2r-464/18 — Repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2r-464/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – I. Păduraru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Țurcanu, S. Gîrbu, Iu. Cotruță

DECIZIE

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Șurîghin Andrei și Maftei Nina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maftei Nina,

coreclamant Șurîghin Andrei împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului

Finanțelor al RM și Judecătoriei Cahul cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecarea cauzei în termen rezonabil,

împotriva încheierii din 02 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-

a dat curs cererii de apel depusă de Șurîghin Andrei împotriva hotărârii din 19

ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a con st at at:

La 13 iulie 2017, Maftei Nina s-a adresat la instanța de judecată cu cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului Finanțelor

al RM și Judecătoriei Cahul, solicitând constatarea încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil.

Prin hotărârea din 19 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată depusă de Maftei Nina, coreclamant Șurîghin Andrei

împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului Finanțelor al RM și Judecătoriei

Cahul cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil, a fost respinsă.

La 24 ianuarie 2018, Șurîghin Andrei a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, fără a indica motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul.

Prin încheierea din 02 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Șurîghin Andrei împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, oferindu-i-se apelantului, un termen

rezonabil de 15 zile, din data recepționării prezentei încheieri, pentru depunerea,

prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, a cererii de apel motivate și

tradusă în limba de stat. I s-a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida

neajunsurile menționate în termen, cererea de apel nu va fi considerată depusă și

împreună cu actele anexate va fi restituită.

1

La 03 mai 2018, Șurîghin Andrei și Maftei Nina au contestat cu recurs

încheierea din 02 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia

și remiterea cauzei pentru examinarea cererii de apel în instanța de apel.

În motivarea recursului au indicat că acțiunile instanței de apel sunt ilegale,

deoarece apelantul Șurîghin Andrei nu posedă limba de stat și nu are posibilitate

materială pentru a achita serviciile unui translator întru îndeplinirea indicației

instanței cu privire la depunerea cererii de apel motivate în limba de stat. În așa mod,

recurenții consideră că prin încheierea contestată, Curtea de Apel Chișinău le

limitează dreptul de acces la justiție. Mai mult, apelantul până în prezent nu a

recepționat hotărârea motivată tradusă în limba rusă, deși a depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani o cerere în acest sens. Respectiv, este în imposibilitate de

a-și formula motivele dezacordului cu aceasta.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Șurîghin Andrei

și Maftei Nina este întemeiat și necesită a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de

Curtea de Apel Chișinău la 02 martie 2018, fiind expediată spre cunoștință

participanților la proces la 12 martie 2018 (f.d. 131), însă la materialele cauzei nu

există înscrisuri care să confirme momentul recepționării încheierii de către părți.

Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost depusă la oficiul poștal la 26

aprilie 2018, iar recurenții susțin că încheierea contestată au recepționat-o la 11

aprilie 2018, Colegiul consideră că aceasta a fost declarată în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

În speță, se constată că, prin încheierea din 02 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Șurîghin Andrei împotriva

hotărârii din 19 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, oferindu-i-se

apelantului, un termen rezonabil de 15 zile, din data recepționării prezentei încheieri,

pentru depunerea, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, a cererii de

apel motivate și tradusă în limba de stat. I s-a explicat apelantului că în caz dacă nu

va lichida neajunsurile menționate în termen, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.

În conformitate cu art. 24 din Codul de procedură civilă, judecarea pricinilor

civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească. Persoanele

interesate în soluționarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba

moldovenească sunt în drept să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să

vorbească în judecată prin interpret. Prin încheiere a instanței, procesul se poate

desfășura și într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea participanților la proces. În

cazul în care procesul se desfășoară în o altă limbă, instanța emite hotărârea în mod

obligatoriu și în limba moldovenească. Actele de dispoziție ale instanței

judecătorești se înmânează participanților la proces, fiind perfectate în limba în care

se desfășoară procesul ori, la solicitare, în limba de stat.

2

După cum atestă materialele cauzei, apelantul Șurîghin Andrei este vorbitor de

limbă rusă, la pronunțarea dispozitivului hotărârii nu a fost prezent, hotărârea a fost

întocmită în limba de stat, fără a se asigura traducerea acesteia în limba vorbită de

apelant. Prin cererea de apel nemotivată depusă la 24 ianuarie 2018, Șurîghin Andrei

și-a rezervat dreptul de a depune apelul motivat după recepționarea hotărârii

motivate traduse în limba rusă (f.d. 119).

Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței

de apel privind stabilirea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor din cererea de

apel, și anume prezentarea apelului motivat în limba de stat, este unul abuziv și

neîntemeiat, și care urmează a fi casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel. În această ordine de idei, este de

menționat faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra cerinței apelantului de a lua

cunoștință de hotărârea motivată tradusă în limba rusă, expusă în apelul nemotivat,

și nu i-a dat o apreciere juridică. Astfel, instanța de recurs constată, că depunerea

apelului motivat este condiționat de asigurarea traducerii de către instanța de fond a

hotărârii motivate în limba rusă.

În circumstanțele constatate, Colegiul ajunge la concluzia, că apelantului i-au

fost lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă,

fiind lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile

și interesele legitime. Colegiul reiterează, că dreptul de acces la un tribunal

constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în

Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt

pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și

normele dreptului internațional, instanța de judecată la fixarea termenului limită de

înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a părților în ședința de

judecată urmează să țină cont de proporționalitatea raporturilor juridice legate de

disponibilitatea părților și rolul judecătorului în procesul civil. Importanța acestui

fapt este determinată de echilibrul care trebuie menținut între puterea pe care o

deține partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude

orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite

aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

Colegiul nu poate reține concluzia instanței de apel cu referire la faptul că apelul

motivat urmează a fi depus în limba de stat prin prisma prevederilor art. 364 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, or, această normă prevede că înscrisurile alăturate,

redactate într-o limbă străină, se depun în traducere, certificată în modul stabilit de

lege, iar cererea de apel nu constituie un înscris alăturat în sensul normei citate.

Mai mult, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 382 din 19 iulie 2011 cu privire

la drepturile persoanelor aparținînd minorităților naționale și la statutul juridic al

3

organizațiilor lor, persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul de a se

adresa în instituțiile publice oral și în scris, în limba moldovenească sau rusă, și de a

primi răspuns în limba în care au formulat adresarea.

În circumstanțele enunțate și având în vedere faptul că s-au constatat într-o

manieră certă omisiuni judiciare care nu pot fi corectate în cadrul examinării cauzei

în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral încheierea din 02 martie

2018 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

părților la un proces echitabil.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Șurîghin Andrei și Maftei Nina.

Se casează încheierea din 02 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maftei Nina, coreclamant

Șurîghin Andrei împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului Finanțelor al

RM și Judecătoriei Cahul cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel,

la etapa primirii cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Visternicean,

Victor Burduh

4