2ra-1297/18 — Restituirea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Restituirea sumei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1297/18 — Restituirea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-1297/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Ana Cucerescu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Ion Țurcan, Viorica Mihaila, Natalia Simciuc) Î N C H E I E R E 25 iulie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product”, reprezentată de avocatul Lilia Gulca, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product” împotriva Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare, lichidator Sergiu Berghiu cu privire la restituirea sumei și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original- Product”, reprezentată de avocatul Lilia Gulca și s-a menținut hotărârea din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 20 iulie 2016, Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare, lichidator Sergiu Berghiu cu privire la restituirea sumei și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 6 august 2013 a încheiat contractul de credit nr. 19/2013 cu Banca Comercială „Banca Socială” Societate pe Acțiuni prin care ultima i-a acordat un credit în sumă de 2 250 000 lei, data scadență fiind 6 ianuarie 2028. Creditul a fost asigurat prin contractul de gaj nr. 33 din 23 noiembrie 2012. A indicat că, potrivit pct. 3.4 al contractului de credit, rata dobânzii este flotantă și a fost stabilită în mărime de 9% anual. Prin hotărârea din 16 octombrie 2015 a Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei, s-a retras licența de desfășurare a activităților financiare a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și s-a numit în funcția de lichidator al băncii Sergiu Berghiu.
La 28 octombrie 2015 a fost informat despre majorarea ratei dobânzii până la 19,50% anul, iar la 26 noiembrie 2015 a solicitat menținerea ratei prestabilite, fapt care a fost admis de către pârât. 1 Prin scrisoarea nr. 1600/784 din 12 martie 2016 a fost informat despre majorarea ratei dobânzii până la 19,50% anual începând cu 1 martie 2016, iar în caz de dezacord cu rata dobânzii stabilită, poate achita anticipat datoriile aferente contractului de credit contractat. Prin notificarea pârâtului din 13 aprilie 2016, a fost informat despre existența datoriilor restante la contractul de credit, iar pentru a depăși situația creată pe cale extrajudiciară i s-a solicitat achitarea restanțelor la credit în termen de 15 zile, inclusiv a plăților aferente calculate la ziua achitării efective a datoriei.
La 20 aprilie 2016, s-a adresat cu cerere privind menținerea ratei dobânzii la nivelul anterior, în mărime de 9% anual, însă pârâtul și-a menținut poziția privitor la rata dobânzii și modalității de reziliere a contractului de credit. La 4 iulie 2016 a expediat în adresa băncii somația privind soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, însă, această somație a rămas fără un răspuns. A considerat că, pârâtul a făcut abstracție de la pct. 5.2.5 al contractului nr. 19/2013 din 6 august 2013, în care s-a indicat că rata dobânzii se consideră acceptată ca urmare a încheierii între părți a unei anexe suplimentare la contractul de credit, prin care se stabilește rata nouă a dobânzii anuale.
Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product” prin cererea inițială și prin cererea de concretizare a acțiunii, restituirea de către lichidatorul Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare a dobânzii achitate în sumă de 167 716 de lei. Prin hotărârea din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product” a fost respinsă integral. Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product”, reprezentantă de avocatul Lilia Gulca și s-a menținut hotărârea din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 27 aprilie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original- Product”, reprezentată de avocatul Lilia Gulca a declarat recurs împotriva hotărârii din 28 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, a fost interpretată în mod eronat legea și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. A indicat că, instanțele de judecată nu au reflectat în hotărâre motivele privind admiterea unor probe și respingerea altor probe precum și nu a argumentat preferințele unor probe față de altele. A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product”, reprezentată de avocatul Lilia Gulca admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product”, reprezentată de avocatul Lilia Gulca, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității 2 recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 30 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 28 iunie 2018, Banca Comercială „Banca Socială” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare, reprezentată de Lilia Balmuș, a depus referință prin care a solicitat de a considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product”. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product” în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din actele cauzei se constată că, decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 25 ianuarie 2018 (f.d.127), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 27 aprilie 2018 de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product”, este în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product” în cererea de recurs nu se încadrează 3 în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.
Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original-Product” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. 4 În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans-Original- Product”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Victor Burduh Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.