2rac-72/17 — încasarea datoriei, penalităților, dobânzilor de întârziere, rezilierea contractului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, penalităţilor, dobânzilor de întârziere, rezilierea contractului
- Temei legal
- aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural
2rac-72/17 — încasarea datoriei, penalităților, dobânzilor de întârziere, rezilierea contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2rac-72/17
Judecător: N. Mazur
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
D E C I Z I E
16 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței Iulia Sîrcu,
Judecători Iuliana Oprea, Luiza Gafton
Mariana Pitic, Ion Druță
examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Optimus-Plus”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea
de Stat „Calea Ferată din Moldova” împotriva Societății cu Răspundere Limitată
„Optimus-Plus” SRL privind încasarea datoriei, penalităților, dobânzilor de
întârziere, rezilierea contractelor de locațiune cu toate acordurile adiționale,
evacuarea, și cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu
Răspundere Limitată „Optimus-Plus” împotriva Întreprinderii de Stat „Calea
Ferată din Moldova” privind rezilierea contractelor și încasarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, prin
care a fost respins apelul declarat de SC „Optimus-Plus” SRL și a fost menținută
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 31 ianuarie 2011 SC „Optimus-Plus” SRL s-a adresat cu cerere
de chemare în judecată împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, solicitând
obligarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” de a semna contractele de locațiune a
spațiilor închiriate, dar cu obligarea trecerii chiriei (achitate în excedent) în
contul plăților viitoare.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că SC „Optimus-Plus” SRL și ÎS
„Calea Ferată din Moldova” colaborează din anul 1998. Pe parcursul colaborării
între SC „Optimus-Plus” SRL și ÎS „Calea Ferată din Moldova”, reprezentată de
către subdiviziunile sale - filiala „Secția de întreținere a edificiilor civile” șef V.
Lifciu și filiala „Stația Chișinău” șef P. Cernețchi au fost semnate două contracte
de arendă a unor depozite din str. Muncești 15/2, mun. Chișinău.
În urma replanificării financiare a activității SC „Optimus-Plus” SRL, au
fost depistate neconcordanțe între prevederile legale referitoare la locațiunea
bunurilor imobile, date în locațiune SC „Optimus-Plus” SRL de către ÎS „Calea
Ferată din Moldova”, neconcordanțe care au dus la achitarea în excedent a
chiriei, excedent care constituie 762 676,86 MDL.
Indică reclamantul că, pentru înlăturarea disensiunii respective la ÎS „Calea
Ferată din Moldova” a fost înregistrată o reclamație prin care s-a solicitat
transferul în contul plăților viitoare pentru chirie a excedentului de 762 676,86
MDL, sau înstrăinarea la preț de bilanț a bunurilor primite în locațiune.
Reclamația respectivă a rămas fără răspuns.
La data de 25 mai 2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a înaintat acțiunea
reconvențională împotriva SC „Optimus-Plus” SRL, solicitând rezilierea
contractelor de locațiune nr. 183a/07-2-783 din 01.01.2007 și nr. 30 din
26.02.2008 cu acordurile adiționale; obligarea restituirii bunurilor închiriate din
str. Muncești 15/2 cu evacuarea din spațiile închiriate; încasarea datoriei formate
în rezultatul neachitării plății pentru chirie pe ultimele 5 luni a anului 2011 în
valoare de 171 382,64 lei; încasarea cheltuielilor de judecată ce țin de plata taxei
de stat și de asistență juridică; respingerea integrală a cererii de chemare în
judecată privind obligarea încheierii contractelor, cu obligarea trecerii valorii
chiriei (achitate în excedent) în sumă de 762 676,86 lei în contul plăților
viitoare, ca neîntemeiată și lipsită de suport juridic. Ulterior, ÎS „Calea Ferată
din Moldova” a depus cereri de majorare a cuantumului pretențiilor înaintate,
solicitând încasarea datoriei pentru chirie pentru întreaga perioadă ce constituie
989 007,26 lei; dobânda bancară conform calculului în sumă de 132 472,61 lei;
încasarea taxei de stat achitate la fiecare majorare și a asistenței juridice.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 octombrie 2012, s-
a respins cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Optimus-Plus” SRL și
s-a admis cererea reconvențională depusă de ÎS „Calea Ferată din Moldova”.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2013, a fost admis apelul
declarat de SC „Optimus-Plus” SRL, a fost casată integral hotărârea Judecătoriei
Centru mun. Chișinău din 16 octombrie 2012, pricina fiind remisă spre
rejudecare la Judecătoria Centru mun. Chișinău în alt complet de judecată.
