2ra-88/19 — încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-88/19

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Central (R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)

D E C I Z I E

6 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Leonid Panaghiu, reprezentat de avocatul

Rodion Tocan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Panaghiu

împotriva lui Vasile Robuleț și a Valentinei Robuleț cu privire la încasarea datoriei, a

dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de Vasile Robuleț și Valentina Robuleț, s-a casat hotărârea din 15

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin

care cererea de chemare în judecată a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 28 ianuarie 2016, Leonid Panaghiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Robuleț și a Valentinei Robuleț cu privire la încasarea datoriei, a

dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 14 ianuarie 2015 a

împrumutat pârâtului pe un termen de șase luni suma de 19 000 de Euro, însă la

scadență ultimul nu a restituit datoria, astfel eschivându-se de la plata acesteia.

În drept, reclamantul Leonid Panaghiu și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor

art. 572, 575, 583, 585, 619 din Codul civil și art. 166, 167 din Codul de procedură

civilă.

A solicitat încasarea din contul lui Vasile Robuleț și a Valentinei Robuleț în

beneficiul său a datoriei în mărime de 19 000 de Euro, a dobânzii de întârziere în sumă

de 2 870 de Euro și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea depusă de către Leonid Panaghiu a fost admisă parțial. S-a încasat în mod

solidar de la Vasile Robuleț și Valentina Robuleț datoria în mărime de 19 000 de Euro

1

în monedă națională cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data

executării obligației, dobânda de întârziere în mărime de 2 459 de Euro în monedă

națională cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării

obligației și cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 1 000 de lei. În

rest acțiunea a fost respinsă. S-a încasat în mod solidar de la Vasile Robuleț și Valentina

Robuleț în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 13 452, 63 de lei.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat

de Vasile Robuleț și Valentina Robuleț, s-a casat hotărârea din 15 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de

chemare în judecată depusă de către Leonid Panaghiu a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 17 octombrie 2018, Leonid Panaghiu, reprezentat de către avocatul Rodion

Tocan a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la examinarea cauzei a admis

un șir de încălcări procedurale, motiv din care decizia contestată urmează a fi casată.

A menționat că, de fapt instanța ierarhic inferioară a încălcat prevederile art. 381-

384 din Codul de procedură civilă, întrucât nu a ascultat explicațiile participanților la

proces, nu a cercetat probele și nu a ascultat pledoariile. Mai mult, aceasta s-a retras în

camera de deliberare și a pronunțat dispozitivul deciziei contestate, fără a se expune însă

asupra cererii de suspendare a procesului.

A mai adăugat că, instanța de judecată a invocat din oficiu dispozițiile art. 221 din

Codul civil, adică nulitatea actului juridic, dar nu s-a expus din ce considerente îl

consideră nul, precum și nu a declarat nulă recipisa.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2018, dar date care

ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 17 octombrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 28 noiembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

cererea de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 14 ianuarie 2019, Vasile Robuleț, reprezentat de către

avocatul Vitalie Carmanschi a solicitat ca recursul declarat să fie respins cu menținerea

deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

către Leonid Panaghiu, reprezentat de avocatul Rodion Tocan, a fost considerat admisibil,

fiind transmis în Colegiul lărgit pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către

intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

2

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și

a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la

soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de către Leonid Panaghiu, reprezentat

de avocatul Rodion Tocan, și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată, dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 432 alin. (1), (4) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei rezultă că, la data de 28 ianuarie

2016, Leonid Panaghiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile

Robuleț și a Valentinei Robuleț, solicitând încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii, Judecătoria Chișinău, sediul Central prin

hotărârea din 15 decembrie 2017, a admis parțial acțiunea înaintată. A încasat în mod

solidar de la Vasile Robuleț și Valentina Robuleț datoria în mărime de 19 000 de Euro în

monedă națională cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data

executării obligației, dobânda de întârziere în mărime de 2 459 de Euro în monedă

națională cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării

obligației și cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 1 000 de lei. În

rest a respins acțiunea. A încasat în mod solidar de la Vasile Robuleț și Valentina Robuleț

în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 13 452, 63 de lei.

Însă, prin decizia din 31 mai 2018 instanța de apel a admis apelul declarat de Vasile

Robuleț și Valentina Robuleț, a casat hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și a emis o nouă hotărâre prin care a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de către Leonid Panaghiu.

În opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, decizia instanței de apel nu poate fi menținută, deoarece litigiul în

cauză a fost soluționat cu încălcarea esențială a normelor de drept procedural.

În conformitate cu prevederile art. 211 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cadrul

examinării cauzei în fond, președintele ședinței este obligat să asigure participanților la

proces posibilitatea expunerii considerentelor referitoare la circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, la completări, la cercetarea și aprecierea probelor administrate în

condițiile prezentului cod. În acest scop, judecătorul trebuie, după caz, să elucideze

3

împreună cu participanții la proces circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și

să cerceteze probele din dosar.

Conform art. 376 alin.(1) din Codul de procedură civilă, dispozițiile de procedură

privind judecarea cauzelor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în măsura

în care nu sunt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

Art. 384 alin.(1) din Codul de procedură civilă statuează că, după examinarea cauzei în

fond, președintele ședinței de judecată oferă participanților la proces și reprezentanților

posibilitatea de a face demersuri sau completări. După ce soluționează demersurile,

instanța trece la pledoarii.

În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după

încheierea dezbaterilor și pledoariilor, completul de judecată se retrage în camera de

deliberare pentru adoptarea deciziei. În cazuri complexe, instanța de apel, prin încheiere

protocolară, dispune amânarea deliberării pentru cel mult 15 zile, înștiințând participanții

la proces despre locul, data și ora pronunțării dispozitivului deciziei.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că, instanța de apel după parcurgerea etapelor prevăzute de

art. 377 – 384 din Codul de procedură civilă a trecut din nou la faza examinării cererilor și

demersurilor (art. 380).

Faptul dat se confirmă prin procesul – verbal al ședinței de judecată din data de 31 mai

2018 (f.d.187-189) și înregistrarea audio, conform cărora instanța ierarhic inferioară după

etapa pledoariilor a trecut iarăși la examinarea cererilor și demersurilor, în acest sens

avocatul Vitalie Carmanschi în interesele apelantului Vasile Robuleț înaintând demers a

solicitat anexarea la materialele cauzei a încheierii din 20 februarie 2014, a contractelor de

vânzare-cumpărare, a cererii de concretizare, precum și a cererii de suspendare a

procesului de examinare a cauzei în ordine de apel. Ulterior, în urma retragerii în camera

de deliberare, instanța de judecată a pronunțat dispozitivul deciziei contestate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide împrejurarea dată ca fiind inadmisibilă, or, prevederile art. 235 alin.(1),

(2) din Codul de procedură civilă statuează expres că, participanții la pledoarii nu au

dreptul să apeleze în luările lor de cuvânt la circumstanțe neexaminate de instanță și nici la

probe neelucidate în ședință de judecată dacă nu s-au referit la astfel de circumstanțe și

probe în declarațiile lor de până la finalizarea examinării cauzei în fond.

În cazul în care, în timpul pledoariilor sau după încheierea lor, instanța consideră că

trebuie clarificate noi circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei, aceasta dispune

printr-o încheiere reluarea examinării cauzei în fond și a pledoariilor, conform regulilor

generale.

Prin urmare, luând în considerare cele menționate, instanța de apel urma să treacă din

nou la etapa examinării cererilor și demersurilor după reluarea cercetării judecătorești, însă

contrar normelor legale specificate instanța ierarhic inferioară s-a retras în camera de

deliberare și fără a se expune în privința demersului de suspendare a procesului a

pronunțat dispozitivul deciziei contestate.

Respectiv, în acest context, instanța de recurs reține ca fiind întemeiat argumentul

recurentului referitor la încălcarea de către Curtea de Apel Chișinău a normelor de drept

procedural.

4

Suplimentar, Colegiul judiciar evidențiază lejeritatea cu care instanța de apel a săvârșit

o încălcare evidentă a normelor de procedură, în pofida garanțiilor procesuale existente

consacrate expres.

Iar, în situația prezentei omisiuni, când instanța de recurs este în imposibilitate să o

corecteze la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra remiterii

pricinii spre rejudecare la instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele enunțate și

reexaminând pricina, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul părților la

un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere că, decizia instanței de apel a fost

emisă în contradicție cu prevederile normelor de drept procedural, iar argumentele

invocate de recurent sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a

casa decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Leonid Panaghiu, reprezentat de avocatul Rodion

Tocan.

Se casează decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Panaghiu împotriva lui Vasile Robuleț și

a Valentinei Robuleț cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5