2rh-74/18 — incasarea datoriei penalitatii

2rh-74/18 — incasarea datoriei penalitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Gh. Gorun dosarul nr. 2rh-74/18

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc

instanța de recurs: T. Vieru, V. Timofti, M. Pitic

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Vladimir Timofti, Mariana Pitic

examinând cererile de revizuire depuse de Veaceslav Șarpe, Ilie Șarpe și Iulia Șarpe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Șarpi, Silviei Șarpi,

Vladimir Șarpi, Ludmilei Șarpi și a Nataliei Șarpi împotriva lui Ilie Șarpe, Iulia Șarpe,

Vladimir Șarpe și lui Veaceslav Șarpe cu privire la încasarea datoriei și a penalității de

întârziere,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, prin care

recursul înaintat de Iulia Șarpe a fost recunoscut ca fiind inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La data de 26 aprilie 2012 Ion Șarpi, Silvia Șarpi, Vladimir Șarpi, Ludmila Șarpi și

Natalia Șarpi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Șarpe, Iulia Șarpe,

Vladimir Șarpe și lui Veaceslav Șarpe cu privire la încasarea datoriei și a penalității de

întârziere.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la data de 25 noiembrie 2007 au

încheiat cu pârâții un contract de împrumut, conform căruia le-au acordat un împrumut în

valoare de 137 000 dolari SUA, iar în caz de nerambursare a sumei împrumutate până la

data de 01 mai 2008, a fost prevăzută prelungirea termenului de achitare, cu stabilirea

dobânzii de capitalizare în mărime de 10 % anuale cu achitare lunară.

Menționează că, pârâții nu și-au executat integral obligația de rambursare a sumei,

restituind din data de 25 noiembrie 2007 până în vara anului 2009 suma de 86000 dolari

SUA, acumulând, astfel, o datorie în sumă totală de 67 881 dolari SUA constituită din: 51

000 dolari SUA – suma restantă a împrumutului și 10% - penalitatea de întârziere.

Afirmă că, toate încercările de a soluționa litigiul pe cale amiabilă cu pârâții nu s-au

soldat cu succes.

Solicită încasarea în mod solidar din contul lui Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe

și lui Veaceslav Șarpe a datoriei în sumă totală de 67 881 dolari SUA.

Pe parcursul examinării cauzei reclamanții și-au concretizat cerințele, solicitând

repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, indicând că, obligația de restituire a

sumei împrumutate a fost condiționată de înstrăinarea unui teren situat în or. Odesa, însă

nu cunosc dacă acesta a fost vândut, precum și încasarea în mod solidar din contul lui Ilie

1

Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe și lui Veaceslav Șarpe a datoriei în sumă totală de 70

862,39 dolari SUA și a cheltuielilor de judecată (f.d.33-38, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 iunie 2012 acțiunea a fost

repusă în termen și admisă. Au fost încasate în mod solidar de la Ilie Șarpe, Iulia Șarpe,

Vladimir Șarpe și Veaceslav Șarpe în beneficiul lui Ion Șarpi, Silviei Șarpi, Vladimir

Șarpi, Ludmilei Șarpi și Nataliei Șarpi datoria în sumă de 46 860,64 dolari SUA,

penalitatea de întârziere în sumă de 24001,75 dolari SUA și cheltuielile de judecată,

compuse din 2 040 lei – taxa de stat și 5 000 lei – cheltuieli de asistență juridică. A fost

încasată din contul lui Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe și Veaceslav Șarpe în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 22 960 lei (f.d. 40-44, vol. I).

Repunând în termen cererea de chemare în judecată, prima instanță a constatat că,

întrucât obligația de restituire a sumei conform contractului nominalizat urma a fi

executată până la data de 01 mai 2008, termenul de adresare în instanța de judecată privind

încasarea sumei respective a expirat la data de 01 mai 2011, astfel, încât reclamanții,

depunând cererea de chemare în judecată la data de 26 aprilie 2012, au omis termenul de

prescripție.

Totodată, prima instanță a reținut că, până la expirarea termenului indicat în contract,

pârâții, care sunt rude de gradul II cu reclamanții, i-au asigurat pe ultimii că, după

comercializarea lotului de teren din str. Fontanscaia Doroga, 55 A, or. Odesa, Ucraina vor

restitui suma datorată, iar după o perioadă îndelungată de absență în RM, revenind în luna

aprilie 2012, au refuzat să achite datoria, fapt care a și generat omiterea de către reclamanți

a termenului de adresare în instanța de judecată, făcând trimitere la prevederile art. 267

alin. (1) și 279 din Codul civil.

