2rc-844/17 — anularea clauzelor contractuale si restituirea sumei

dosarul nr. 2rc-844/17

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Judecător: R. Pascari

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

,,Parșe-Tutunʼʼ, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Parșe-Tutunʼʼ împotriva Societății cu Răspundere Limitată

,,Nishimuraʼʼ (anterior Întreprinderea cu Capital Străin ,,Cargo - Partnerʼʼ Societate

cu Răspundere Limitată) cu privire la anularea clauzei contractuale și încasarea

sumei,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 iulie 2017, prin care a fost

respinsă cererea Societății cu Răspundere Limitată ,,Parșe-Tutunʼʼ, reprezentată de

avocatul Kușnir Mariana cu privire la scutirea de la plata taxei de stat,

c o n s t a t ă:

La data de 26 octombrie 2015, SRL „Parșe-Tutun” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva ÎCS ,,Cargo–Partner” SRL cu privire la anularea clauzei

contractuale și încasarea sumei.

În motivarea acțiunii indică că, la data de 26 iunie 2013, SRL „Parșe-Tutunʼʼ,

în calitate de client și pârâtul ÎCS „Cargo-Partner” SRL au încheiat contractul nr.

0126/13 privind prestarea serviciilor de transport maritim și expediție, iar la data de

27 noiembrie 2014 a fost încheiat un contract privind transportarea încărcăturii nr.

FCL27/11/14.

Afirmă că, potrivit înțelegerii de expediere a comenzii, pârâtul urma să

transporte șase containere de tutun din Kenya în portul Giurgiulești, prețul comenzii

fiind 4 100 dolari SUA pentru fiecare container, la fel și asigurarea mărfii în sumă

de 1 724 dolari.

Susține că potrivit condițiilor contractului nr. FCL 27/11/14 în cazul reținerii

mărfii mai mult de 48 de ore clientul este obligat să achite 100 dolari SUA pentru

1

fiecare zi de întârziere. De asemenea, clientul achită serviciile prestate de expeditor

conform contractului și penalitățile pentru utilizarea containerelor peste limita

normativă și păstrarea în port în conformitate cu tarifele portului.

Relatează că la data de 22 mai 2015 SRL „Parșe-Tutunʼʼ a achitat suma de 14

584 dolari SUA pentru serviciile prestate de ÎCS ,,Cargo–Partner” SRLși a solicitat

eliberarea unei părți din marfa transportată, proporțional prețului achitat, însă

aceasta din urmă a refuzat categoric.

Comunică că la data de 26 iunie 2016 SRL „Parșe-Tutunʼʼ a achitat integral

prețul serviciilor, însă din acel moment pârâtul ilegal a reținut marfa în port și a

impus achitarea unor sume suplimentare.

Consideră că, pârâtul la reținerea neîntemeiată a mărfii urma să țină cont de

valoarea mărfii transportate în sumă de 634 724, 23 dolari SUA, la fel și de tipul de

marfă care este consumptibilă, perisabilă și succesibilă de a-și pierde din calitățile

gustative și în consecință din valoare în caz că este păstrată în condiții improprii la

temperaturi foarte mari. Astfel, cărăușul era obligat în prezența garanțiilor oferite de

SRL „Parșe-Tutunʼʼ să elibereze marfa.

Insistă că, pârâtul neîntemeiat a reținut penalități de 516 dolari SUA pe zi de

la SRL „Parșe-Tutun” pe parcursul executării contractului nr. 0126/2013 din 26

iunie 2013.

Relevă faptul că, și în cazul divergenților care au apărut la executarea

contractului de transport pârâtul nu era în drept să rețină cele șase containere, astfel

reținerea containerelor în port a generat costuri mari pentru agentul economic.

În opinia reclamantului, comanda de transport nr. FLC27/112014 conține o

clauză care este nulă : „În cazul reținerii mai mult de 48 de ore - clientul este obligat

să achite 100 dolari SUA pe zi pentru reținere, clientul achită serviciile prestate de

expeditor conform prezentului contract precum achită și penalități pentru utilizarea

containerelor peste limita normativă și păstrare în port, în conformitate cu tarifele

portuluiʼʼ.

Susține că aceasta este o clauză standard, inserată într-un act juridic de

adeziune și nu este clară pentru aderent, or nu stipulează explicit la ce sumă de

penalitate pretinde cărăușul.

Solicită declararea nulității clauzei contractuale din Comanda de transport nr.

FCL 27/11/2014 încheiată între SRL ,,Parșe-Tutun” și pârâtul SRL ,,Nishimura”

(denumirea anterioară ÎCS ,,Cargo–Partner” SRL) cu următorul text: ,,În cazul

reținerii mai mult de 48 de ore – clientul este obligat să achite 100 dolari SUA pentru

fiecare zi de reținere. Clientul achită serviciile prestate de Expeditor conform

prezentului contract, precum și achită penalitățile pentru utilizarea containerelor

peste limita normativă și păstrarea în port, în conformitate cu tarifele portului” și

încasarea din contul pârâtului a sumei de 73 530 dolari SUA.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 aprilie 2017

acțiunea a fost respinsă.

La data de 28 aprilie 2017 SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul

Kușnir Mariana a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond,

2

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017 nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul Kușnir

Mariana și i s-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel

motivate și dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 29 779 lei până la data de

26 iulie 2017, iar în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi

restituită în baza art. 369 alin. (1) CPC. Și s-a explicat că chestiunea privind primirea

sau restituirea cererii de apel va fi soluționată în ședința de judecată din data de 27

iulie 2017, ora 12:00.