La data de 23 august 2013, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cerere
de concretizare și de majorare a cuantumului pretențiilor față de SC „Optimus-
Plus” SRL, solicitând încasarea datoriei în sumă de 1 066 109,9 lei; a dobânzii
de întârziere 132 472,61 lei; a penalității în sumă de 241 735,19 lei; încasarea
cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 20 000 lei.
La data de 04 octombrie 2013, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus o
altă cerere de concretizare și de majorare a cuantumului pretențiilor față de SC
„Optimus-Plus” SRL, solicitând încasarea datoriei în sumă de 1 066 109,9 lei; a
dobânzii de întârziere 132 472,61 lei; a penalității în sumă de 241 735,19 lei;
încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 20 000 lei.
La data de 23 ianuarie 2013, ÎS „Calea Ferată din Moldova” s-a adresat cu
cerere de chemare în judecată împotriva SC ,,Optimus-Plus” SRL solicitând
încasarea datoriei pentru chirie pe contractele de chirie nr. 183a/07-2-783 din
01.01.2007 și nr. 30 din 26.02.3008 cu acordurile adiționale pentru lunile 10, 11
și 12 anul 2012 și 01 anul 2013 în valoare de 203 068,56 lei; încasarea
penalității în valoare de 4 690,85; încasarea cheltuielilor de judecată ce țin de
plata taxei de stat în valoare de 6793,24 lei; încasarea cheltuielilor de judecată ce
țin de plata onorariului pentru acordarea asistenței juridice în valoare de 20 000
lei.
La data de 18 aprilie 2013, ÎS „Calea Ferată din Moldova” s-a adresat cu o
altă cerere de chemare în judecată împotriva SC ,,Optimus-Plus” SRL prin care
a solicitat încasarea datoriei pentru chirie pe contractele de chirie nr. 183a/07-2-
783 din 01.01.2007 și nr. 30 din 26.02.3008 cu acordurile adiționale pentru
lunile 02, 03, 04 anul 2013 în valoare de 152 301,42 lei; încasarea penalității în
valoare de 12 183,86 lei; încasarea dobânzii bancare conform calculului în
valoare de 8 163,32 lei; încasarea cheltuielilor de judecată ce țin de plata taxei
de stat în valoare de 5 179,45 lei; încasarea cheltuielilor de judecată ce țin de
plata onorariului pentru acordarea asistenței juridice în valoare de 10 000 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 mai 2014, toate
trei cauze au fost conexate pentru examinare într-o singură procedură.
La data de 08 mai 2015, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cerere de
concretizare a pretențiilor înaintate față de SC ,,Optimus-Plus” SRL, solicitând
admiterea prezentei cereri; respingerea ca neîntemeiate a pretențiilor înaintate de
SRL „Optimus-Plus”; dispunerea rezilierii contractului de locațiune nr. 183a/07-
2-783 din 01.01.2007 și contractului de locațiune nr. 30 din 26.02.2008 cu toate
acordurile adiționale; dispunerea evacuării persoanelor și bunurilor SRL
„Optimus-Plus” din încăperile transmise în chirie prin contractului de locațiune
nr. 183a/07-2-783 din 01.01.2007 și contractului de locațiune nr. 30 din
26.02.2008; încasarea din contul SRL „Optimus-Plus” în beneficiul ÎS „Calea
Ferată din Moldova” datoriei în sumă de 1 421 479,88 lei; încasarea din contul
SRL „Optimus-Plus” în beneficiul ÎS „Calea Ferată din Moldova” penalității în
sumă de 272 601,09 lei; încasarea din contul SRL „Optimus-Plus” în beneficiul
ÎS „Calea Ferată din Moldova” dobânzii de întârziere în sumă de 145 326,78 lei;
încasarea taxei de stat în mărime de 61 365,03 lei; încasarea cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 50 000 lei.
