2ra-2416/18 — evacuare, incasarea prejudiciului material, a dobinzii de intirziere, a prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata

2ra-2416/18 — evacuare, incasarea prejudiciului material, a dobinzii de intirziere, a prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2416/18

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud: O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță)

DECIZIE

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului municipal Chișinău, reprezentată de avocatul Sidlețchi Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dubalari Serghei

împotriva Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului mun. Chișinău cu privire la evacuare și

încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 februarie 2014, Dubalari Serghei, reprezentat de avocatul Victor

Constantinov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale

Educație Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău solicitând evacuarea

pârâtului din încăperile ocupate abuziv și încasarea din contul Direcției Generale

Educație Tineret și Sport a Primăriei mun. Chișinău în beneficiul reclamantului

Dubalari Serghei a sumei de 403000 de lei cu titlu de prejudiciu material achitat în

formă de penalitate pentru netransmiterea imobilului în locațiune, a sumei de

484730,26 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin neachitarea sumei chiriei

pentru perioada ultimelor 36 luni, a sumei de 200000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat, cât și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este proprietarul bunului imobil

situat în xxxxxx, drept dovadă servind înregistrarea bunului în Registrul bunurilor

imobile din 2003.

Reclamantul a declarat că Direcția Generală Educație Tineret și Sport a

Primăriei mun. Chișinău în mod abuziv folosește o parte a bunului imobil privat al

reclamantului, exploatând încăperile garajelor cu lit. „V” al imobilului în scopuri

personale, pentru păstrarea automobilelor organizației, păstrarea bunurilor în

încăperile ocupate, fără achitarea chiriei, fără a suporta cheltuieli pentru exploatarea

imobilului. Pârâtul a refuzat în repetate rânduri propunerea reclamantului de a încheia

contractul de locațiune asupra încăperilor ocupate abuziv, iar prin răspunsurile sale

practic refuză să recunoască chiar și dreptul de proprietate al reclamantului.

Reclamantul a considerat că acțiunile ilegale ale pârâtului au dus, inclusiv și la

pierderi financiare directe în procesul exercitării contractului de locațiune din 21

ianuarie 2009 încheiat între reclamant și persoana fizică pe un termen de 5 ani, care a

fost reziliat datorită faptului ocupării abuzive a imobilului litigios. Ori, în baza

contractului menționat reclamantul a fost obligat să restituie integral suma primită de

la locatar și să-i repare prejudiciu cauzat, achitând penalitatea prevăzută în contract

din cauza imposibilității intrării în posesia bunurilor ce îi aparțin cu drept de

proprietate și transmiterea acestora locatarului-chiriaș.

Conform invocărilor din acțiune, pârâtul refuză să prezinte reclamantului

dreptul, confirmat documentar, asupra legalității ocupării și folosirii încăperilor

litigioase, continuând exploatarea lor fără nici un temei legal și provocând uzura lor,

în cadrul exploatării ilegale, pricinuind astfel un prejudiciu material reclamantului.

Partea reclamantă a menționat că la 13 iunie 2013 în adresa pârâtului a fost

expediată somație repetată, prin care a solicitat eliberarea necondiționată a încăperilor

imobilului ce-i aparține în termen de 7 zile și a solicitat recuperarea prejudiciului

cauzat ce constituie costul lunar al locațiunii în sumă de a câte 7000 de lei pentru

întreagă perioada folosirii ilegale a spațiilor litigioase, care nemotivat a fost respinsă

de către pârât.

În circumstanțele descrise, reclamantul a considerat că acțiunile pârâtului

privind folosirea ilegală a averii ce aparține altui proprietar sunt intenționate și fiind

culpabile, deoarece bunul imobil litigios a fost ocupat ilegal și se folosește cu rea-

credință din care cauză instituția pârâtă urmează să fie obligată de a achita atât

sumele prejudiciului material cauzat, cât și cel moral, inclusiv achitând dobânda de

întârziere pentru întreagă perioada de timp din momentul refuzului de a elibera

încăperile din 28 iunie 2013.

