Decizia nr. 45/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 2303/1/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare („Regulamentul”). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 22.396/3/2023 şi de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.050/117/2024.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că: (i) la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; (ii) intimatul-reclamant din Dosarul nr. 22.396/3/2023 a formulat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 22.396/3/2023, Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale („Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024”), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” din cuprinsul dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se interpretează în sensul că se referă la vechimea în serviciu realizată până la data pensionării (ca urmare a trecerii în rezervă) sau la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la 14 octombrie 2024 cu nr. 2.303/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 24 februarie 2025.

Prin Încheierea din 3 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.050/117/2024, Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă într-o cerere de revizuire a unei pensii militare de stat, recalculată printr-o decizie din data de 9.08.2018, pot fi valorificate, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar perioadele de vechime de până la trecerea reclamantului în rezervă, la data de 30.04.1999, cu eliminarea stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior trecerii sale în rezervă?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 28 octombrie 2024 cu nr. 2.397/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.303/1/2024. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare („Legea nr. 223/2015”), forma în vigoare la data înregistrării cererilor de recalculare de către reclamanţi (10.11.2021 şi, respectiv, luna decembrie 2023): ” Art. 109. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special. (3) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă. (6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii. (7) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi termenul de emitere a deciziei se stabilesc prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).” ” Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (…) e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii: 1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate; 2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; 3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal; 4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; 5. a fost în captivitate; 6. a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă; f) vechime cumulată – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii; (…)”.

Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 al ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 23 martie 2016 („Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016”), anexa nr. 1 – Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat. ” Art. 3. – Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente: a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016; b) procentele de calcul stabilite conform prevederilor art. 29, 39 şi 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeaşi lege; (…).” III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept Dosarul nr. 22.396/3/2023 Circumstanţele cauzei

Reclamantul A.B. a fost înscris la pensie militară de stat în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat („Legea nr. 164/2001”), începând cu data de 1.06.2002, prin Decizia nr. aaaaa/24.06.2002, emisă de Serviciul pensii din cadrul Ministerului de Interne, fiindu-i stabilită o vechime efectivă ca militar de 21 de ani, 7 luni şi 20 de zile, dintre care 1 an şi 3 luni în condiţii speciale.

Ulterior, prin Decizia nr. bbbbb/13.01.2003, emisă de Serviciul pensii din cadrul Ministerului de Interne, s-a stabilit faptul că, din vechimea efectivă ca militar de 21 de ani, 7 luni şi 20 de zile, reclamantul a desfăşurat activitate în condiţii speciale timp de 2 ani, 4 luni şi 14 zile şi în condiţii deosebite timp de 16 ani, 4 luni şi 8 zile.

Ca efect al abrogării Legii nr. 164/2001 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice („Legea nr. 263/2010”), pensia reclamantului a fost recalculată prin Decizia nr. ccccc/24.04.2012, potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor („Legea nr. 119/2010”) şi revizuită în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională („Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011”).

La 7.05.2014, dosarul de pensie al reclamantului a fost înregistrat în evidenţa Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale („C.P.S. a M.Ap.N.”), ca urmare a aprobării transferului de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne („C.P.S. a M.A.I.”), emiţându-se Decizia nr. ddddd/13.06.2014 prin care s-a stabilit în beneficiul reclamantului o vechime în serviciu de 21 ani, 7 luni şi 20 de zile, din care 1 an, 2 luni şi 7 zile în condiţii speciale şi 4 ani, 1 lună şi 2 zile în condiţii deosebite.

Prin Decizia nr. eeeee/13.06.2014 privind revizuirea pensiei în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 s-a stabilit un stagiu complet de cotizare de 26 ani, 10 luni şi 29 de zile, respectiv 21 de ani, 7 luni şi 20 de zile vechime ca militar, dintre care 2 ani, 4 luni şi 14 zile în condiţii speciale şi 16 ani, 4 luni şi 8 zile în condiţii deosebite.

Prin Decizia nr. fffff/14.10.2014 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă s-a stabilit un stagiu total de cotizare de 36 de ani, 10 luni şi 29 de zile, dintre care 9 ani, 11 luni şi 19 zile în sistemul public şi 26 de ani, 10 luni şi 29 de zile în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, C.P.S. a M.Ap.N. a emis Decizia de recalculare nr. ggggg/28.09.2016 prin care a valorificat vechimea efectivă realizată de 31 de ani, 7 luni şi 21 de zile şi cuantumul soldelor lunare brute reflectat în Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate în perioada noiembrie 2001-aprilie 2002 de lt. col. r.) A.B., eliberată de Serviciul Telecomunicaţii Speciale cu nr. hhh/15.09.2016 şi înregistrată cu nr. iii/23.09.2016.