Ulterior, SRL „Optimus-Plus” a depus cerere de concretizare a pretențiilor
formulate față de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, solicitând admiterea cererii de
chemare în judecată; rezilierea contractului de locațiune nr. 183a/07-2-783/
6002150 din 01.01.2007, încheiat între SRL „Optimus-Plus” și ÎS „Calea Ferată
din Moldova” începând cu data de 01 septembrie 2013; rezilierea contractului de
locațiune nr. 30 din 26.02.2008, încheiat între SRL „Optimus-Plus” și ÎS „Calea
Ferată din Moldova” începând cu data de 01 septembrie 2013; încasarea de la ÎS
„Calea Ferată din Moldova” în beneficiul SRL „Optimus-Plus” cheltuielilor de
judecată, taxa de stat și asistența juridică.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016,
corectată prin încheierea din 29 februarie 2016:
-S-a admis acțiunea înaintată de ÎS „Calea Ferată din Moldova”;
-S-au reziliat contractele de locațiune nr. 183-a/07-2-783 din 01.01.2007 și
nr. 30 din 26.02.2008 cu toate acordurile adiționale, încheiate între ÎS „Calea
Ferată din Moldova” și SC „Optimus-Plus” SRL, cu evacuarea SC „Optimus-
Plus” SRL din încăperile primite în locațiune;
-S-a încasat din contul SC „Optimus-Plus” SRL în beneficiul ÎS „Calea
Ferată din Moldova” suma datoriei pe contractele de locațiune pentru perioada
01.01.2011 - 30.04.2013 în mărime de 1 421 479,88 lei; penalitatea în mărime
de 272 601,09 lei; dobânda de întârziere în sumă de 145 326,78 lei; taxa de stat
achitată în mărime de 50 000 lei; cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de
10 000 lei, în total suma de 1 899 407 (un milion opt sute nouăzeci și nouă mii
patru sute șapte) lei 50 bani;
-În rest acțiunea s-a respins, ca fiind neîntemeiată;
-S-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată
de SC „Optimus-Plus” SRL către ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind
încasarea cheltuielilor de judecată.
La data de 25 ianuarie 2016 SC „Optimus-Plus” SRL a declarat apel
împotriva hotărârii instanței de fond, completându-l la 25 mai 2016, prin care a
solicitat admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea
rezilierii actelor juridice, încasarea penalității, dobânzii de întârziere și a
cheltuielilor judecătorești, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin
care să fie admisă cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Optimus-
Plus” SRL și parțial respinsă acțiunea reconvențională înaintată de ÎS „Calea
Ferată din Moldova”, să fie încasate din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova”,
în beneficiul apelantei cheltuielile de asistență juridică.
Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29
februarie 2016, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de SC
„Optimus-Plus” SRL împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind
rezilierea contractului de locațiune nr. 183a/07-2-783/6002150 din 01.01.2007,
încheiat între SC „Optimus-Plus” SRL și ÎS „Calea Ferată din Moldova”
începând cu data de 01 septembrie 2013 și privind rezilierea contractului de
locațiune nr. 30 din 26.02.2008, încheiat între SC „Optimus-Plus” SRL și ÎS
„Calea Ferată din Moldova”, începând cu data de 01 septembrie 2013.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, s-a respins
din lipsă de temei, apelul declarat de SC „Optimus-Plus” SRL și s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 22 noiembrie 2016, SRL
„Optimus-Plus” a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, casarea
parțială a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016 în
partea rezilierii actelor juridice, încasării datoriei, penalității, dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor judecătorești, cu emiterea în această parte a unei noi
hotărârii, prin care:
-Să fie admisă cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Optimus-
Plus” către ÎS „Calea Ferată din Moldova”;
-Să fie reziliat contractul de locațiune nr. 183a/07-2-783/6002150 din
01.01.2007 și contractul de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, încheiate de SRL
„Optimus-Plus” și ÎS „Calea Ferată din Moldova”, începând cu data de 01
septembrie 2013;
-Să fie încasate de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în folosul SRL
„Optimus-Plus” cheltuielile de judecată și anume cheltuieli legate de asistență
juridică în mărime 12 000 lei;
-Să fie admisă parțial cererea de chemare în judecată/cererea
reconvențională înaintată de ÎS „Calea Ferată din Moldova” împotriva SRL
„Optimus-Plus”;
-Să fie modificată datoria și penalitatea încasată de instanța de fond după
cum urmează: a încasa de la SRL „Optimus-Plus” în beneficiul ÎS „Calea Ferată
din Moldova” datoria în mărime de 1 400 479,67 lei și penalitatea în mărime de
108 088,8 lei; în rest cererea să fie respinsă ca fiind nefondată.