Reclamantul a insistat că acest drept îi revine în virtutea prevederilor articolului

374 Cod civil, care stabilește dreptul la revendicarea bunurilor aflate în posesia

nelegitimă a altuia. Iar, rezultând din alin. (3) al normei de drept menționate în

coroborare cu art. 312 alin (1) Cod civil reclamantul pretinde și la recuperarea

pierderilor ce țin de penalitatea achitată pentru neexecutarea contractului de locațiune

din 21 ianuarie 2009 încheiat între reclamant și persoana fizică în valoare de 403000

de lei, precum și recuperarea prejudiciului pentru imposibilitatea de a transmite

bunurile imobile în locațiune, rezultând din costul stabilit în contractul de locațiune

menționat supra (8 euro pentru 1 m/2 lunar, calculat pentru 36 luni), ceea ce este egal

cu 27095,04 euro sau 484730,26 de lei (rezultând din cursul oficial BNM la 17

decembrie 2013, 1 euro - 17,89 lei).

Concomitent, Dubalari Serghei a specificat că rezultând din gradul vinovăției a

pârâtului și durata încălcării dreptului de proprietate, ținând cont de starea fizică a

reclamantului, care este invalid de gradul I, pretinde inclusiv încasarea de la pârât în

favoarea sa a prejudiciului moral în mărime de 200000 de lei.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

acțiunea a fost admisă parțial; a fost evacuată Direcția Generală Educație Tineret și

Sport a Primăriei mun. Chișinău cu toate bunurile mobile din imobilul situat în xxxxx

încăperile nr. 3 și nr. 4 (garaje) cu suprafața de 79,6 m.p. și a fost încasat din contul

Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Primăriei mun. Chișinău în beneficiul

lui Dubalari Serghei prejudiciul material în sumă de 824357,82 de lei și cheltuielile

de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 500 de lei; în rest, acțiunea lui

Dubalari Serghei a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, a fost încasat din contul

Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Primăriei mun. Chișinău în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 24330,73 de lei.

Prin decizia din 04 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Direcția Generală Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău și

a fost casată hotărârea primei instanțe și trimisă cauza la rejudecare în prima instanță,

în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei în prima instanță, la etapa pregătirii cauzei pentru

dezbateri judiciare, a fost atras în proces Consiliul mun. Chișinău.

În cadrul procesului de judecată, Dubalari Serghei, reprezentat de avocatul

Constantinov Victor, a depus cerere de modificare a cuantumului pretențiilor din

acțiune, în care a invocat că, deoarece pârâtul nu a eliberat încăperile litigioase nici

după pronunțarea hotărârii, consideră necesar de a completa cerințele în vederea

majorării sumei dobânzii de întârziere pentru perioada 03 octombrie 2014 – 04 iunie

2015, luând în vedere dinamica creșterii ratei de bază a BNM.

Astfel, a invocat că în perioada 03 octombrie 2014 – 11 decembrie 2014 (rata

BNM 3,5%) - 70 de zile x 98.12 lei constituie 6868,40 de lei, în perioada 12

decembrie 2014 – 29 decembrie 2014 (rata 4,5%) - dobânda calculată conform

articolului 619 alin. (1) Cod civil constituie 109,68 de lei zilnic, în perioada de 18 zile

1974,24 de lei; în perioada 30 decembrie 2014 – 28 ianuarie 2015 (rata BNM 6,5%

sau 121,21 de lei zilnic) pentru 30 zile constituie 3636,30 de lei; în perioada 29

ianuarie 2015 – 17 februarie 2015 (rata BNM 8.5% sau 155,84 de lei zilnic) pentru 19

zile constituie 2960,96 de lei; în perioada 18 februarie 2015 – 27 mai 2015 (rata

BNM 13,5% sau 213,56 de lei zilnic) pentru 99 zile este egală cu 21142,44 de lei; în

perioada 28 mai 2015 – 04 iunie 2015 (rata BNM 14,4% sau 225,11 lei) pentru 8 zile

constituie 1800,88 de lei. În total dobânda pentru întârziere calculată de 28356,58 de

lei urmează a fi majorată cu 31514,72 de lei, constituind în total, la situația din 04

iunie 2015, suma de 59871,30 de lei. (f.d 139-140, vol. I)

Ulterior, prin cererea scrisă, reclamantul Dubalari Serghei, prin intermediul

avocatului Constantinov Victor, a modificat cerințele din acțiune referitor la

evacuarea pârâtului din încăperile ocupate abuziv, solicitând evacuarea pârâtului din

încăperile nelocuibile nr. 3 și nr. 4 (garaje) cu suprafața de 55,0 m.p. și 24,6 m.p. a

bunului imobil din str. P. Movilă nr. 22/2 lit. „V”, cu nr. cadastral 0100519.185.01.