Prin Decizia de recalculare nr. jjjjj/18.01.2017 s-a valorificat vechimea în serviciu reflectată în Fişa cu locurile de muncă în care a lucrat lt. col. r.) A.B. şi care îi dă dreptul la încadrare în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii nr. kkkkk/3.05.2016, întocmită şi transmisă de Centrul Militar Judeţean Arad şi înregistrată la C.P.S. a M.Ap.N. cu nr. lllll/11.05.2016.

Prin Decizia de actualizare nr. mmmmm/14.12.2018, cuantumul pensiei militare de stat a fost actualizat în baza prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare până la 15.09.2017, raportate la prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare („Legea nr. 152/2017”), prin care cuantumul brut al soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate şi ale soldaţilor şi gradaţilor profesionişti s-a majorat cu 15%. Pensia rezultată fiind mai mică decât cea aflată în plată, reclamantul a rămas cu aceasta, ca fiind pensia mai favorabilă. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, completată, reclamantul A.B., în contradictoriu cu pârâta C.P.S. a M.Ap.N., a solicitat obligarea pârâtei la: emiterea unei decizii de revizuire a drepturilor de pensie militară ce i se cuvin, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare pe care le-a realizat ulterior datei trecerii sale în rezervă, cu luarea în considerare a vechimii în serviciu realizate până la data pensionării (15.05.2002), de 26 de ani, 10 luni şi 29 de zile (respectiv 31 de ani şi 13 zile, potrivit recalculării grupelor de muncă), utilizându-se aceeaşi bază de calcul din anul 2002, când a fost stabilită pensia la trecerea în rezervă, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor. Sentinţa civilă pronunţată de instanţa de fond

Prin Sentinţa civilă nr. xxx din 9 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, a fost admis primul capăt de cerere, fiind obligată pârâta C.P.S. a M.Ap.N. să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti, în sensul eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă, cu luarea în considerare a vechimii avute la trecerea în rezervă, de 31 de ani, şi baza de calcul avută la trecerea în rezervă, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor.

Tribunalul a reţinut, în esenţă, că din economia dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 223/2015 reiese că stagiul de cotizare realizat în sistemul public nu influenţează baza de calcul al pensiei, precum şi că reclamantul nu se află în situaţiile de excepţie prevăzute la art. 29 din Legea nr. 223/2015, în care, pentru înscrierea la pensie, este necesară îndeplinirea condiţiei de vechime cumulată, reclamantul fiind deja beneficiarul unei pensii de serviciu.

Dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 se referă la datele din dosarul de pensie şi care vizează perioada în care a fost desfăşurată activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special sau în sistemul public până la data trecerii în rezervă, întrucât perioada ulterioară nu mai prezintă relevanţă pentru determinarea pensiei militare, aceasta putând fi valorificată numai în sistemul public de pensii.

Din coroborarea sintagmei „după caz” din cuprinsul art. 3 din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 cu faptul că, prin art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se impune ca recalcularea pensiilor să se facă „în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie”, rezultă că nu în toate situaţiile, în vederea recalculării pensiilor militare, se va ţine seama de vechimea cumulată, ci doar atunci când aceasta este necesară pentru obţinerea unei pensii. Apelul formulat în cauză

Împotriva sentinţei civile menţionate la paragraful 24 din prezenta decizie a declarat apel C.P.S. a M.Ap.N., solicitând admiterea apelului şi schimbarea, în parte, a hotărârii apelate, în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecată.

În motivarea apelului, pârâta a arătat că, prin art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, începând cu 1.01.2016, pensia intimatului-reclamant a devenit pensie militară de stat, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, şi se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (în cazul reclamantului aceasta fiind Decizia nr. fffff/14.10.2014 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă), şi nu în raport cu vechimea de militar din această decizie, ceea ce a presupus preluarea în integralitate a vechimii din Decizia nr. fffff/14.10.2014, atât cea realizată în sistemul public de pensii, cât şi cea recunoscută ca vechime în serviciu.

