3ra-1563/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1563/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Eleonora Badan-Melnic) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan, Anatol Pahopol, Veronica Negru) DECIZIE 19 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul declarat de Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Nepaliuc împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Serviciul Vamal, s-a casat hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Igor Nepaliuc, constată: La 16 martie 2017, Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciul Vamal cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin ordinul nr. 89-p emis la 25 ianuarie 2017 de către directorul general al Serviciului Vamal, Igor Nepaliuc a fost eliberat din funcția de inspector superior al postului vamal Volcineț (PVFI, feroviar) Biroului vamal Briceni, din motivul reducerii numărului/statelor de personal în legătură cu reorganizarea Biroului vamal Briceni. Reclamantul a evocat că ordinul respectiv i-a fost adus la cunoștință la 22 februarie 2017. Astfel, reclamantul a invocat că, odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, angajatorul nu i-a propus în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective.

La fel, angajatorul a încălcat garanția legală acordată salariatului ce urmează a fi concediat, la o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu, pentru căutarea unui alt loc de muncă. Mai mult decât atât, ordinul de eliberare din serviciu a fost emis în perioada aflării reclamantul în concediu medical și fără acordul organului sindical. 1 În această ordine de idei, reclamantul Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan, a solicitat anularea ordinului nr. 89-p emis la 25 ianuarie 2017 de către directorul general al Serviciului Vamal „Cu privire la eliberarea lui Igor Nepaliuc din Biroul Vamal Nord”; restabilirea lui Igor Nepaliuc în funcția anterior deținută; încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, începând cu data concedierii și până la restabilirea în funcție; încasarea sumei de 15 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral; și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 6 000 de lei.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 108, 112-115 recto-verso) s-a admis parțial acțiunea depusă de Igor Nepaliuc; s-a declarat nul Ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 89-p din 25 ianuarie 2017 „Cu privire la eliberarea dlui Igor Nepaliuc, Biroul Vamal Nord”; s-a restabilit Igor Nepaliuc în funcția de inspector superior al Postului vamal Volcineț, Biroul vamal Nord al Serviciului Vamal al Republicii Moldova; s-a încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Igor Nepaliuc salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu 25 ianuarie 2017 până la restabilirea în funcție; s- a încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Igor Nepaliuc suma de 6 500 de lei în contul reparării prejudiciului moral și suma de 6 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică; în rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 86 alin. (2), art. 88 alin. (1) lit. b), art. 184 alin. (1) lit. a), art. 329 alin. (1) din Codul muncii; art. 25 alin. (1) lit. b) și alin. (4), art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 793 din 10 februarie 2000 contenciosului administrativ; art. 1423 din Codul civil; art. 94 și art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă. În consolidarea soluției pronunțate, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a constatat că, în speță, angajatorul nu a respectat procedura concedierii lui Igor Nepaliuc în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. Or, preavizarea acestuia a avut loc abia la 28 decembrie 2016 (f.d.

89), adică cu mai puțin de o lună până la emiterea Ordinului nr. 89-p din 25 ianuarie 2017 de eliberare din funcție. Prin urmare, în privința acestuia a fost încălcată procedura de preavizare. Mai mult decât atât, în ziua emiterii Ordinului nr. 89-p din 25 ianuarie 2017 de eliberare din funcție a lui Igor Nepaliuc, ultimul se afla în concediu medical, fapt confirmat prin certificatul medical seria 2349900 din 25 ianuarie 2017 (f.d. 16). Prin decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 149, 150-159) s- a admis apelul declarat de Serviciul Vamal; s-a casat hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a emis o hotărâre nouă, prin care: S-a admis parțial acțiunea depusă de Igor Nepaliuc și s-a modificat Ordinul nr. 89-p din 25 ianuarie 2017 în partea datei eliberării din funcție din 26 ianuarie 2017, cu indicarea datei corecte 23 februarie 2017, iar în rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Instanța de apel și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 1, art. 3, art. 5 lit. a), art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000; art. 43 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1150 din 01 iulie 2000 cu privire la serviciul în organele vamale; art. 86 alin. (1) lit. c), art. 88 alin. (1) și (2) din Codul muncii. 2 În consolidarea soluției pronunțate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, Ordinul nr. 89-p din 25 ianuarie 2017 a fost emis în legătură cu reorganizarea sistemului vamal, în temeiul Ordinului nr. 429-O emis la 18 noiembrie 2016 de Serviciul Vamal „Cu privire la desfășurarea procedurii de reorganizare a sistemului vamal”.