(f.d. 151, vol. I)

Până la finalizarea examinării cauzei, reclamantul Dubalari Serghei,

reprezentat de avocatul Constantinov Victor, a mai depus o cerere cu privire la

modificarea cuantumului cerințelor din acțiune, în sensul majorării sumei dobânzii de

întârziere pentru perioada 03 octombrie 2014 - 27 iulie 2015, luând în considerare

dinamica creșterii ratei de bază a BNM, solicitând încasarea dobânzii de întârziere în

cuantum de 78814,99 de lei. (f.d 169-170, vol. I)

Prin hotărârea din 31 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

acțiunea a fost admisă parțial; a fost evacuată Direcția Generală Educație Tineret și

Sport a Consiliului mun. Chișinău cu toate bunurile din încăperile nelocuibile nr. 3 cu

suprafața de 55,0 m.p. și nr. 4 cu suprafața de 24,6 m.p. a bunului imobil din str.

xxxxxx, lit. „V” xxxxxx, cu nr. cadastral xxxxx și a fost încasat din contul Direcției

Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău în beneficiul lui

Dubalari Serghei cu titlu de prejudiciu material suma de 421357,82 de lei și taxa de

stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 500 de lei, iar în

total suma de 421857,82 de lei; în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 09 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Consiliul mun. Chișinău și Direcția Generală Educație Tineret

și Sport a Consiliului mun. Chișinău și a fost menținută hotărârea din 31 iulie 2015 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

La 08 aprilie 2016, Direcția Generală Educație Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea pretențiilor lui Dubalari Serghei

ca fiind neîntemeiate și lipsite de temei juridic.

Prin decizia din 29 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău; a fost casată integral decizia din 09 februarie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dubalari Serghei

împotriva Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău,

Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău cu privire la evacuare și

încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Consiliul mun. Chișinău și Direcția Generală Educație Tineret

și Sport a Consiliului mun. Chișinău și a fost menținută hotărârea din 31 iulie 2015 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

La 26 septembrie 2018, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de Sidlețchi Iurie, a declarat recurs împotriva

deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea hotărârilor

judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea pretențiilor lui

Dubalari Serghei ca fiind neîntemeiate și lipsite de temei juridic.

În motivarea recursului s-a invocat că în dosar lipsesc documente ce ar

demonstra că intimatul a devenit proprietarul bunului proprietate publică municipală.

Or, contractul de locațiune încheiat între Dubalari Serghei și Anton Andrei nu are

putere juridică, întrucât nu întrunește condițiile prevăzute la art. 876 alin. (2) din

Codul civil. De asemenea, a invocat că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu

s-au expus asupra acestui contract de locațiune care este ilegal.

Recurentul a menționat că actele ce confirmă proprietatea bunului și modul de

dobândire nu sunt prezentate în mod intenționat, fapt care duce la prejudicierea

statului în proporții deosebit de mari și totodată, din motive necunoscute, instanța de

apel nu a dat apreciere acestor circumstanțe.

Mai invocă recurentul că în încăperile respective sunt depozitate manualele

pentru întreg municipiul Chișinău și mașina de serviciu a Direcției Generale Educație

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, ba mai mult odată cu trecerea în sediul

din mun. Chișinău, str. Dosoftei, 99, a utilizat încăperile date.

Drept urmare, insistă că instanțele de judecată nu au dat o apreciere faptului că

Dubalari Serghei nu a adus probe care ar dovedi majorarea suprafețelor pe care le

deține de la 104,2 m.p. la 257,93 m.p., și care ar include și garajele cu suprafața

pretinsă de 79,6 m.p.

În același timp, evidențiază recurentul că în hotărârea primei instanțe și în

decizia instanței de apel se face referire la contractul de locațiune între Dubalari

Serghei și Anton Andrei cu privire la transmiterea în locațiune a încăperii lit. „V” din

xxxxx cu suprafața de 95,08 m.p., pe când suprafața reală fiind, de fapt, 79,6 m.p.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din 20 iunie

2018 și a fost expediată în adresa participanților la proces la 19 iulie 2018, conform

scrisorii de însoțire (f.d. 162, vol. II), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 26 septembrie 2018 în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.