Vechimea cumulată rezultată a contribuit la stabilirea procentului final în funcţie de care s-a determinat cuantumul pensiei, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 223/2015.

Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 1.050/117/2024 Circumstanţele cauzei

Reclamantul C.D. a fost angajat al M.Ap.N., trecând în rezervă la 30.04.1999.

La finalul anului 2023, reclamantul a făcut demersuri în sensul eliminării din valorificarea pensiei militare pentru limită de vârstă a stagiului de cotizare pe care l-a realizat în sistemul civil, ulterior trecerii în rezervă, respectiv 4 ani şi 9 luni.

În urma solicitării formulate de către reclamant în sensul eliminării stagiului de cotizare de 4 ani şi 9 luni anterior menţionat, adresată pârâtei din litigiu după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, acestuia i-a fost comunicat Răspunsul nr. nnnn/13.02.2024, prin care i s-a confirmat, în mod expres, că vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, în cazul său, este de 43 de ani şi 20 de zile, întregită 43 de ani, în care este inclusă şi vechimea realizată în sistemul unitar de pensii publice de 4 ani şi 9 luni. Cererea de chemare în judecată

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale cu nr. 1.050/117/2024, reclamantul C.D., în contradictoriu cu pârâta C.P.S. a M.Ap.N. – Unitatea Militară 02505 („U.M. 02505”), a solicitat instanţei de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii prin care să revizuiască pensia militară de stat, recalculată prin Decizia nr. ooooo/9.08.2018, în sensul de valorificare, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 223/2015, doar a perioadelor de vechime de până la trecerea sa în rezervă, la 30.04.1999, când au încetat raporturile de muncă cu M.Ap.N., cu eliminarea de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 28, 77 şi art. 109 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 223/2015, arătând că dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 nu mai puteau produce efecte după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, iar pârâtei îi revenea obligaţia să valorifice perioada de până la momentul încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului – 30.04.1999 – şi să elibereze o adeverinţă prin care să ateste că, în perioada 1.04.2010-1.01.2015, reclamantul a realizat stagiu de cotizare în cadrul sistemului public de pensii, urmând ca perioada indicată, împreună cu cele lucrate ulterior anului 2015, să fie valorificată în sistemul unitar de pensii publice la data îndeplinirii condiţiilor de vârstă şi a stagiului minim de cotizare. Întâmpinarea

Pârâta C.P.S. a M.Ap.N. a formulat întâmpinare, prin care, pe fond, a arătat că stagiile realizate în sistemul unitar de pensii publice au fost deja valorificate în sistemul militar, cu ocazia recalculării pensiilor militare de stat potrivit dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, astfel că acestea nu se pot extrage din sistemul militar şi valorifica din nou în sistemul public, pentru că nu există temei legal pentru diminuarea stagiilor de cotizare deja valorificate la recalcularea drepturilor de pensie în sistemul militar.

În schimb, Legea nr. 223/2015 stabileşte la art. 25 alin. (2) că vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia.

Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

În ambele dosare (nr. 22.396/3/2023 şi nr. 1.050/117/2024), prin încheierile de şedinţă pronunţate, instanţele de trimitere au reţinut că, prin raportare la dispoziţiile art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în cauză, sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate a sesizărilor. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept Dosarul nr. 22.396/3/2023

Apelanta a arătat că nu se opune sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru rezolvarea chestiunii de drept ce face obiectul cauzei.

Intimatul a arătat că, în opinia sa, nu este oportună sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru rezolvarea chestiunii de drept ce face obiectul cauzei, instanţa de apel putând soluţiona litigiul în baza înscrisurilor depuse la dosar. Dosarul nr. 1.050/117/2024

Părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept Dosarul nr. 22.396/3/2023

Reţinând aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, raportate la cele ale art. 3 lit. f) din Legea nr. 223/2015, în opinia instanţei de trimitere, sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” din cuprinsul dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul unitar de pensii publice după trecerea în rezervă, respectiv vechimea stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016. Dosarul nr. 1.050/117/2024

Potrivit punctului de vedere expus de tribunal, aspectele care se impun a fi lămurite în prezenta cauză ar putea fi interpretate, cu titlu preliminar, în sensul că, prin efectul Legii nr. 263/2010, pensiile militare de stat au fost recalculate în integralitate, devenind pensii publice. Ulterior, s-au acordat din nou pensii militare, iar stagiul luat în considerare nu ar mai putea fi scindat.