Astfel, verificând legalitatea procedurii de concediere a lui Igor Nepaliuc, instanța de apel a constatat că, la 28 decembrie 2016, lui Igor Nepaliuc i-a fost adus la cunoștință, contra semnătură, Ordinul nr. 1272-p emis la 24 noiembrie 2016 de Serviciul Vamal „Cu privire la preavizarea angajaților Biroului Vamal Briceni”, despre posibila concediere din serviciu în organul vamal (f.d. 89, 95-99). Totodată, conform procesului-verbal nr. 29/2016 din 29 decembrie 2016 al ședinței Comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni, Comitetul sindical și-a exprimat acordul preliminar asupra concedierii din serviciu a lui Igor Nepaliuc, inspector superior post vamal Volcineț (feroviar), Biroul vamal Briceni (f.d.

55). Deopotrivă, instanța de apel a reținut că în perioada 25 ianuarie 2017 – 21 februarie 2017 Igor Nepaliuc s-a aflat în concediu medical, începându-și activitatea din data de 23 februarie 2017 (f.d. 15, 16). Astfel, la data emiterii Ordinului nr. 89- p din 25 ianuarie 2017, Igor Nepaliuc se afla în concediu medical, iar angajatorul nu avea dreptul de a-l concedia. În această ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia că, deși procedura de reorganizare s-a desfășurat în temeiul actelor cu caracter normativ, a fost respectată procedura de reducere a statelor de personal în ansamblu, însă în privința lui Igor Nepaliuc angajatorul a admis încălcarea normei imperative a art. 86 alin. (2) din Codul muncii, dispunând concedierea acestuia în perioada aflării lui în concediu medical.

Prin urmare, instanța de apel a conchis necesitatea modificării Ordinului nr. 89-p din 25 ianuarie 2017, în partea datei eliberării din funcție a lui Igor Nepaliuc din 26 ianuarie 2017, cu indicarea datei corecte 23 februarie 2017 – data revenirii acestuia la serviciu din concediul medical. Prin încheierea din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 172- 174) s-a respins cererea depusă de Serviciul Vamal cu privire la explicarea deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău. La 19 iulie 2018, Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan, a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, menționând în acest sens că la judecarea cauzei a fost neglijat faptul că în speță a fost încălcată procedura de aducere la cunoștință a Ordinului nr. 89-p din 25 ianuarie 2017, prin care Igor Nepaliuc a fost eliberat din funcție, deoarece acest ordin i-a fost adus la cunoștință abia la 22 februarie 2017. La fel, instanța de apel a omis să constate și să țină cont de faptul că lui Igor Nepaliuc nu i-a fost propusă o altă funcție inferioară liberă în cadrul organelor vamale; nu i-a acordat o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu, pentru căutarea unui alt loc de muncă; nu a respectat dreptul preferențial al recurentului la menținerea la lucru din motiv că are o vechime în muncă în organele vamale mai mare de 10 ani.

Mai mult decât atât, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Igor Nepaliuc a fost eliberat din funcție în perioada aflării sale în concediu medical, fapt prin care s-au încălcat dispozițiile art. 86 alin. (2) din Codul muncii. 3 În această ordine de idei, recurentul Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin încheierea din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat admisibil recursul declarat de Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, casată integral decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din considerentele ce succed. În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție vădește că instanța de apel a examinat superficial cauza și nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a litigiului deferit soluționării, iar drept consecință a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții greșite. În debut, instanța de recurs reține că, în condițiile speței, procedura de concediere a lui Igor Nepaliuc a survenit în legătură cu reorganizarea sistemului vamal, în temeiul Ordinului nr. 429-O emis la 18 noiembrie 2016 emis de Serviciul Vamal „Cu privire la desfășurarea procedurii de reorganizare a sistemului vamal”.

Or, conform acestui ordin, s-a ordonat reorganizarea Aparatului central al Serviciului Vamal și Birourile Vamale (f.d. 43-50). Respectiv, Colegiul vădește că, lichidarea unității, impune față de angajator obligația de a respecta o procedură specială la desfacerea contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, asigurându-i totodată salariatului posibilitatea de a beneficia de toate garanțiile oferite de legislația muncii. Astfel, conform art. 88 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal (art.86 alin.(1) lit.b) și c)) doar cu condiția că va emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) cu privire la 4 preavizarea, sub semnătură, a salariaților cu 2 luni înainte de lichidarea unității ori de reducerea numărului sau a statelor de personal.