Chișinău, reprezentată de Sidlețchi Iurie, și va menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum

și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei,

iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii.

Din materialele cauzei rezultă că Dubalari Serghei înaintând acțiunea în instanța

judecată împotriva Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun.

Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău, ulterior

concretizându-și cerințele din acțiune, în final a solicitat evacuarea Direcției Generale

Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău din încăperile garajelor cu nr. 3

și 4 lit. V cu suprafața de 55,0 m.p. și 24,6 m.p. al bunului imobil din str. M.P.

Movilă 22/2 cu nr. cadastral 0100519.185.01 și încasarea din contul Direcției

Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău în beneficiu său a

sumei de 403000 de lei cu titlu de prejudiciul material achitat în formă de penalitate

pentru netransmiterea imobilului în locațiune, a sumei de 421357,82 de lei cu titlu de

prejudiciu material, 78814,99 de lei cu titlu de dobânda de întârziere și 200000 de lei

cu titlu de prejudiciul moral cauzat, cât și cheltuielile de judecată.

Judecând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 31 iulie 2015, a admis

parțial acțiunea depusă de Dubalari Serghei, a evacuat Direcția Generală Educație

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău cu toate bunurile din încăperile

nelocuibile nr. 3 cu suprafața de 55,0 m.p. și nr. 4 cu suprafața de 24,6 m.p. a bunului

imobil din xxxxxxx, lit. „V” xxxxxx, cu nr. cadastral xxxxxxx și a încasat din contul

Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău în beneficiul

lui Dubalari Serghei cu titlu de prejudiciu material suma de 421357,82 de lei și taxa

de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 500 de lei, iar

în total suma de 421857,82 de lei; în rest, acțiunea a respins-o ca neîntemeiată.

Fiind investită cu judecarea apelurilor, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia

din 20 iunie 2018, a respins apelurile declarate de Consiliul mun. Chișinău și Direcția

Generală Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău și a menținut

hotărârea din 31 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Direcția Generală Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău,

reprezentată de avocatul Sidlețchi Iurie, nefiind de acord soluția adoptată de către

instanța de apel a contestat-o cu recurs, invocând că instanța de judecată la

examinarea cauzei a interpretat eronat legea.

Examinând temeiurile invocate de către recurent în raport cu materialele cauzei,

Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel referitor la menținerea

hotărârii primei instanțe prin care a admis parțial acțiunea depusă de Dubalari

Serghei, din motivele de succed.

Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția RM, statul ocrotește proprietatea

și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității

omului. Dreptul la proprietate privată este garantat și nimeni nu poate pune careva

obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății sale.

Conform art. 316 alin. (1), (2) Cod civil, proprietatea este, în condițiile legii,

inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda

proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și

prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

Conform art. 320 alin. (2) Codul civil, dreptul de proprietate se poate dobândi,

în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune

precum și prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de

proprietate.

Din normele precitate supra rezultă că, dreptul de proprietate este acel drept

subiectiv ce conferă titularului exercitarea în putere proprie și în interes propriu a

atributelor de posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor sale în limitele

determinate de lege.

Conform art. 374 alin. (1) Cod civil, proprietarul este în drept să-și revendice

bunurile aflate în posesia nelegitimă a altuia.

Astfel, după cum au constatat și instanțele naționale, reclamantul Dubalari

Serghei este proprietarul bunului imobil: teren pentru construcții cu suprafața de

0,0303 ha cu nr. cadastral xxxxxx și construcția cu suprafață de 257.93 m.p., cu nr.

cadastral xxxxxx, situate în xxxxxx.

Conform planului cadastral al construcției xxxxxx lit. „V” situată în xxxxxx,

rezultă că, construcția are mai multe încăperi de diferite destinații, dintre care

încăperile nelocuibile nr. 3 cu suprafața de 55,0 m.p. (garaj) și nr. 4 cu suprafața de

24, 6 m.p. (garaj). (f.d.154)

Astfel, încăperile nelocuibile (garaj urile) nr. 3 și nr. 4 ale bunului imobil din

xxxxxx, lit. „V” cu nr. cadastral xxxxxx, constituie proprietatea lui Dubalari Serghei.

