cu nr. cadastral XXXXX și construcției cu suprafața de 37,7 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, situate în satul XXXXX, raionul XXXXX, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor la data de 13 mai 2014 și autentificat sub nr. 2530 de notarul public Raisa Tudos.

S-a respins cererea reconvențională înaintată de către Valentina Bujor. S-a eliberat Ana Tescu, Ion Haram și Valentina Bujor de la achitarea taxei de stat neachitate. (f.d. 150, 154-157, vol. I) La 12 august 2016 Ion Haram și Valentina Bujor au declarat apel împotriva hotărârii din 15 iulie 2016 a Judecătoriei Hîncești, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei decizii, prin care a respinge acțiunea înaintată de către Ana Tescu ca fiind neîntemeiată și a admite cererea reconvențională înaintată de către Valentina Bujor. (f.d. 168-170, vol. I) Prin decizia din 18 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Ion Haram și Valentina Bujor. S-a casat integral hotărârea din 15 iulie 2016 a Judecătoriei Hîncești, cu restituirea cauzei în instanța de fond în alt complet de judecată.

(f.d. 191, 192-196, vol. I) La 15 martie 2017 Ana Tescu a depus o cerere, prin care și-a concretizat cerințele, solicitând radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ion Haram asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,374 ha, cu numărul cadastral XXXXX și construcției cu suprafața de 19,5 m.p. cu numărul cadastral XXXXX, efectuată în baza deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, anulată prin decizia din 29 iulie 2015 a Curții Supreme de 4 Justiție, restabilirea înregistrării dreptului de proprietate a reclamantei asupra terenului și a construcției sus-indicate în registrul bunurilor imobile, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,374 ha, cu numărul cadastral XXXXX și a construcției accesorii cu suprafața de 19,5 m.p.

cu numărul cadastral XXXXX, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor la 13 mai 2014, autentificat de notarul Raisa Tudos și înregistrat cu nr. 2530, restituirea bunurilor imobile Anei Tescu. (f.d. 204-208, vol. I) Prin hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central s-a încetat capătul de cerere înaintată de către Ana Tescu cu privire la întoarcerea executării deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău pe motiv că cererea nu urmează a fi judecată în procedura civilă. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ana Tescu cu privire la radierea dreptului de proprietate a lui Ion Haram, restabilirea în drepturi și înregistrarea dreptului de proprietate a Anei Tescu, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014 și restituirea bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX ca fiind neîntemeiată.

S-a admis cererea reconvențională înaintată de către Valentina Bujor. S-a recunoscut valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor, a terenului cu suprafața de 0,3774 ha cu nr. cadastral XXXXX din satul XXXXX, raionul XXXXX. S-a recunoscut Valentina Bujor ca cumpărător de bună-credință a terenului cu suprafața de 0,3774 ha cu nr. cadastral XXXXX din satul XXXXX, raionul XXXXX, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014. S-a încasat de la Ana Tescu în beneficiul Valentinei Bujor cheltuielile pentru achitarea taxei de stat în mărime de 200 lei. (f.d.

54-55, 59-72, vol. II) În motivarea soluției sale instanța de fond, pe marginea cererii inițiale înaintată de către Ana Tescu, a reținut că nu poate fi radiat dreptul de proprietate din registrul bunurilor imobile a lui Ion Haram asupra bunului imobil cu suprafața de 0,3774 ha cu nr. cadastral XXXXX din satul XXXXX, raionul XXXXX și înregistrat dreptul de proprietate a Anei Tescu asupra bunului nominalizat supra pe motiv că nu s-a dispus întoarcerea executării deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău. La data înstrăinării bunurilor imobile, 13 mai 2014, nu existau careva interdicții de a încheia acte juridice sau sechestre aplicate asupra bunului imobil. Ion Haram, fiind proprietar legal, la data de 13 mai 2014 a înstrăinat bunul imobil Valentinei Bujor, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2530, autentificat de notarul public Raisa Tudos, care a fost în aceiași zi înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Pe marginea cererii reconvenționale înaintată de către Valentina Bujor, instanța de fond a reținut că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014 Ion Haram și Valentina Bujor, au respectat toate normele legale, nefiind careva impedimente de a fi înstrăinat, ca urmare Valentina Bujor legal a devenit proprietara bunului imobil, fiind cumpărător de bună-credință, neexistând careva temeiuri de a fi lipsită de dreptul de proprietate dobândit licit. 5 La 08 februarie 2018 Ana Tescu a declarat apel împotriva hotărârii din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central. (f.d. 57-58, 79-85, vol. II) Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel declarată de către Ana Tescu, s-a casat integral hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ana Tescu.

