3ra-1530/18 — contestarea actelor administrative

3ra-1530/18 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1530/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași – E. Bolocan

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Pahopol, A. Malîi, A. Bostan

ÎNCHEIERE

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Agenția de Informații

și Intermediere „Natașa” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la acțiunea Agenției de Informații și Intermediere „Natașa”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din data de 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Agenția de Informații și Intermediere

„Natașa” Societate cu Răspundere Limitată, s-a menținut hotărârea din data de 17

martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

constată:

La 23 mai 2016 Agenția de Informații și Intermediere „Natașa” Societate cu

Răspundere Limitată (în continuare SRL „Natașa”), a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Fiscal de

Stat, succesor în drepturi al Inspectoratul Fiscal de Stat Călărași, prin care a

solicitat anularea în parte a deciziilor nr. 130 din data de 23 februarie 2017 privind

încălcarea legislației comise de SRL „Natașa” și nr. 226 din data de 20 aprilie 2016

privind contestația înaintată de SRL „Natașa” împotriva deciziei nr. 130 din data

de 23 februarie 2017.

În motivarea acțiunii s-a invocat că organul fiscal a efectuat controlul fiscal la

SRL „Natașa”, în rezultatul căruia a fost emisă decizia nr. 130 din data de 23

februarie 2017 asupra cazului de încălcare de către contribuabil a legislației fiscale,

care a fost contestată de către contribuabil la 21 martie 2016.

Prin decizia nr. 226 din data de 20 aprilie 2016 s-a dispus anularea parțială a

deciziei și anume, anularea pct. II alin. (1) din partea descriptivă a deciziei nr. 130

din 23 februarie 2016, cu obligarea contribuabilului să execute decizia contestată,

ținând cont de modificările operate prin decizia nr. 226 din 20 aprilie 2016.

Reclamanta a indicat că în cadrul controlului organul fiscal a constatat

încălcarea prevederilor art. 116, alin. (8) al Codului fiscal, care stabilește obligația

contribuabilului de a informa organul fiscal despre închiderea/modificarea

1

oficiului/ sediului și subdiviziunii, încălcare care este recunoscută de către SRL

„Natașa”.

De asemenea, în cadrul controlului fiscal organul fiscal a mai constatat

încălcarea legislației art. 8, pct. 2, lit. f) al Codului fiscal, neprezentarea

documentelor solicitate de către organul fiscal, cu care contribuabilul nu este de

acord, iar prin decizia nr. 226 din data de 20 aprilie 2016 a fost considerată

neîntemeiată și nefondată.

Alte pretinse încălcări constatate de organul fiscal cu care contribuabilul nu

este de acord sunt art. 88, alin. (1) al Codului fiscal necalcularea și neachitarea în

întregime a impozitului pe venit din salariu, încălcarea art. 92, alin. (1, 2) al

Codului fiscal nedeclararea și neachitarea în întregime a impozitului pe venit din

salariu pe anul 2014, (conform, IRV09-IRV14), încălcarea art. 92, alin. (3) al

Codului fiscal declararea informației incorecte pentru anul 2014 cu privire la

persoanele care au obținut venit de la lucrări de reparație conform actelor de

recepție finală, încălcarea art. (3), anexa 2, pct. 1.1 al Legii nr. 329 din data de 23

decembrie 2013, prin necalcularea și neachitarea cotelor de asigurări sociale pe

anul 2014 și contribuțiile individuale de asigurări sociale de la fondul de salarizare

nedeclarat, încălcarea cap. III, art. (6) și anexa 1, pct. 1-3 al Legii nr. 1593- XV din

26 decembrie 2002, prin necalcularea și neachitarea primei de asigurare obligatorie

de asistență medicală.

Pentru încălcările depistate și după examinarea contestației depuse de către

SRL „Natașa”, organul fiscal a dispus încasarea în bugetul de stat a impozitului pe

venit reținut din salariu în sumă de 3 141,16 lei, contribuțiilor de asigurări sociale

obligatorii în sumă de 10 822, 65 lei, contribuțiilor individuale de asigurare socială

în sumă de 2 823,30 lei, primelor de asigurare medicală obligatorii în sumă de 4

088 lei. Pentru încălcările legislației fiscale s-au aplicat următoarele sancțiuni:

- în temeiul art. 255 din Codul fiscal, pentru neprezentarea informației

referitor la schimbarea sediului, închiderea subdiviziunilor, amendă în mărime de 4

000 lei;

- în temeiul art. 260, alin. (3) din Codul fiscal, pentru întocmirea incorectă a

declarației IRV14 – 1 caz, IALS14 – 1 caz, amendă în mărime de 1 000 lei pentru

fiecare caz;

- în temeiul art. 26, alin. (4) din Codul fiscal, pentru diminuarea impozitului

pe venit din salariu în sumă de 3141,16 lei, amendă în mărime de 16% din suma

diminuată, total 942 lei;

- în temeiul art. 10, pct. 6 din Legea BASS, amendă în mărimea contribuțiilor

de asigurări sociale de stat obligatorii diminuate, ceea ce constituie 10 822,65 lei și

respectiv 2 823,30 lei;

- în temeiul art. 29, pct. 3 din Legea fondurilor de asigurări obligatorii de

asistență medicală, amendă calculată în mărimea primelor de asigurare obligatorie

de asistență medicală diminuată ce constituie suma de 4 088 lei;

- în temeiul art. 10, alin. (2) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe

anul 2014 pentru neachitarea în termen a contribuțiilor de asigurări sociale și

contribuțiilor individuale de asigurări sociale, s-a calculat majorare de întârziere în

mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 4 047,68 lei și respectiv

10 55,92 lei;

- pentru neachitarea în termenul stabilit a primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală în sumă de 4 088 lei, s-a calculat penalitate pentru fiecare zi de

2

întârziere în mărime de 0,1%, ceea ce constituie suma de 1 528,92 lei, iar conform

art. 228 din Codul fiscal, s-a calculat majorare de întârziere pentru neachitarea în

termen a impozitului pe venit din salariu în mărime de 5 lei.