În speță, reclamantul pretinde evacuarea Direcției Generale Educație Tineret și

Sport a Consiliului mun. Chișinău; încasarea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere și a prejudiciului moral de la pârât, din motiv că încăperile nelocuibile

(garajurile) nr. 3 și nr. 4 sunt folosite de către ultimul, în lipsa unui temei legal.

Colegiul indică că la materialele cauzei sunt anexate probe pertinente ce

confirmă dreptul de proprietate al lui Dubalari Serghei asupra încăperilor nelocuibile

(garaj urile) nr. 3 și nr. 4 a bunului imobil din str. xxxxxx, lit. „V” cu nr. cadastral

xxxxxx.

În contextul dat, instanța de recurs precizează că actele ce au stat la baza

înregistrării dreptului de proprietate au fost prezentate de către părți în cadrul

dezbaterilor judiciare și anume la actele cauzei a fost anexat contractul de vânzare-

cumpărare din 14 februarie 2003, conform căruia Dubalari Serghei a cumpărat de la

SRL „Silvia-SFD” SRL, blocul administrativ lit. „V1”, cu suprafața totală de 150,50

m.p., situat în xxxxxxx.

Contractul menționat supra a fost înregistrat Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău la data de 07.05.2003, cu numărul cadastral xxxxxx.

Tot aici, este important de a se indica că conform contractului reținut supra,

vânzătorul SRL „Silvia-SFD” deține cu drept de proprietate, blocul nominalizat

supra, în temeiul Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 14/8-1 din 13.06.2002 și a

procesului-verbal de examinare a construcției samavolnice nr. 155 din 17.07.2002.

Conform procesului-verbal de recepție finală nr.100 din 19.02.2009, a

imobilului lit. „V” (garaj-încăperile nr. 3 și nr. 4), acesta a fost înregistrat la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău la 06.04.2004.

Drept urmare, Colegiul reține ca fiind întemeiată ipoteza instanței de apel

precum că temeiul înregistrării dreptului de proprietate a lui Dubalari Serghei asupra

imobilului situat în xxxxxx, al imobilului cu nr. cadastral xxxxxx de pe adresa

indicată, au servit contractul de vânzare-cumpărare din 14 februarie 2003 și procesul-

verbal de recepție finală nr. 100 din 19.02.2009.

Astfel, criticile invocate de către Direcția Generală Educație Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău precum că reclamantul nu a prezentat contractul de

vânzare-cumpărare al imobilului din litigiu, nu justifică respingerea cerinței de

evacuare, întrucât actele prezentate supra confirmă dreptul de proprietate al

reclamantului asupra încăperilor nelocuibile (garaje) situate în xxxxx.

Cu referire la argumentul pârâtului referitor la faptul că în aceste încăperi sunt

depozitate manualele pentru întreg municipiul Chișinău și mașina de serviciu a

Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, pe lângă

faptul că reprezintă o simpla afirmație nesusținută de probe, nu are nicio influență

asupra cererii de evacuare, fiind la latitudinea proprietarului imobilului dacă dorește

sau nu să mai tolereze prezența pârâtului în imobilul său.

Deci, poziția formulată de pârât conduce spre concluzia că acesta folosește

imobilul prin simpla îngăduință sau toleranță acordată de reclamant.

În aceste condiții, Colegiul consideră că pârâtul nu a invocat un titlu care să

justifice dreptul său de folosință asupra imobilului situat în xxxxxx.

Față de aceste considerente, instanță de apel corect a apreciat că speței sunt

aplicabile prevederile art. 316 alin. (2) din Codul civil și a admis cererea

reclamantului, or prin respingerea pretențiilor referitor la înlăturarea obstacolelor în

exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilului indicat supra s-ar produce o

încălcare a dreptului de proprietate al lui Dubalari Serghei protejat atât de normele

naționale, cât și de normele internaționale.