S- a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al Valentinei Bujor asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,3774 ha și a construcției accesorii cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 19,5 m.p., amplasate în satul XXXXX, raionul XXXXX. S-a restabilit în Registrul bunurilor imobile înscrierea privind dreptul de proprietate a Anei Tescu asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,3774 ha și a construcției accesorii cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 19,5 m.p., amplasate în satul XXXXX, raionul XXXXX. S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor, privind vânzarea terenului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0, 3774 ha și a construcției accesorii cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 19,5 m.p., amplasate în satul XXXXX, raionul XXXXX.

S-a restituit în posesia și folosința Anei Tescu terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,3774 ha și construcție accesorie cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 19,5 m.p., amplasate în comuna XXXXX, raionul XXXXX. S-a respins cererea reconvențională depusă de către Valentina Bujor ca fiind neîntemeiată. (f.d. 115-116, 117-127) În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că Ion Haram a înstrăinat bunul, ca urmare a adoptării deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, dar care la 29 iulie 2015 prin decizia Curții Supreme de Justiție a fost casată, cu menținerea hotărârii din 05 iunie 2013 a Judecătoriei Hîncești, prin care a fost respinsă acțiunea de anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2865 din 27.10.2000, încheiat între Maria Cușnir, care a acționat din numele minorului Ion Haram și Ana Tescu.

Respectiv, prin anularea cu efecte retroactive a deciziei instanței de apel se acordă valabilitate contractului nr. 2865 din 27 octombrie 2000, încheiat între Maria Cușnir, care a acționat în interesele minorului Ion Haram și Ana Tescu și corespunzător denotă că aceasta a dobândit legal dreptul de proprietate asupra imobilelor înstrăinate prin acest contract. Instanța de apel a conchis că Ion Haram nu a dispus de dreptul de a înstrăina imobilele ce aparțineau Anei Tescu, or, existența actului judecătoresc, prin care s-a constatat nulitatea contractului, denotă că Ion Haram a dat dovadă de rea credință la înstrăinarea bunurilor imobile. Efectul formal al deciziei din 25 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău nu este opozabil Anei Tescu și nu poate fi invocat în detrimentul dreptului acesteia de proprietate asupra bunurilor imobile dobândite legal în proprietate.

Dat fiind faptul că contractul de vânzare-cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014, încheiat între Ion Haram și Valentina Bujor este contrar prevederilor art. 199 și art. 315 alin. (1) Cod Civil, instanța de apel a constatat că acest act juridic este lovit de nulitate absolută, urmând a fi anulat. 6 Instanța de apel a reținut că deși la data încheierii contractului de vânzare- cumpărare nr. 2530 din 13 mai 2014 dintre Ion Haram și Valentina Bujor, în registrul bunurilor imobile era înregistrat dreptul de proprietate a lui Ion Haram asupra bunurilor imobile litigioase, totuși, raportarea cumulativă a faptului constatării ulterioare a nulității actului judecătoresc, ce a stat la baza acestei înregistrări, cu faptul că Ion Haram este nepotul Valentinei Bujor, combat prezumția bunei-credințe, în iminența prezumției cunoașterii de către acesta din urmă a existenței litigiului și a nesoluționării la data încheierii contractului, a litigiului de instanța de recurs.

Astfel, ieșirea bunurilor imobile din posesia Anei Tescu fără voia sa, ca urmare a efectelor unui act judecătoresc, ulterior anulat, îi permite de a pretinde restabilirea drepturilor sale, fiind îndreptățită de a revendeca bunurile respective și de a pretinde restituirea acestora în posesia și folosința sa. La 26 decembrie 2018 Ion Haram, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu și Valentina Bujor, reprezentată de avocatul Eugeniu Catană, au declarat recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond. (f.d.

121-123, vol. II) În motivarea recursului recurenții au invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, contradictorie și părtinitoare, bazată pe aprecierea eronată și arbitrară a probelor, a circumstanțelor de fapt și normelor de drept, cu încălcarea în mod inadmisibil a dreptului la un proces echitabil și al dreptului de proprietate a recurenților. În recurs s-a mai invocat încălcarea principiului securității raporturilor juridice. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 octombrie 2018. Instanța de apel a expediat în adresa recurenților decizia cu scrisoarea de însoțire nr. 11278 la data de 13 noiembrie 2018. Recursul declarat la data de 26 decembrie 2018 este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Ion Haram, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu și Valentina Bujor, reprezentată de avocatul Eugeniu Catană, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre 7 probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei și a încheierilor, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Ion Haram, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu și Valentina Bujor, reprezentată de avocatul Eugeniu Catană asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a actelor de dispoziție ale instanței de apel recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ion Haram, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu și Valentina Bujor, reprezentată de avocatul Eugeniu Catană, inadmisibil.

8 Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către Ion Haram, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu și Valentina Bujor, reprezentată de avocatul Eugeniu Catană, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 9