2ra-1647/17 — incasarea datoriei

prima instanță: V.Puica dosarul nr.2ra-1647/17

(Judecătoria Botanica, mun. Chișinău)

instanța de apel: M.Guzun, Iu.Cotruță, N.Simciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas

Judecători: Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Natalia Covaliov în interesele Companiei de Colectare a Datoriilor ”Incaso” Societate

cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de

Colectare a Datoriilor ”Incaso” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Feodorei

Enachi cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Compania de Colectare a Datoriilor ”Incaso” Societate cu

Răspundere Limitată, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul

Chișinău din 26 septembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 28 aprilie 2016 ÎM „Incaso” SRL s-a adresat cu cererea de chemare în

judecată împotriva Feodorei Enachi, solicitând încasarea din contul pârâtei a datoriei

în sumă de 28185, 20 lei, cheltuielile de judecată, constituite din cuantumul taxei de

stat achitată la depunerea acțiunii - 845 lei și 1 000 lei pentru asistență juridică.

În motivarea acțiunii indică că, la 20.08.2013 între ÎCS „Iute Credit” SRL în

calitate de creditor și Enachi Feodora, în calitate de debitor, a fost încheiat contractul

de împrumut nr. 552304. Pentru nerespectarea graficului de rambursare a

împrumutului, debitorul s-a angajat să plătească pe lângă valoarea împrumutului

principal, taxa aferentă contractului de împrumut, dobânda și o penalitate

contractuală, care se raportează duratei de întârziere.

Susține că, la 03.03.2014, ÎCS „Iute Credit” SRL și-a onorat obligațiunea sa,

transferând debitorului împrumutul stabilit de părți, însă debitorul nu și-a onorat

obligațiunile prevăzute în contractul de împrumut. Comunică că a somat debitorul

repetat, despre faptul nerespectării clauzelor contractuale, prin notificări recomandate.

Menționează că datoria debitorului față de ÎCS „Iute Credit” SRL constituie

28185, 20 lei, calculată conform prevederilor contractului.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 septembrie 2016,

1

cererea de chemare în judecată, depusă de ÎM „Incaso” SRL către Enachi Feodora

privind încasarea datoriei, a fost admisă parțial, încasându-se de la Enachi Feodora în

beneficiul ÎM „Incaso” SRL suma de 6484,85 lei cu titlu de împrumut, 1194,24 lei -

dobândă, 1800 lei - penalitate și 1084 lei - cheltuieli judiciare, în total, 10563,09 lei.

Pretențiile despre încasarea taxei aferente contractului și taxei pentru rezilierea

contractului au fost respinse ca neîntemeiate.

La 12 octombrie 2016, ÎM “Incaso” SRL a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului și modificarea hotărârii Botanica, mun.

Chișinău din 26 septembrie 2016 cu încasarea de la Enachi Feodora în beneficiul ÎM

“Incaso” SRL a sumei împrumutului restant 6924,97 lei, penalitatea contractuală

pentru întârziere în mărime de 7711,93 Iei, penalitatea pentru reziliere anticipată a

contractului 757,38 lei, taxa aferentă contractului 3311,83 lei și taxa de stat 560 lei.

Precum și încasarea de la Enachi Feodora în beneficiul ÎM “Incaso” SRL a taxei de

stat pentru apel în mărime de 635 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017 s-a respins apelul

declarat de Compania de Colectare a Datoriilor ”Incaso” Societate cu Răspundere

Limitată, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 26

septembrie 2016.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit art. 512 alin.(l) Cod

civil, în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la

debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute.

Conform prevederilor art. 514 Cod civil obligațiile se nasc din contract, fapt

ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

În conformitate cu art. 572 Cod civil, temeiul executării rezidă în existența

unei obligații și că obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună -

credință, la locul și în momentul stabilit.

Potrivit art. 583 Cod civil, obligația pecuniară se exprimă în monedă națională,

însă părțile pot conveni și asupra unor obligații pecuniare în valută străină și la

executarea obligației se va lua în considerare rata de schimb a Băncii Naționale a

Moldovei, din momentul executării obligației.

Iar, art. 867 Cod civil, prevede că prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau

alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri

de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Contractul de împrumut este gratuit dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Astfel, ÎCS „Iute Credit” SRL a transmis în proprietate mijloace financiare în

sumă de 9575, 99 lei și nu 16 500 lei după cum se pretinde. În astfel de circumstanțe

instanța de judecată corect a constatat că datoria la împrumut este de 6 484, 85 lei.

În acest sens, instanța de apel corect a menționat că instanța de fond just a

apreciat suma de 1 194, 24 lei cu titlu de dobândă drept una rezonabilă, echitabilă și

justă.

Conform pct.6.1. al contractului semnat de părți, pentru nerespectarea graficului

de rambursarea împrumutului, debitorul se obligă să plătească o penalitate

contractuală stabilită în mărime de 0,5 % din suma datorată pentru fiecare zi de

2

întârziere. Având în vedere circumstanțele indicate, instanța de fond justificat a

apreciat o astfel de penalitate ca fiind una exagerată, încasând penalitatea acumulată

pentru 180 zile constituie - 1 800 lei.

Instanța de apel a considerat întemeiate constatările primei instanțe că de facto,

reclamantul a camuflat dobânda contractuală prin sumele sus pretinse.

La 26 mai 2017 avocatul Natalia Covaliov în interesele Companiei de Colectare

a Datoriilor ”Incaso” Societate cu Răspundere Limitată a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și modificarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind

încasarea de la Enachi Feodora în beneficiul ÎM “Incaso” SRL a sumei împrumutului

restant de 6924,97 lei, penalitatea contractuală pentru întîrziere în mărime de 7711,93

lei, penalitatea pentru reziliere anticipate a contractului în sumă de 757,38 lei, taxa

aferentă contractului în sumă de 3311,83 lei și taxa de stat în sumă de 1375 lei.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei urma

să verifice dacă clauza penală nu contravine legii, dacă aceasta este prevăzută de

contract și corespunde cerințelor prevăzute de art.624, art.625 Cod civil. De asemenea

instanța trebuia să constate caracterul disproporționat de mare a mărimii clauzei

penale.

La fel a menționat că, instanțele de judecată la adoptarea deciziilor au invocat

faptul lipsei unei reglementări care ar prevedea legalitatea solicitării de la debitor

plata comisionului pentru acordarea împrumutului, fără a ține cont de faptul că

aplicarea acestui comison nu este interzisă de lege. Instanțele de judecată nu s-au

condus de prevederile art.1 Cod civil și anume libertatea contractuală.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 14

martie 2017.

Curtea de Apel Chișinău la 06 aprilie 2017 (f.d.83) a expediat părților copia

deciziei motivate a instanței de apel, însă la materialele dosarului nu se regăsește

dovada recepționării de către părți a deciziei instanței de apel, astfel recursul depus la

26 mai 2017 este depus în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

3

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Natalia Covaliov în

interesele Companiei de Colectare a Datoriilor ”Incaso” Societate cu Răspundere

Limitată nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

avocatul Natalia Covaliov în interesele Companiei de Colectare a Datoriilor ”Incaso”

Societate cu Răspundere Limitată ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Natalia Covaliov în interesele Companiei de

Colectare a Datoriilor ”Incaso” Societate cu Răspundere Limitată se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas

Judecători: Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

4