Mai mult, lipsirea de proprietate a lui Dubalari Serghei ar avea un caracter

ilegal, în condițiile când Direcția Generală Educație Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău nu dispune de niciun temei de drept pentru a folosi și ocupa imobilul

situat în xxxxxx, or în conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă,

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Sub aspectul dat, Colegiul reține și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului în aplicarea și interpretarea art. 8 din Convenția Europeana a Drepturilor

Omului, sub aspectul dreptului la domiciliu. În cauza Cosic c. Croației (hotărârea din

15 ianuarie 2009), Curtea a reținut că evacuarea reclamantei din apartament a

constituit o ingerința în dreptul la respectarea domiciliului, chiar dacă hotărârea de

evacuare nu a fost încă pusa în executare (a se vedea mutatis mutandis cauza

Stanková c. Slovaciei, par. 7, hotărârea din 9 octombrie 2007). Pierderea locuinței de

către o persoana este o forma extremă a ingerinței în dreptul la respectarea

domiciliului. Orice persoană ce riscă o restrângere atât de grava trebuie în principiu

să poată cere unui tribunal independent ca să stabilească proporționalitatea și

rezonabilitatea măsurii prin prisma art. 8 din Conventie, chiar dacă, potrivit dreptului

intern, dreptul sau de a ocupa un imobil s-a stins (a se vedea McCann c. Regatului

Unit, par. 50, 13 mai 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța de recurs reține că ingerința urmărește

un scop legitim, de a proteja drepturile reclamantului - în calitate de proprietar al

bunului imobil - garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului. Ingerința este necesară într-o societate democratică,

iar în aprecierea proporționalității acestei masuri cu scopul urmărit instanța va avea în

vedere, situația de fapt și de drept anterior reținută.

La caz, Colegiul relevă că din materialul probator se atestă că reclamantul deține

cu drept de proprietate încăperile nelocuibile (garaj nr. 3 și nr. 4), deoarece Dubalari

Serghei a confirmat prin acte juridice dreptul de proprietate asupra imobilului situat

în xxxxx.

În contextul dat, Colegiul va reține ca fiind justă și ipoteza instanței de apel

precum că actele care au servit drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate a

bunului imobil litigios, în Registrul bunurilor imobile, după Dubalari Serghei nu au

fost contestate, fapt ce nu poate pune la îndoială veridicitatea acestora, până la proba

contrară.

Deci, cerința reclamantului privind evacuarea pârâtului din încăperile

nelocuibile nr. 3 și nr. 4 (garaje) cu suprafața de 55,0 m.p. și 24,6 m.p. al bunului

imobil din xxxxxxx lit „V” cu nr. cadastral xxxxxx sunt întemeiate și corect reținute

de către instanța de apel în sensul admiterii acestora.

De asemenea, Colegiul consideră că instanța de apel just a admis și pretenția

reclamantului ce vizează încasarea prejudiciului material suma de 421357,82 lei, care

constituie venitul ratat, deoarece la materialele dosarului a fost prezentat contractul

de locațiune din 21 ianuarie 2009, încheiat între Dubalari Serghei și Anton Andrei, în

temeiul căruia ultimului au fost transmise în locațiune încăperile garajelor lit.”V” cu

suprafața de 94,08 m.p. al imobilului cu nr. cadastral xxxxxx, amplasat în xxxxx.

Prețul unui m.p. stabilit în contractul de locațiune menționat supra, a fost

calculat conform înscrisurilor prezentate în acest sens, iar suprafața încăperilor

nelocuibile nr. 3 și nr. 4 constituie 79,6 m.p (55,0 m.p. +24,6 m.p.) x 8 euro= 636,8

euro x 36 luni = 22924 de lei, 8 euro x 18,36 de lei = 421357,82 de lei. (f.d.36 verso,

38-43, 44)

În aceste circumstanțe, Colegiul relevă că instanța de apel corect a relatat că

venitul ratat este venitul, care ar fi fost posibil în condițiile unui comportament

normal din partea autorului prejudiciului în împrejurimi normale de executare a

obligațiilor sale contractuale, fiind demonstrată obligator legătura cauzală între

încălcarea exprimată prin neexecutarea obligației și paguba cauzată. Pentru

recunoașterea venitului este necesar ca persoana prejudiciată să presupună că va

obține acest venit în condițiile normale ale circuitului civil, adică în condițiile tipice

de funcționare a pieții asupra cărora nu influențează circumstanțele imprevizibile sau

împrejurările de forță majoră.

