2ra-1085/18 — cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1085/18 — cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: M. Țugui dosarul nr. 2ra-1085/18

instanța de apel: A. Pahopol, I. Țurcan, V. Negru

DECIZIE

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Radu Rotaru, reprezentat de avocatul

Aurelia Parpalac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Radu Rotaru,

reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac împotriva lui Veaceslav Crețu și Alinei

Artemieva cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, prin care a

fost admisă cererea de apel declarată de Veaceslav Crețu, casată integral hotărârea

Judecătoriei Căușeni sediul Central din 29 mai 2017 și pronunțată o nouă hotărâre,

prin care a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată

constată:

La 11 ianuarie 2017, Radu Rotaru, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Crețu și Alinei

Artemieva cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este deținătorul și posesorul legal al

automobilului de model BMW 530 cu n/î CA XXXXX, nr. caroseriei XXXXX,

culoare neagră.

Relatează că la 7 august 2016, în jurul orei 05.00, se afla la terasa de lângă

stația de alimentare cu petrol „Petrom” din or. Căușeni str. Mihai Eminescu, la

parcarea căreia se afla și automobilul ce-i aparține, când de el s-a apropiat

Veaceslav Crețu, care i-a solicitat cheile de la automobil pentru a-și lua țigările.

Ulterior a aflat că de fapt ultimul a plecat cu automobilul, în aceeași zi, în

jurul orei 06.30, fiind telefonat de acesta care i-a comunicat că automobilul de

model BMW 530 cu n/î XXXXX, a fost condus de Alina Artemieva și a fost

implicat într-un accident în or. Căușeni str. A. Mateevici.

Comunică că în privința Alinei Artemieva, la 15 august 2016, au fost

întocmite două procese-verbale cu privire la comiterea de către aceasta a

1

contravențiilor administrative prevăzute la art. 242 alin. (1), 232 alin. (1), 229

alin. (2) și (3) Cod contravențional, fiind sancționată prin decizia din

15 august 2016 cu o amendă în mărime de 65 u.c. și 10 puncte de penalizare, cât și

în temeiul prevederilor art. 243 Cod contravențional.

Menționează că materialele dosarului contravențional au fost remise în

instanța de judecată, iar despre rezultatele examinării cazului menționat dânsul nu

cunoaște nimic.

Reiterează că în rezultatul comiterii accidentului rutier, i-a fost deteriorat în

mod considerabil automobilul ce-i aparține, iar potrivit actului de examinare a

mijlocului de transport auto nr. 2998 / „A” din 28 noiembrie 2016 întocmit de

evaluatorii independenți ai Uniunii Experților Exauto – Plus, i-a fost adus un

prejudiciu material în sumă de 129474,18 lei.

Având în vedere prevederile art. 1410 Cod civil, consideră că pârâții,

dobândind în mod ilicit izvorul de pericol sporit, automobilul de model BMW 530

cu n/î XXXXX, devenind posesori ilegali și care ulterior au comis accidentul

rutier, trebuie să răspundă solidar pentru prejudiciul cauzat.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398 alin. (1), 1410, 1416,

1424 Cod civil, art. 6, 8, 10, 13, 14 din CEDO, art. 5, 7, 38, 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar de la Veaceslav Crețu și

Alina Artemieva a prejudiciului material pricinuit în rezultatul accidentării

automobilului de model BMW 530 cu n/î XXXXX, în sumă totală de 129474,18

lei, a cheltuielilor de judecată legate de asistența juridică în sumă de 2500 lei,

traducerea și autentificarea actelor în sumă de 205 lei, efectuarea expertizei în

sumă de 1200 lei, în total în sumă de 3905 lei, precum și încasarea în bugetul de

stat a taxei de stat în mărime de 3884,23 lei de la a cărei plată dânsul este scutit în

temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) CPC.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni sediul Central din 29 mai 2017, a fost

admisă acțiunea, a fost încasat în mod solidar din contul lui Veaceslav Crețu și

Alinei Artemieva în beneficiul lui Radu Rotaru prejudiciul material în sumă totală

de 129474,18 lei, cheltuielile de judecată legate de asistența juridică în sumă de

2500 lei, cheltuielile legate de traducerea și autentificarea actelor în sumă de

205 lei, cheltuielile legate de efectuarea expertizei în sumă de 1200 lei.

A fost încasat în mod solidar din contul lui Veaceslav Crețu și Alina

Artemieva în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3884,23 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 a fost admisă

cererea de apel declarată de Veaceslav Crețu, casată integral hotărârea primei

instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea ca

neîntemeiată.

La 12 aprilie 2018, Radu Rotaru, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe și încasarea în

mod solidar de la Veaceslav Crețu, Alina Artemieva în folosul lui a cheltuielilor de

judecată suportate pentru examinarea cauzei civile în ordine de apel în sumă de

3000 lei.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând încălcarea esențială, cât și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural.

2

Consideră că instanța de apel urma să rețină faptul că instanța de fond a

examinat sub toate aspectele cauza, studiind toate circumstanțele expuse de el, or,

intimații fiind citați în mod legal nu și-au onorat obligațiunea de a se prezenta în

fața instanței de judecată.

Remarcă că instanța de fond a pronunțat o hotărâre bine argumentată și legal

întemeiată.

Afirmă că nu pot fi tolerate concluziile instanței de apel privind transmiterea

benevolă a automobilului persoanelor vinovate la caz, or, în privința lui nu au fost

întocmite anumite procese – verbale cu privire la contravenție.

Evidențiază că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 1398 și

1410 Cod civil.

Prin urmare, cerința privind încasarea prejudiciului material, în mod solidar

de la Veaceslav Crețu și Alina Artemieva, drept rezultat al accidentării

automobilului de model BMW 530 cu n/î XXXXX, în sumă totală de 129474,18

lei, este una întemeiată, prin punerea în aplicare a legislației relevante cauzei și

anume art. 45 Cod contravențional.