La data de 25 iulie 2017 SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul Kușnir

Mariana a depus apelul motivat, solicitând totodată și scutirea de la plata taxei de

stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 iulie 2017 a fost respinsă

cererea SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana cu privire la

scutirea de la plata taxei de stat și i s-a comunicat apelantei despre necesitatea

prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 29 779 lei, fiindu-i stabilit

un termen suplimentar până la data de 19 octombrie 2017.

La data de 1 noiembrie 2017 SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul

Kușnir Mariana a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

27 iulie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel cu

emiterea unei decizii prin care să fie dispusă admiterea cererii cu privire la scutirea

de la plata taxei de stat.

În motivarea recursului a indicat că în ședința de judecată în instanța de apel

au fost anexate la materialele cauzei bonul de plată a taxei de stat în sumă de 2 000

lei, cât și un certificat de la bancă prin care se confirmă că SRL ,,Parșe-Tutun” are

conturile blocate.

Comunică că despre încheierea instanței de apel din 27 iulie 2017 nu a

cunoscut, și a aflat despre existența acesteia abia la ședința de judecată din 19

octombrie 2017.

În conformitate cu art. 4261 lit. a) CPC, instanța de recurs este în drept să

restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă în afara

termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen.

Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii

este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

După cum denotă actele cauzei, încheierea Curții de Apel Chișinău prin care

a fost respinsă cererea SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana

cu privire la scutirea de la plata taxei de stat și i s-a comunicat apelantei despre

necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat a fost emisă la data de 27 iulie

2017 (f. d. 18 – 20, vol. II).

Instanța de recurs remarcă faptul că reprezentanta SRL ,,Parșe-Tutun”,

avocatul Kușnir Mariana a fost informată și a cunoscut despre ședința de judecată a

instanței de apel din data de 27 iulie 2017, dat fiind faptul că a și depus o cerere de

amânare a ședinței și nu s-a prezentat la aceasta (f. d. 14, vol. II).

3

Totodată necesită a fi evidențiat faptul că încheierea Curții de Apel Chișinău

din 27 iulie 2017 a fost expediată la adresa de corespondență a reprezentantei SRL

,,Parșe-Tutun”, avocatul Kușnir Mariana, adresă la care pe parcursul examinării

cauzei au fost recepționate toate actele procesuale, inclusiv și încheierea Curții de

Apel Chișinău din 27 iunie 2017 prin care nu s-a dat curs cererii de apel, fapt

confirmat prin avizul de recepție (f. d. 6, vol. II).

Tot materialul probator atestă faptul că încheierea Curții de Apel Chișinău din

27 iulie 2017 și citația pentru ședința de judecată din data de 19 octombrie 2017 au

fost expediate în adresa reprezentantei SRL ,,Parșe-Tutun”, avocatul Kușnir

Mariana, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată (f. d. 21, vol. II), însă

plicul a fost restituit ca fiind nereclamat (f. d. 23, vol. II).

Iar, la ședința de judecată în instanța de apel din 19 octombrie 2017 a fost

prezentă reprezentanta SRL ,,Parșe-Tutun”, avocatul Kușnir Mariana, fapt ce reiese

expres din procesul-verbal al ședinței de judecată (f. d. 26 – 27, vol. II), de unde

rezultă cu certitudine că recurenta a cunoscut și despre existența încheierii instanței

de apel din 27 iulie 2017 prin care s-a respins cererea cu privire la scutirea de la plata

taxei de stat.

Cu toate acestea însă, recursul, împotriva încheierii menționate, a fost declarat

de către SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana, prin

intermediul Curții de Apel Chișinău la 1 noiembrie 2017, respectiv, în afara

termenului legal prevăzut de art. 425 CPC.

Mai mult decât atât, recurenta SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul

Kușnir Mariana nu a solicitat repunerea în termen a recursului și nu a prezentat

dovada imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului

prevăzut de lege, pe când, în sensul prevederilor art. 116 alin. (1) și (3) CPC, este de

înțeles că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, doar în cazul anexării

la cererea de repunere în termen a probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

acestui act procedural în termenul legal.

Iar în conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător).

La acest capitol, instanța de recurs consideră necesar de menționat și faptul că

exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Or, prin înaintarea recursului la data de 1 noiembrie 2017 recurenta SRL

,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana și-a exercitat dreptul său

cu nerespectarea termenului legal, care de natură atrage decăderea dreptului de a

exercita calea de atac a recursului și în consecință, atrage restituirea recursului ca

fiind depus înafara termenului legal.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs consideră necesar de a restitui

recursul declarat de recurenta SRL ,,Parșe-Tutun”, reprezentată de avocatul Kușnir

4

Mariana împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 iulie 2017 ca fiind depus

cu omiterea termenului prevăzut de lege.

În același timp, instanța de recurs ține să menționeze că o asemenea soluție

este compatibilă cu standardele inserate în textul art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a

actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și

obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice

și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006,

definitivă din 14 februarie 2007.

Pentru considerentele menționate și având în vedere faptul că recurenta, fără

motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a restitui recursul declarat de către recurenta SRL ,,Parșe-Tutun”,

reprezentată de avocatul Kușnir Mariana ca fiind depus înafara termenului legal.

În conformitate cu art. 4261 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se restituie recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

,,Parșe-Tutunʼʼ, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 27 iulie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Parșe-Tutunʼʼ împotriva Societății cu

Răspundere Limitată ,,Nishimuraʼʼ (anterior Întreprinderea cu Capital Străin ,,Cargo

- Partnerʼʼ Societate cu Răspundere Limitată) cu privire la anularea clauzei

contractuale și încasarea sumei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

5