Conform art. 876 alin.(2) Cod civil, contractul de locațiune a unui bun imobil pe

un termen ce depășește 3 ani trebuie înscris în registrul bunurilor imobile.

Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului față de terț.

Așadar, critica pârâtului precum că nu poate fi pus la baza calculării

prejudiciului material contractul de locațiune din motivul nerespectării înregistrării în

sensul art. 876 alin. (2) Cod de procedură civilă, nu este temei de respingere a

pretenției date.

Ori, odată ce folosind prețul indicat în contract pentru calcularea sumei

prejudiciului, reclamantul a justificat suma pretinsă și prin alte probe, inclusiv și

analizele experților din piața imobiliară, chiar și practica Primăriei mun. Chișinău,

care justifică solicitările înaintate și care nu au fost combătute cu alte probe, cu toate

că Direcției Generale Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău i-a fost

acordat suficient timp pentru a prezenta modul de calcularea a chiriei încăperilor

nelocuibile ce constituie proprietatea publică, fapt ignorat de pârât.

Cu referire la solicitarea recurentului de a fi numită o expertiză judiciară în

sensul calculării chiriei încăperilor nelocuibile ce constituie proprietate publică,

Colegiul evidențiază că acesta în cadrul derulării procesului de judecată nu a depus

diligență pentru a fi prezent în ședința de judecată și de a susține cerința înaintată, ori,

prin cererile de examinare în lipsă a litigiului, a dat dovadă de o indiferență în

vederea soluționării juste a cauzei, ca ulterior să aducă instanțelor de judecată critici

referitor la lipsa unor înscrisuri ce ar justifica modul de calcul a chiriei asupra

încăperilor nelocuibile aflate în litigiu.

Mai mult ca atât, nici la ședințele de judecată din instanța de apel din 06 iunie

2018 și din 20 iunie 2018 Direcția Generală Educație Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău nu s-a prezentat, depunând cerere de amânare a examinării cauzei.

(f.d. 151, 152, vol. II)

Sub aspectul dat, Colegiul va reține ca relevant și aspectul reținut de către

instanța de apel referitor la faptul că la rejudecarea cauzei în apel Direcția Generală

Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău nici nu au solicitat numirea pe

dosar a unei expertize.

La acest capitol, Colegiul apreciază ca fiind pertinente prevederile art. 119 alin.

(l) Cod de procedură civilă, care statuează că, probele se adună și se prezintă de către

părți și de alți participanți la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar

dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la solicitarea părților și altor

participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor necesare, cu excepția

cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a probelor este înaintată în

mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa examinarea cauzei sau proba

reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență. Probele se prezintă în faza de

pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare în termenul stabilit de instanță, dacă

legea nu prevede altfel.

În astfel de situație, Colegiul remarcă că instanța de apel just a respins cerința

intimatului referitor la numirea unei expertize pe litigiul dat, deoarece însăși Direcția

Generală Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău nu a întreprins măsuri

în vederea confirmării necesității efectuării unei expertize juridice pe dosarul dat.

În consecință, Colegiul conchide că instanța ierarhic inferioară corect a

concluzionat asupra temeiniciei pretențiilor din cererea de chemare în judecată

depusă de Dubalari Serghei rezultând din probele administrate la speță în raport cu

circumstanțele cauzei și normele de drept material și procedural aplicabile litigiului

dedus judecății.

Alte argumente invocate de recurent, în susținerea poziției sale, nu pot fi reținute

de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se axează pe

circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanțele ierarhic

inferioare, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

De asemenea, Colegiul reține că în cadrul judecării cauzei, instanța de apel a

creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților

dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 CEDO.

În circumstanțele de fapt și de drept menționate și având în vedere faptul că

instanța de apel la adoptarea actului de dispoziție contestat a aplicat și interpretat

corect normele de drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor

administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă și verificarea

suplimentară a anumitor dovezi nu este necesară, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat și va menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3)

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Direcția Generală Educație, Tineret și

Sport a Consiliului municipal Chișinău.

Se menține decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

31 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Dubalari Serghei împotriva Direcției Generale

Educație Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău cu privire la evacuare și încasarea

prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Nina Vascan