2rc-275/18 — rezilierea contractului si incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezilierea contractului si incasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea apelului. Termenul de declarare a apelului
2rc-275/18 — rezilierea contractului si incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rc-275/18
Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Arhip
Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci
D E C I Z I E
26 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat
judecătorii Victor Burduh
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vicmil”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Firma de Producție și
Comerț „Orient-Dan” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu
Răspundere Limitată „Vicmil” cu privire la rezilierea contractului, încasarea datoriei, a
penalității și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a restituit cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Vicmil”,
c o n s t a t ă:
La 24 mai 2017, FPC „Orient-Dan” SRL a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SRL „Vicmil” cu privire la rezilierea contractului, încasarea datoriei, a
penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată înaintată de FPC „Orient-Dan” SRL împotriva SRL
„Vicmil”, s-a admis parțial.
S-a încasat de la SRL „Vicmil” în beneficiul FPC „Orient-Dan” SRL suma de
37953,07 lei cu titlu de datorie și suma de 2875,59 de lei cu titlu de compensare a
cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat, iar în total suma de 40828,64 lei.
S-a încasat de la SRL „Vicmil” în beneficiul FPC „Orient-Dan” SRL suma de
1758,38 euro sau echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii
Naționale a Moldovei la momentul executării hotărârii, cu titlu de penalitate.
În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La 26 iulie 2018, SRL „Vicmil” a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare.
Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel
depusă de SRL „Vicmil” s-a restituit ca fiind depusă înafara termenului legal, apelantul
ne solicitând repunerea în termen.
La 30 noiembrie 2018, SRL „Vicmil” a declarat recurs împotriva încheierii din 13
noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, repunerea
1
în termen a cererii de apel din 26 iulie 2018, casarea încheierii din 13 noiembrie 2018 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.
În motivarea recursului, societatea recurentă a invocat că încheierea contestată
este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.
În acest sens, a indicat că nu a cunoscut despre existența hotărârii primei instanțe,
precum și despre faptul că a avut loc un proces de judecată în care SRL „Vicmil”
figurează în calitate de pârât.
A menționat că hotărârea instanței de fond a recepționat-o la 28 iunie 2018 și
consideră că din acest moment urmează a fi calculat termenul de declarare a apelului.
Astfel, consideră că încheierea contestată este lipsită de suport juridic, deoarece
vine în contradicție cu circumstanțele cauzei.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Materialele dosarului atestă că copia încheierii contestate a fost expediată în
adresa participanților la proces la 15 noiembrie 2018 (f.d. 85), însă dovada legală de
recepționare a acesteia de către recurent lipsește.
Din aceste motive, Colegiul consideră că recursul declarat la 30 noiembrie 2018
este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,
pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței
la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi
respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Conform art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel.
În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de procedură
stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei
calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal,
iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
La caz, din actele dosarului rezultă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost pronunțat la 18 decembrie 2017.
2
Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 19
decembrie 2017, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii
primei instanțe, și a expirat la 17 decembrie 2017, termenul limită pentru depunerea
cererii de apel.
SRL „Vicmil” a declarat apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2017 doar la
data de 26 iulie 2018 (f.d. 60), fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea
termenului de declarare, deoarece SRL „Vicmil” prin lege era obligat să respecte
termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, condiție ce nu se atestă la caz.
Colegiul notează că totuși, în caz de omiterea a termenului de îndeplinire a unui
act de procedură, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen, conform art. 116
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, care stipulează că, persoanele care, din
motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi
repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța
judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de
judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.
Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.
La caz, însă este de observat că SRL „Vicmil” nu a solicitat repunerea în termenul
de declarare a apelului, după cum a constatat și instanța de apel, care a considerat
necesar să aplice sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de apel, în
corespundere cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
În astfel de circumstanțe, având în vedere constatarea celor două condiții de la art.
369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume, depunerea apelului în afara
termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen, Colegiul
conchide că instanța de apel întemeiat a restituit cererea de apel ca fiind depusă cu
omiterea termenului de declarare.
În această privință, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de convingere
că cererea de repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz trebuie să fie
exprimată din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind îndreptățită, în lipsa
unor dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu repunerea în termen, chiar dacă
din ansamblul materialului probator administrat la dosar ar rezulta că participanții la
proces au avut motive întemeiate de a îndeplini în termen actul de procedură.
Cât privesc argumentele recurentului precum că, hotărârea instanței de fond a
recepționat-o la 28 iunie 2018 și din acest moment urmează a fi calculat termenul de
declarare a apelului, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și care urmează a fi
respinse deoarece în acest sens nu au fost prezentate probe care ar justifica omiterea
termenului de declarare a apelului.
Nu poate fi reținut ca temei de a considera că apelul a fost depus în termen nici
argumentul că, apelantul nu a cunoscut despre existența procesului de judecată în care
figurează în calitate de pârât, or, ultimul a fost legal citat despre data, ora și locul
ședințelor de judecată anterioare pronunțării dispozitivului hotărârii (f.d. 24-25, 28-29),
la adresa pe care aceasta își are sediul, conform extrasului din Registrul de stat al
persoanelor juridice (f.d. 16).
Circumstanțele descrise supra denotă netemeinicia cerinței recurentului de
repunere a apelului în termen.
3
Iar, reieșind din cele menționate, în lipsa probelor confirmative ce ar demonstra
temeinicia recursului declarat, argumentele aduse în susținerea acestuia se vor aprecia
ca fiind declarative.
Distinct de cele relatate, instanța de recurs reține că, în conformitate cu art. 56
alin. (3) și 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să
se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească
pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea
procesului sau inducerea sa în eroare.
Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este
obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre
dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.
În această ordine de idei, este cert că recurentul a demonstrat o neglijență a
drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența
necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.
Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate
expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea
termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).
Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz
de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în
cererea de recurs, deoarece acestea nu constituie temei de admitere a recursului și nu
indică la ilegalitatea încheierii atacate.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție a concluzionat de a respinge recursul declarat de SRL „Vicmil” și de a
menține încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vicmil”.
Se menține încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Firma de Producție și Comerț
„Orient-Dan” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „Vicmil” cu privire la rezilierea contractului, încasarea datoriei, a penalității și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat
judecătorii Victor Burduh
Dumitru Mardari
4