Admițând acțiunea, prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, conform

contractului din 25 noiembrie 2007, pârâții și-au asumat obligația de a restitui

reclamanților suma de 137 000 dolari SUA și dobânda prin acumulare a banilor în mărime

de 10% anuale, însă pârâții nu și-au onorat integral obligația asumată, restituind doar suma

de 90 139,36 dolari SUA, fapt confirmat prin recipise, astfel, făcând trimitere la

prevederile art. 572, 585 și art. 602 alin. (1), (2) și (3) din Codul civil urmează a fi încasată

forțat datoria în mărime de 46 860,64 dolari SUA și penalitatea de întârziere în mărime de

24 001,75 dolari SUA.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2013 a fost respins apelul declarat

de către Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe și Veaceslav Șarpe și menținută hotărîrea

primei instanțe (f.d.103-107, vol.I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2013 a fost admis recursul

declarat de către Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe și Veaceslav Șarpe, casată decizia

instanței de apel și restituită pricina la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată (f.d. 143-146, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2014 a fost admis apelul declarat de

către Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe și Veaceslav Șarpe, casată hotărârea primei

instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen a

cererii de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă acțiunea ca fiind

tardivă (f.d. 23-31, vol. II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 octombrie 2014 a fost admis recursul

declarat de către Ion Șarpi, Silvia Șarpi, Vladimir Șarpi, Liudmila Șarpi și Natalia Șarpi,

2

casată decizia instanței de apel și restituită pricina la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată (f.d. 72-78, vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015 a fost respins apelul declarat

de către Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe și Veaceslav Șarpe și menținută hotărârea

primei instanțe (f.d.160-165, vol.II).

La data de 18 mai 2015 și 28 octombrie 2015, Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe

și Veaceslav Șarpe au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

dispunerea încetării procesului sau scoaterii cererii de pe rol în baza existenței temeiurilor

prevăzute de art. art. 265 și 267 CPC (f. d. 2-4, 8, vol. III).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016 recursul declarat de

Ilie Șarpe, Iulia Șarpe, Vladimir Șarpe și Veaceslav Șarpe a fost considerat ca inadmisibil

(f.d. 25-30, vol. III).

La data de 31 ianuarie 2017, Iulia Șarpe a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, iar cererii de chemare în judecată să nu i se dea curs în baza existenței temeiurilor

prevăzute de art. 166 alin. (1), art. 167 și art. 171 CPC.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2017, recursul declarat de

Iulia Șarpe a fost considerat ca inadmisibil (f.d. 62-65, vol. III).

La data de 16 mai 2017, Iulia Șarpe a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe cu dispunerea încetării procesului ori scoaterii de pe rol

a cererii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, recursul înaintat de

Iulia Șarpe, a fost declarat inadmisibil.

La data de 20 noiembrie 2017 Ilie Șarpe a depus cerere de revizuire împotriva

hotărârii Judecătoriei Rîșcanu, mun. Chișinău din 25 iunie 2012, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea hotărârii primei instanțe.

Drept temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut

fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanța a

emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că recepționând încheierea Curții Supreme

de Justiție din 08 noiembrie 2017 i-au devenit cunoscute unele circumstanțe care nu i-au

fost cunoscute, și anume, că Ion Șarpi nu a deținut lot de teren situat în or. Odessa, str.

Fontanscaia, 55, indicat în acordul din data de 25 noiembrie 2007.

La data de 24 noiembrie 2017 Iulia Șarpe a depus cerere de revizuire împotriva

hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 iunie 2012, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea hotărârii primei instanțe și dispunerea reexaminării cauzei.

Drept temei de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut

fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanța a

emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

3

În motivarea cererii de revizuire a invocat că recepționând încheierea Curții Supreme

de Justiție din 08 noiembrie 2017 a aflat de existența unor împrejurări relevante speței și

anume că la date de 25 noiembrie 2007 a încheiat contractul de schimb cu Ion Șarpi, Silvia

Șarpi, Vladimir Șarpi, Liudmila Șarpi și Natalia Șarpi și că ar fi primit suma de 137 000

dolari SUA.

A susținut că nu a văzut așa mijloace bănești, nu a participat la raporturi de schimb.

La 29 noiembrie 2017 și Veceslav Șarpe a depus cerere de revizuire împotriva

hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 iunie 2012, solicitând admiterea

cererii de revizuire cu casarea hotărârii primei instanțe.