Stagiile din sistemul public de pensii au fost valorificate în sistemul militar de pensii, când s-au recalculat pensiile militare de stat conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015. Aşa fiind, acestea nu ar putea fi separate din sistemul militar şi valorificate din nou în sistemul public, neexistând un temei legal pentru a se proceda în acest sens. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

Curţile de apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Mureş – Secţia I civilă şi Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale au transmis hotărâri judecătoreşti relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar Curtea de Apel Iaşi şi tribunalele Ialomiţa, Ilfov, Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Constanţa – Secţia I civilă, Iaşi şi Vaslui au comunicat puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni.

Într-o orientare jurisprudenţială s-a apreciat că sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” din cuprinsul dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul unitar de pensii publice după trecerea în rezervă, respectiv vechimea stabilită prin ultima decizie de pensie.

Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul curţilor de apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale (Decizia civilă nr. 3.429/2024 din 2 septembrie 2024 – Dosarul nr. 21.019/3/2023, definitivă) şi Târgu Mureş – Secţia I civilă (Decizia nr. 522/A din 14 mai 2024 – Dosarul nr. 1.926/102/2019, definitivă) şi al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale (sentinţele civile nr. 323 din 30 ianuarie 2023 – Dosarul nr. 24.817/3/2022, definitivă; nr. 5.803/2024 din 12 septembrie 2024 – Dosarul nr. 23.805/3/2024, atacată cu apel aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cu termen la 17 martie 2025; nr. 3.362/2024 din 8 mai 2024 – Dosarul nr. 4.580/3/2024, atacată cu apel aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a cărui judecată a fost suspendată până la pronunţarea hotărârii prealabile în cadrul prezentului dosar).

În acelaşi sens au fost exprimate şi punctele de vedere teoretice, nesusţinute de practică judiciară, ale următoarelor instanţe: Curtea de Apel Iaşi şi tribunalele Ialomiţa, Ilfov, Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal şi Vaslui.

În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale au fost invocate argumentele redate în cele de mai jos.

Împrejurarea că pensia militară a reclamantului a fost revizuită în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu exclude utilizarea vechimii atestate de decizia de recalculare emisă în temeiul Legii nr. 263/2010, dacă aceasta a fost ultima decizie de pensie anterior procesului de recalculare instituit de art. 109 din Legea nr. 223/2015, dispoziţiile alin. (1) ale art. 109 neoperând nicio distincţie sub aspectul identificării ultimei decizii de pensie, în sensul că nu exclud posibilitatea ca pensia revizuită în baza ordonanţei de urgenţă sus-menţionate să fi fost recalculată în baza Legii nr. 263/2010 anterior intrării in vigoare a Legii nr. 223/2015 şi nu exclud din sfera „ultimei decizii” o atare decizie de recalculare.

De altfel, dispoziţiile art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 conferă posibilitatea valorificării, chiar în procesul de recalculare instituit de acest act normativ, a unor stagii nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de momentul realizării acestora (anterior/ulterior trecerii în rezervă).

Recunoaşterea reciprocă a stagiilor de cotizare între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă înseamnă, în cazul reclamantului, că, la stabilirea pensiei din sistemul public, se recunoaşte ca vechime în muncă perioada de vechime valorificată în decizia de pensie militară de serviciu, considerându-se îndeplinite cerinţele privind stagiul de cotizare prevăzute de art. 52 din Legea nr. 263/2010 pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, fără a însemna însă că la calculul punctajului de pensie vor putea fi valorificate şi veniturile din acel stagiu.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, doar stagiile realizate după data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv după data de 1.01.2016, precum şi cele nevalorificate la recalcularea pensiei pot fi valorificate în sistem civil. Or, perioada civilă, odată valorificată în sistem militar, nu mai poate fi „extrasă” şi mutată în vederea valorificării în sistemul public de pensii, neexistând niciun text de lege care să prevadă această posibilitate.

Într-o altă orientare jurisprudenţială s-a reţinut că vechimea care trebuia utilizată la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanţilor era doar cea realizată în sistemul militar, până la trecerea în rezervă, iar nu cea cumulată cu stagiile realizate după data trecerii în rezervă.

Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale (sentinţele civile nr. 4.756/2024 din 20 iunie 2024 – Dosarul 7.375/3/2024, atacată cu apel aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cu termen de judecată la 3.04.2025; nr. 2.657/2023 din 04 mai 2023, schimbată în tot în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, ca urmare a admiterii apelului de către Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale prin Decizia civilă nr. 883/2024 din 22 februarie 2024).