SRL „Natașa” consideră că atât decizia nr. 130 din data de 23 februarie 2016,

cât și decizia nr. 226 din data de 20 aprilie 2016 sunt parțial eronate, nefondate,

lipsite de suport faptic și normativ, ce rezultă din aprecierea subiectivă și

incompletă a legislației în vigoare, urmând a fi anulate în partea respingerii

contestației.

Referitor la pretinsa încălcare de către SRL „Natașa” a prevederilor art. 88

alin. (1), 92 alin. (1) și (2), 92 alin. (3) ale Codului fiscal, consideră că organul

fiscal nu a prezentat careva acte care să confirme cele constatate, ori, conform

actului de control nr. 3-551074 din 25 ianuarie 2016 suma de 3 141,16 lei a fost

calculată arbitrar de către colaboratorii organului fiscal din suma stabilită de către

aceștia în calitate de salariu, care urma să fie achitată și anume, această sumă a fost

calculată din suma de 51 100 lei, diferența de suma real eliberată salariaților de 31

555 lei și suma de 82 655 lei, suma inventată de către organul fiscal în momentul

efectuării controlului fiscal.

Privitor la omisiunea calculării și neachitării cotelor de asigurări sociale

pentru anul 2014 în sumă de 10 822,65 lei și contribuții individuale de asigurări

sociale în sumă de 2 823,30 lei de la fondul de salarizare nedeclarat în sumă de 47

055, precum și că contribuabilul nu a calculat și achitat în anul 2014 prima de

asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă de 4 088 lei de la fondul de

salarizare diminuat în sumă de 51 100 lei, reclamantul invocă că, sumele stabilite

ca fiind diminuate, au fost unilateral și arbitrar stabilite de Inspectoratul Fiscal de

Stat Călărași la întocmirea actului de control, cu deosebire, având în vedere

caracterul contradictoriu al constatărilor și anume, organul fiscal în primul caz

(contribuții de asigurări sociale) reține suma de 47 055 lei ca fiind fond de

salarizare nedeclarat, iar în cazul primelor de asigurare medicale suma diminuată

este de 51 100 lei.

Reclamanta nu recunoaște sancțiunile aplicate de către Serviciul Fiscal de

Stat, deoarece consideră că organul fiscal nu a prezentat probe care ar demonstra

vinovăția contribuabilului, ori în temeiul prevederilor art. 16 al Legii nr. 235 din 20

iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de

întreprinzător, la efectuarea controlului, organele de control vor ține cont de

principiile neadmiterii sancțiunilor care nu sunt stabilite de Lege, tratarea dubiilor

apărute la aplicarea legislației în favoarea întreprinzătorului.

SRL „Natașa” comunică că în motivarea deciziei nr. 226 din 20 aprilie 2016,

organul fiscal în calitate de autoritate publică urma să motiveze și să-și întemeieze

deciziile emise în privința contribuabilului.

Prin hotărârea din data de 17 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată

de SRL „Natașa”. (f.d. 155,162-169, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 martie 2018 a respins ca

fiind neîntemeiată cererea de apel depusă de către SRL „Natașa”, a menținut

hotărârea din data de 17 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași. ( f.d.

8, 9-26, vol.II)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 04 septembrie 2018 a depus

recurs SRL „Natașa”, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

3

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii. ( f.d. 31-35, vol.II)

În motivarea recursului SRL „Natașa” a indicat că decizia instanței de apel

este eronată, nefondată, lipsită de suport normativ și faptic, care rezultă din

aprecierea subiectivă și incompletă a legislației.

Recurenta consideră că organul fiscal eronat a calculat suma salariului care

urma să fie achitat, nefiind prezentat modul și metoda de calcul. SRL „Natașa”

duce evidența contabilă conform legislalție fiscale, iar prin extrasele bancare sunt

clare sumele care au fost pentru impozite și care pentru cheltuieli.

Se mai invocă că serviciul fiscal contrar prevederilor legislației a aplicat

sancțiune contribuabilului, fără a o informa prealabil cu privire la necesitatea

corectării dărilor de seamă.

La 26 octombrie 2018 Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la cererea de

recurs înaintată de către SRL „Natașa”, solicitând recunoașterea acestuia ca fiind

inadmisibil, ori argumentele invocate nu constituie temei de admitere a recursului,

deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural. ( f.d. 42-43, vol.II)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 martie

2018, confirmare privind recepționarea acesteia de către SRL „Natașa” la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul declarat la data de 04 septembrie 2018 de către

SRL „Natașa” se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SRL

„Natașa” este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

4

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către SRL „Natașa”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către SRL „Natașa”, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Agenția de Informații și Intermediere „Natașa”

Societate cu Răspundere Limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5