În caz de reducere a numărului sau a statelor de personal, vor fi preavizate numai persoanele ale căror locuri de muncă urmează a fi reduse.

Aderent, și articolul 184 alin. (1) lit. a) din Codul muncii statuează că, angajatorul este obligat să preavizeze salariatul, prin ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), sub semnătură, despre intenția sa de a desface contractul individual de muncă încheiat pe o durată nedeterminată sau determinată, cu 2 luni înainte – în caz de concediere în legătură cu lichidarea unității sau încetarea activității angajatorului persoană fizică, reducerea numărului sau a statelor de personal la unitate (art.86 alin.(1) lit.b) și c)). În acest sens este remarcabil că, prin pct. 6 din Ordinul nr. 429-O din 18 noiembrie 2016 emis de Serviciul Vamal, s-a stabilit procedura de eliberare din serviciu a personalului, în legătură cu reducerea numărului de personal, inclusiv s-a stabilit procedura de preavizare despre posibila eliberare din funcție a persoanelor ale căror funcții vor fi reduse, cu 30 de zile calendaristice înainte de eliberare, indicându-se, totodată, reducerea programului de muncă a persoanelor preavizate, cu 2 ore de muncă zilnic, prezentarea organului sindical a listei colaboratorilor vamali ale căror funcții se reduc în vederea obținerii acordului pentru concediere și transmiterea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu 30 de zile calendaristice înainte de eliberare, a informațiilor privind persoanele ce urmează a fi disponibilizate (f.d.44).

Însă, Colegiul consideră că instanța de apel eronat a constatat că, în partea lui Igor Nepaliuc a fost respectată procedura de preavizare cu două luni înainte de concediere, din motiv că, la 28 decembrie 2016, acestuia i-a fost adus la cunoștință Ordinul nr. 1272-p din 24 noiembrie 2016 „cu privire la preavizarea angajaților Biroului Vamal Briceni”, despre posibila concediere din serviciu în organul vamal (f.d. 89). La caz, este remarcabil că, potrivit pct. 3 al Ordinul nr. 1272-p din 24 noiembrie 2016, angajații care, la data intrării în vigoare a ordinului, au raporturile de serviciu suspendate, vor fi preavizați la data revenirii în serviciu. De asemenea, o circumstanță importantă în acest sens este faptul că, lui Igor Nepaliuc efectiv nu i-a putut fi adus la cunoștință Ordinul nr. 1272-p din 24 noiembrie 2016, la momentul emiterii.

Or, acesta abia la 28 decembrie 2016, în baza Ordinului nr. 1599-p al Serviciului Vamal, a fost restabilit în funcția de inspector superior al Postului vamal Volcineț (feroviar), Biroul Vamal Briceni (f.d. 51). Respectiv, Ordinul nr. 1272-p din 24 noiembrie 2016 „cu privire la preavizarea angajaților Biroului Vamal Briceni”, despre posibila concediere din serviciu în organul vamal, i-a fost adus la cunoștință la 28 decembrie 2016 (f.d. 89). Astfel, se deduce că, deși instanța de apel corect a constatat, că Igor Nepaliuc, la 28 decembrie 2016, a fost preavizat despre posibila concediere din serviciu în organul vamal, totuși eronat a ajuns la concluzia că în privința acestuia a fost respectată procedura preavizării.

Or, în condițiile speței, este înafara oricărui dubiu că, din momentul preavizării salariatului Igor Nepaliuc, la 28 decembrie 2016, și până la emiterea 5 ordinului de concediere a acestuia prin ordinul nr. 89-p, la 25 ianuarie 2017, nu au trecut efectiv două luni. Prin urmare, se constată că angajatorul nu a respectat procedura de concediere a salariatului Igor Nepaliuc în legătură cu lichidarea unității și nu i-a asigurat garanțiile oferite de art. 88 alin. (1) lit. b) și art. 184 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Succesiv, Colegiul notează că, la momentul concedierii lui Igor Nepaliuc din organele, în baza ordinului nr. 89-p din 25 ianuarie 2017, acesta se afla în concediu medical. Or, conform certificatelor de concediu medical seria 01 nr. 2349086 și seria 01 nr. 2349900, începând cu data de 25 ianuarie 2017 și până la 21 februarie 2017, Igor Nepaliuc s-a aflat în concediu medical, revenind la activitate abia la 23 februarie 2017 (f.d.