Având în vedere prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului și art. 1422 Cod civil, subliniază că instanța de fond corect a

ajuns la concluzia că dânsul urmează a fi despăgubit material, iar instanța de apel a

interpretat eronat și a negat această prevedere legală.

La 30 mai 2018, Veaceslav Crețu a depus referință la recursul declarat de

Radu Rotaru, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 1 martie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 127), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 12 aprilie 2018, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din materialele cauzei, înaintând acțiunea în judecată

împotriva lui Veaceslav Crețu și Alinei Artemieva, Radu Rotaru a solicitat

încasarea în mod solidar de la Veaceslav Crețu și Alina Artemieva a prejudiciului

material pricinuit în rezultatul accidentării automobilului de model BMW 530 cu

n/î XXXXX, în sumă totală de 129474,18 lei, a cheltuielilor de judecată legate de

asistența juridică în sumă de 2500 lei, traducerea și autentificarea actelor în sumă

3

de 205 lei, efectuarea expertizei în sumă de 1200 lei, în total în sumă de 3905 lei,

precum și încasarea în bugetul de stat a taxei de stat în mărime de 3884,23 lei de la

a cărei plată dânsul este scutit în temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) CPC.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii pe care a admis-o și a fost încasat în mod solidar din contul lui

Veaceslav Crețu și Alinei Artemieva în beneficiul lui Radu Rotaru prejudiciul

material în sumă totală de 129474,18 lei, cheltuielile de judecată legate de asistența

juridică în sumă de 2500 lei, cheltuielile legate de traducerea și autentificarea

actelor în sumă de 205 lei, cheltuielile legate de efectuarea expertizei în sumă de

1200 lei. A fost încasat în mod solidar din contul lui Veaceslav Crețu și Alina

Artemieva în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3884,23 lei.

Judecând apelul declarat de către Veaceslav Crețu, instanța de apel a ajuns la

concluzia temeiniciei acestuia pe care l-a admis, și casând integral hotărârea primei

instanțe, a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea ca

neîntemeiată.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile

la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 130 alin. (1) și

(2) CPC, care stipulează că instanța judecătorească apreciază probele după intima

ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă și nemijlocită a

tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de

lege și nici un fel de probe nu au pentru instanță judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.

Potrivit art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând

apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și

materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și

temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare

Astfel, se constată că, instanța de apel admițând apelul declarat de către

Veaceslav Crețu, a casat integral hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre de respingere integrală a acțiunii, deși Alina Artemieva nu a contestat cu

apel hotărârea primei instanțe.

Or, acțiunea lui Radu Rotaru cu privire la repararea prejudiciului material și

a cheltuielilor de judecată, prin încasarea în mod solidar de la Veaceslav Crețu și

Alina Artemieva, a fost admisă integral de către prima instanță.

Superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel se atestă și prin

faptul că deși pe de o parte instanța de apel face referire la temeiul și condițiile

4

generale ale răspunderii delictuale, pe de altă parte într-un mod neînțeles instanța

invocă la faptul că nici la organul de urmărire penală și nici în cadrul examinării

cauzei în prima instanță, Radu Rotaru nu a demonstrat că automobilul său (izvorul

de pericol sporit) a ieșit din posesiunea lui urmare a acțiunilor ilicite ale unor

persoane terțe, or, nici Alina Artemieva și nici Veaceslav Crețu nu au fost atrași la

răspundere în conformitate cu legislația Republicii Moldova pentru răpirea

automobilului de model BMW 530D, ce îi aparține lui Radu Rotaru.

Și asta deoarece, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel a

interpretat eronat prevederile art. 1398 Cod civil, potrivit cărora cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.

Or, în interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că

componența delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate

de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale.

Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul,

fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt

condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale.

Ca urmare, în pofida celor relatate, instanța de apel urma să stabilească

vinovăția, prin prisma răspunderii civile delictuale și nu prin prisma răspunderii

penale.

De altfel, soluția instanței de apel rămâne neînțeleasă și din considerentul că

în susținerea soluției sale de respingere integrală a acțiunii s-a referit doar la

ordonanța procurorului în Procuratura raionului Căușeni din 27 februarie 2017 de

neîncepere a urmării penale, din care rezultă că la 7 august 2016, Radu Rotaru cu

automobilul de model BMW 530 cu n/î XXXXX, se afla la stația de

alimentare „Petrom” din or. Căușeni, fiind în stare de XXXXX nu a memorizat

toate evenimentele.

În același timp, instanța de apel nu a stabilit cu certitudine dacă izvorul de

pericol sporit automobilul de model BMW 530 cu n/î XXXXX, a ieșit din posesia

posesorului legal Radu Rotaru cu voința acestuia, sau în lipsa voinței acestuia.

Despre lipsa de certitudine a soluției instanței de apel, vorbește și faptul că

reieșind din specificul acțiunii deduse judecării și în scopul stabilirii temeiniciei

sau netemeiniciei acțiunii, indispensabil, de alte constatări, era necesar de a

verifica și faptul dacă Radu Rotaru deținea împuternicirile stabilite de lege de a

solicita din numele său repararea prejudiciului material în rezultatul accidentării

automobilului de model BMW 530 cu n/î XXXXX, în baza procurii eliberate pe

numele lui de către Serghei Midoni (f. d. 18-19).

În această ordine de idei, se atestă că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a

ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță, respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

5

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Radu Rotaru, reprezentat de avocatul

Aurelia Parpalac.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Radu Rotaru, reprezentat de avocatul

Aurelia Parpalac împotriva lui Veaceslav Crețu și Alinei Artemieva cu privire la

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea

cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

6