În acelaşi sens au fost exprimate şi punctele de vedere teoretice, nesusţinute de practică judiciară, ale următoarelor instanţe: tribunalele Constanţa – Secţia I civilă şi Iaşi – Secţia I civilă.

În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale au fost reţinute considerentele redate în continuare.

Prin efectul Legii nr. 223/2015, pensiile militare de stat, transformate în pensii din sistemul public de pensii, au redevenit pensii militare de stat, iar baza de calcul pentru determinarea drepturilor de pensie a fost reprezentată de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, veniturile salariale obţinute ulterior neprezentând relevanţă.

Faptul că veniturile salariale obţinute ulterior, după încetarea calităţii de militar, nu prezintă relevanţă pentru determinarea pensiei militare de stat nu înseamnă că acestea sunt lipsite de orice efect juridic, ci, în baza art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, se pot valorifica în sistemul public de pensii. Altfel, reclamantul ar fi lipsit de stagiile de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă, acestea nemaiputând fi valorificate în sistemul public de pensii, în timp ce, pentru pensia militară de stat, nu prezintă relevanţă. Or, rolul art. 109 din Legea nr. 223/2015 este acela de a recalcula pensiile militare de stat prin raportare la noile criterii legislative, iar nu de a înlătura efectele stagiilor de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă.

S-a reţinut că pârâtei îi revenea obligaţia, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, să valorifice perioada de până la momentul încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului şi să elibereze o adeverinţă către casa de pensii publică prin care să ateste aceste aspecte, urmând ca stagiile de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă să fie valorificate în sistemul public de pensii la data îndeplinirii condiţiilor de vârstă şi stagiu minim de cotizare.

Pârâta nu putea proceda la valorificarea unei perioade nelucrate în sistem militar, ulterioară trecerii în rezervă, întrucât Legea nr. 223/2015 nu permite o astfel de valorificare, putând fi valorificat, eventual, doar stagiul civil realizat anterior stabilirii pensiei militare de stat.

Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au comunicat opinii teoretice.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că, la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Prin Decizia nr. 486 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2023, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 şi a constatat că dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, prezentând relevanţă considerentele de la paragrafele 27-33 din decizia menţionată.

Prin Decizia nr. 86 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 11 iulie 2023, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi a constatat că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, relevante fiind considerentele de la paragrafele 21-28 din decizia menţionată.

Prin Decizia nr. 338 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 2 septembrie 2022, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prezentând relevanţă considerentele de la paragrafele 19, 21-26 şi 29 din decizia evocată. IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În mecanismele de unificare a practicii judiciare prevăzute de lege nu au fost pronunţate decizii care să vizeze aspectele deduse analizei în dosarul de faţă. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate formulate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt admisibile, propunând următoarea dezlegare a chestiunii de drept: ” În interpretarea dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sintagma «vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie» se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă.” XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie XI.1. Asupra admisibilităţii sesizării

Temeiul de drept al sesizărilor conexate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.

În materia enunţată se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, astfel cum se şi statuează expres prin art. 4 din ordonanţa de urgenţă.

Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării: – existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac; – cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze; – existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Raportând elementele specifice fiecărei sesizări la condiţiile de admisibilitate expuse anterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în ambele dosare, sesizările sunt admisibile.

Astfel, în ambele cauze, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu domeniului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 vizând actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice.

În această procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată atât de un complet de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă, cât şi de un complet de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, în calea de atac.

În privinţa existenţei unei chestiuni de drept veritabile, aptă de a declanşa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, se constată că această condiţie este impusă de prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar noţiunea respectivă are înţelesul dat de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiţi de legiuitor sunt aceiaşi, iar art. 4 din actul normativ prevede că „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie”.

În sesizările formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept”.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în absenţa unei definiţii legale a noţiunii de „chestiune de drept” din cadrul cerinţelor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, anterior s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară sau neclară), fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente şi, în consecinţă, al unei practici judiciare neunitare.