15, 16). În acest sens sunt pertinente dispozițiile art. 86 alin. (2) din Codul muncii, care prescriu că, nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu de maternitate, în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în perioada îndeplinirii obligațiilor de stat sau obștești, precum și în perioada detașării, cu excepția cazurilor de lichidare a unității.

Respectiv, Colegiul apreciază critic concluzia instanței de apel de a modifica ordinul nr. 89-p din 25 ianuarie 2017 emis de către directorul general al Serviciului Vamal, prin care Igor Nepaliuc a fost eliberat din funcția de inspector superior al postului vamal Volcineț (PVFI, feroviar) Biroului vamal Briceni, din motivul reducerii numărului/statelor de personal în legătură cu reorganizarea Biroului vamal Briceni, în partea datei eliberării din funcție din 26 ianuarie 2017, cu indicarea datei corecte 23 februarie 2017, data când salariatul a revenit din concediul medical. Or, această circumstanță profilează caracterul subiectiv al instanței de apel și intenția de a ajusta actul administrativ supus controlului judecătoresc la condițiile de legalitate, prin înlătura erorile admise de angajator la concediere.

Sub acest aspect instanța de recurs evocă faptul că, prin prisma art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, contenciosul administrativ ca instituție juridică are drept scop contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept. În acest sens, legiuitorul a stabilit în mod exhaustiv, la art. 25 din Legea contenciosului administrativ, împuternicirile instanței de contencios administrativ.

Astfel, judecând acțiunea, instanța de contencios administrativ poate adoptă una din următoarele hotărâri: a) de a respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție; b) de a admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul administrativ sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întârzierea executării hotărârii; c) de a admite acțiunea și constată circumstanțele care justifică suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

Astfel, faptul că instanța de apel, ca instanță de contencios administrativ, a emis o hotărâre prin care a modificat actul administrativ supus controlului judiciar 6 denotă că aceasta și-a depășit limitele împuternicirilor. Or, legiuitorul nu a conferit instanței de contencios administrativ împuternicirea de a modifica actului administrativ, întru ajustarea acestuia cerințelor legale. În esență, necesitatea modificării actului administrativ pentru ca acesta să corespundă cerințelor legale de facto atestă ilegalitatea acestuia. Circumstanța dată atrage după sine, cu titlu de sancțiune, aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ și anularea actului administrativ ca fiind ilegal.

Finalmente, instanța de recurs constată că prima instanță just și temeinic a ajuns la concluzia necesității admiterii acțiunii depuse de Igor Nepaliuc și anulării ordinului nr. 89-p din 25 ianuarie 2017 emis de către directorul general al Serviciului Vamal, ca fiind ilegal și emis cu încălcarea procedurii. Deopotrivă, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanței în partea restabilirii în funcție a lui Igor Nepaliuc și reparării prejudiciului pentru lipsa forțată de la muncă și a prejudiciului moral. Or, conform art. 90 alin. (1) și (2) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă;b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Corelând circumstanțele expuse supra, instanța de recurs ajunge la concluzia că decizia instanței de apel se bazează pe neelucidarea multiaspectuală a circumstanțelor importante pentru justa soluționare a disensiunii deferită judecății, circumstanță ce a generat interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material ce guvernează raportul material-litigios, iar drept consecință adoptarea unei soluții greșite și nemotivate.

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei). În acest sens se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, element care lipsește în decizia instanței de apel.

În condițiile expuse supra, Colegiul vădește justețea și temeinicia soluției primei instanțe adoptate pe fondul cauzei, care este bazată pe suportul probator administrat la materialele cauzei, identificarea corectă a raporturilor material- litigioase, precum și interpretarea și aplicarea corectă a cadrului legal pertinent speței.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, iar prima instanță a pronunțat o soluție justă și 7 temeinică, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Nepaliuc împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ, casării deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerii hotărârii din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) și art. 445 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Igor Nepaliuc, reprezentat de avocatul Petru Balan, împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Se casează integral decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptate în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Nepaliuc împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh Nina Vascan 8