În motivarea recursului a invocat că instanțele inferioare nu au luat în
considerare faptul predării de către SRL „Optimus-Plus” intimatei ÎS „Calea
Ferată din Moldova” suprafeței de 137 m.p., din imobilul situat pe str. Muncești
15/2, num. Chișinău, conform contractului de locațiune nr. 30 din 26.02.2008,
indicând că modificarea suprafeței potrivit actului din 01 septembrie 2010, nu a
fost înregistrată la OCT Chișinău, astfel nu poate fi opozabil terților. A mai
indicat recurentul că instanțele inferioare eronat au stabilit că, doar datele
indicate de OCT Chișinău sunt autentice. S-a mai indicat de către recurent că
instanțele inferioare fac trimitere în acest sens la decizia Curții de Apel Chișinău
din 21 octombrie 2014 și prin prisma art. 123. alin. (2) CPC, eronat consideră
acest argument drept puterea lucrului judecat.
În acest sens, a mai invocat că în baza actului de primire-predare a spațiului
din 01 septembrie 2010, SRL „Optimus-Plus” a predat intimatei suprafața de
137 m.p. din depozitul închiriat din str. Muncești 15/2. mun. Chișinău, conform
contractului de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, actul în cauză a fost semnat de
ambele părți. La moment actul nefiind anulat, modificat sau revocat, prin urmare
este unul legal, producând efecte juridice, iar predarea spațiului dat este
recunoscută de însuși intimată, potrivit înscrisurilor din 08 septembrie 2010, 16
noiembrie 2010 și 18 noiembrie 2010.
A mai invocat recurentul că instanțele eronat au constatat că calculele
prezentate de ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind mărimea chiriei, penalității
și a dobânzii de întârziere pentru perioada 01.01.2011 - 30.04.2013, ce rezultă
din ambele contracte de locațiune sunt reale, fără a fi verificate. În viziunea
recurentului aceste calcule sânt eronate, unilaterale și viciate, care nu corespund
circumstanțelor de fapt ale cauzei și anume, intimata calculează chiria reieșind
dintr-o suprafață a încăperilor mult mai mare decât suprafața reală închiriată de
SRL „Optimus-Plus” (contractul de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, suprafața
reală 168,3 m.p., pârâtul calculează chiria din S=305,3 m.p.). În consecință,
datoria de bază calculată de ÎS „Calea Ferată din Moldova” este majorată
nejustificat pe perioada indicată, iar la materialele cauzei au fost prezentate mai
multe înscrisuri din partea recurentei adresate intimatei, prin care s-a solicitat
revizuirea calcului efectuat, deoarece era unul eronat și abuziv. Însă, ÎS „Calea
Ferată din Moldova” nu a luat atitudine, din acest considerent recurenta a refuzat
să achite chiria.
Cu referire la solicitările recurentului SRL „Optimus-Plus” privind
rezilierea contractelor de locațiune începând cu data de 01 septembrie 2013, s-a
menționat că potrivit art. 903, lit. a) Cod Civil, în concordanță cu circumstanțele
de fapt ale cauzei, expirarea termenului contractelor de locațiune, poate servi
drept temei de încetare a locațiunii, dacă părțile au convenit astfel și bunul
închiriat a fost restituit locatorului. Încetarea locațiunii din acest temei poate
avea loc și în cazul, când nici una din părți nu a declarat cu un preaviz părții
opuse despre intențiile sale de a continua raporturile contractuale și dacă prin
tăcere prelungirea folosirii bunului după expirarea termenului nu a avut loc.
În acest sens s-a mai invocat de către recurent că contractul de locațiune nr.