Având în vedere aceste considerente teoretice, chestiunea de drept invocată este apreciată ca având un grad de dificultate de natură a justifica intervenţia instanţei supreme, ţinând cont de faptul că asupra acestei probleme de drept au fost pronunţate soluţii divergente, astfel cum rezultă din hotărârile judecătoreşti identificate la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, menţionate în cadrul capitolului VII, conturându-se deja riscul unei jurisprudenţe neunitare, ca urmare a interpretării diferite a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015.

În ceea ce priveşte condiţia ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluţionarea pe fond a cauzelor, se reţine existenţa unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate, şi soluţionarea pe fond a cauzelor, în sensul că dezlegarea chestiunii de drept ce se va da în prezenta cauză este de natură să producă un efect concret asupra soluţiilor ce urmează a fi pronunţate de către instanţele de trimitere, întrucât vizează o chestiune esenţială pe care se întemeiază pretenţiile deduse judecăţii în ambele cauze.

Referitor la condiţia nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizărilor, sub forma unor dezlegări de principiu ale aceleiaşi chestiuni de drept sau ale unei chestiuni similare, prin mecanismele reglementate de lege în acest scop, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi, respectiv, recursul în interesul legii, se constată din verificările efectuate în acest sens că nu au fost identificate astfel de decizii date de instanţa supremă în materia vizată, care să ofere repere concrete de interpretare, utile în soluţionarea cauzelor. XI.2. Asupra fondului sesizării

Trecând la analizarea fondului sesizărilor, în primul rând, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, deşi formularea acestora este realizată în mod diferit în cele două dosare, în esenţă se circumscrie aceleiaşi chestiuni de drept cu caracter general ce necesită dezlegare, respectiv „Dacă sintagma «vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie» din cuprinsul dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se interpretează în sensul că se referă la vechimea în serviciu realizată până la data pensionării (ca urmare a trecerii în rezervă) sau la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă”.

În ceea ce priveşte cadrele militare, dreptul acestora la pensia de serviciu este reglementat în prezent prin Legea nr. 223/2015.

Reclamanţii din dosarele în care s-au formulat sesizările sunt pensionari militari în temeiul Legii nr. 164/2001 (Dosarul nr. 22.396/3/2023), şi, respectiv, în temeiul actelor normative anterioare Legii nr. 164/2001 – Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, aprobat prin Legea nr. 43/1977 (Dosarul nr. 1.050/117/2024).

Legea nr. 223/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a fost adoptată într-o materie care, în timp, a suferit mai multe modificări, nefiind prima reglementare prin care pensiile, cel puţin ale unora dintre destinatarii săi, sunt reglementate în mod distinct de pensiile din sistemul public.

Această lege a exprimat voinţa autorităţii legiuitoare din România de a reveni la sistemul pensiilor militare de stat, care a funcţionat în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001, şi până la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010 (adică în intervalul 10.04.2001-3.07.2010).

Art. 1 din Legea nr. 119/2010 prevedea următoarele: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: a) pensiile militare de stat; (…).”

Potrivit art. 3 din Legea nr. 119/2010: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”

Legiuitorul a prevăzut, cu această ocazie, recalcularea pensiilor militare prin integrarea acestora în sistemul pensiilor publice, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 prevăzând explicit: „(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, (…)”, iar potrivit art. 7 alin. (1): „(1) Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”

La rândul său, în mod corelativ cu Legea nr. 119/2010, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a abrogat Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice şi Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a cuprins, în forma sa iniţială, dispoziţii referitoare la modul de calcul al pensiilor cadrelor militare.

Astfel, întrucât art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 prevedea că: „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. (…) c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, (…);”, acestei categorii de pensionari îi sunt aplicabile prevederile incluse în capitolul IV, secţiunea a 6-a din lege, referitoare la calculul pensiilor, care se determină „prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”.

Aceste dispoziţii legale au permis recalcularea pensiilor militare potrivit modalităţii aplicabile pensiilor din sistemul public, inclusiv din perspectiva adăugării perioadelor lucrate în sistemul public şi nevalorificate, atât anterior deschiderii dreptului la pensie, cât şi după acest moment.

Astfel, în plus faţă de modalitatea concretă de calcul al pensiei din sistemul public, potrivit algoritmului prevăzut de art. 76 şi următoarele din Legea nr. 19/2000, art. 107 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 prevedea şi posibilitatea adăugării stagiilor de cotizare efectuate anterior şi nevalorificate sau efectuate ulterior deschiderii dreptului la pensie.

Aşadar, în temeiul acestor dispoziţii legale, au fost emise pentru cadrele militare decizii de recal