În motivarea acesteia, invocând prevederile art. 449 lit. b) CPC, a indicat că

recepționând încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017 i-a devenit

cunoscut faptul că, la pronunțarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25

iunie 2012, nu a fost citat legal referitor la locul, data și ora examinării cauzei și hotărârea

în cauză urmează a fi casată, deoarece prima instanță nu a stabilit careva temeiuri legale

care ar confirma calitatea lui de intimat în prezenta pricină.

Verificând temeiurile invocate în cererile de revizuire în raport cu materialele cauzei,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră cererile de revizuire neîntemeiate, care urmează a fi respinse ca fiind

inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11 ) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire este de

competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără

înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

în speță nu consideră necesară prezența participanților la proces, astfel cererile de revizuire

urmează a fi examinate fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 Cod de procedură civilă cu anexarea probelor ce le

confirmă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de

procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu

de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului.

Prin urmare, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea

care întrunesc exigențele legii.

În conformitate cu prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

4

revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a

emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e)

s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au

servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost

aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea

cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea

Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din

hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de

Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea

Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de

reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

Studiind cererile de revizuire înaintate de către Veaceslav Șarpe, Ilie Șarpe și Iuliei

Șarpe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că revizuenții, deși

solicită revizuirea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 iunie 2012 se

prezumă că solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017

și temei de revizuire invocă art. 449 lit. b) CPC - au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu

pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii. Revizuenții nu au probat nici într-un fel prezența acestui temei de

revizuire.

Astfel că, revizuenții nu au prezentat înscrisuri noi care să corespundă

caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, contrar afirmației din cererile de

revizuire.

Colegiul reține că în cererile de revizuire revizuenții nu au făcut referire la nici unul

din temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, referindu-se în special la fondul

cauzei. Astfel, circumstanțele invocate de revizuenți drept temei de revizuire, nu se

încadrează în cele exhaustiv prevăzute în articolul menționat.

Referitor la celelalte argumente invocate de către revizuenți în susținerea cererilor de

revizuire, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. b) CPC, or, dezacordul revizuenților Veaceslav Șarpe, Ilie Șarpe și Iulia Șarpe cu

încheierea instanței de recurs din 08 noiembrie 2017 a cărei revizuire este solicitată, nu

poate constitui temei de revizuire în baza art.449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Cît privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de către revizuenții Ilie Șarpe

și Iulia Șarpe în cererile de revizuire - art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, care indică

expres că, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la

drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, iar pentru a redeschide procesul

5

în baza acestui temei, trebuie prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța

urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-

au fost încălcate aceste drepturi, condiții ce nu sunt întrunite în prezenta speță.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide că potrivit art. 447

lit. b) Cod de procedură civilă sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care

nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale Colegiul reține că pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitanții trebuie să probeze că hotărârea, a

cărei revizuire o solicită, le lezează drepturile sale. Atunci când se invocă temeiul prevăzut

de art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de judecată urmează să constate dacă

persoana, care nu a fost implicată în proces, este subiect al raportului material litigios.

În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța

urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces

i-au fost încălcate aceste drepturi.

Sub acest aspect, instanța de revizuire remarcă că, cele invocate de către revizuenți în

susținerea cererilor de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c)

CPC, deoarece în prezenta speță asemenea circumstanțe nu se atestă.

Colegiul conchide că revizuenții nu au confirmat instanței de judecată existența

temeiului prevăzut la art. 449 lit. c) CPC - faptul că prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 08 noiembrie 2017 au fost lezat în drepturi alte persoane, neimplicate în

proces.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care

direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat

și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de

reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci

în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste

temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC

RM, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma

juridică respectivă.

Iar, o cerere care nu conține aceste temeiuri nu poate fi examinată ca cerere de

revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

În susținerea opiniei enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din

03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca vs Moldova, în care Curtea a reiterat că

securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului

judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta

erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

6

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul

respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracter

substanțial și obligatoriu.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid.,

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la

acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în

cererile de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 Codul de procedură civilă, Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Iulia Șarpe, Veaceslav

Șarpe și Ilie Șarpe împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017,

emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Șarpi, Silviei Șarpi,

Vladimir Șarpi, Ludmilei Șarpi și a Nataliei Șarpi împotriva lui Ilie Șarpe, Iulia Șarpe,

Vladimir Șarpe și lui Veaceslav Șarpe cu privire la încasarea datoriei și a penalității de

întârziere.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, Tatiana Vieru

judecătorul

Judecătorii Vladimir Timofti

Mariana Pitic

7