183a/07-2-783/6002150 din 01.01.2007, a fost încheiat de părți pentru perioada
01.01.2007 - 31.12.2008, astfel acest contract a încetat de drept la data
31.12.2008, iar SRL „Optimus-Plus”, a folosit spațiile tacit până în iulie, august
Referitor la contractul de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, încheiat de
părți, acesta a fost prelungit până la data de 31.12.2010. Astfel de la această dată
contractul se consideră ca fiind încetat de drept.
La 23 februarie 2017 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a prezentat referință,
solicitând respingerea recursului declarat de SRL „Optimus-Plus”.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de
Justiție din 15 martie 2017, recursul a fost declarat admisibil.
Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu
materialele cauzei și referința prezentată, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul declarat de SRL „Optimus-Plus” urmează a fi admis, cu casarea deciziei
Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016 și remiterea cauzei la rejudecare
în instanța de apel, din considerentele ce urmează:
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC „Instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de
apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs”.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, „Săvârșirea altor încălcări decât
cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul
și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a
pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor
de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului”.
Colegiul reține că conform materialelor dosarului, recurentul SRL
„Optimus-Plus” și intimatul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, au încheiat
contractul de locațiune nr. 183a/07-2-783/6002150 din 01.01.2007 (f.d. 6, Vol.
I), obiect al acestui contract fiind închirierea spațiului nelocuibil cu suprafața de
585,2 m.p., situat pe str. Muncești 15/2, mun. Chișinău.
Totodată, Colegiul menționează că contractul în cauză a fost încheiat pe
perioada 01.01.2007 - 31.12.2008, iar potrivit pct. 5 (1) al contractului, părțile
contractante au convenit că modificarea, continuarea și rezilierea contractului
are loc doar cu acordul ambelor părți. În același sens, potrivit pct. 2 (1), părțile
au convenit că plata chiriei anuale va constitui suma de 187 427,86 lei (320,28
lei pentru un m.p.).
La data de 26 februarie 2008, între recurentul SRL „Optimus-Plus” și
intimatul ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost încheiat un alt contract de
locațiune nr. 30 (f.d. 9, Vol. I), obiect al acestui contract fiind închirierea
spațiului nelocuibil, cu suprafața de 498,3 m.p., pe perioada 01.01.2008 -
31.12.2009. Ulterior, la data de 02.02.2010, potrivit Acordului adițional nr. 2 la
contract de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, părțile au convenit modificare pct. 1
al contractului inițial de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, și anume micșorarea
spațiului închiriat de la suprafața de 498,3 m.p. până la supra fața de 305,3 m.p.
(micșorat cu 193 m.p.). Ulterior, la data de 21.10.2010, potrivit Acordului
adițional nr. 3 la contract de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, contractul a fost
prelungit până la data de 31 decembrie 2010. Totodată, conform potrivit pct. 5
(1) al contractului de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, prelungirea sau rezilierea
contractului are loc doar cu acordul ambelor părți. Conform pct. 2 (1) al
aceluiași contract, părțile au convenit plata chiriei anuale în sumă de 282 165,16
lei, iar pentru un m.p. - 420,04 lei. Ulterior, conform Acordului adițional nr. 2
(pct. 2) chiria anuală a fost modificată, constituind suma de 261 863,96 lei, iar
potrivit Acordului adițional nr. 3, chiria anuală pentru anul 2010 a fost stabilită
în mărime de 314 236,75 lei.
În aceiași ordine de idei, Colegiul reține că potrivit actului de primire-
predare a spațiului dat în locațiune din 01.09.2010, recurentul susține că a predat
intimatului, suprafața de 137 m.p. din depozitul închiriat din str. Muncești 15/2,
mun. Chișinău, conform contractului de locațiune nr. 30 din 26.02.2008.
Astfel, cu referire la legalitatea și forța juridică a respectivului acord,
Colegiul reține că instanța de apel a concluzionat asupra faptului că acesta nu
are forță juridică, fără a aprecia argumentele recurentului în acest sens, și anume
că actul în cauză a fost semnat de ambele părți, la moment actul respectiv
nefiind anulat, modificat sau revocat, iar cu titlu de consecință este unul legal,
producând efecte juridice, inclusiv în situația în care potrivit pct. 5 (1) al
contractului de locațiune, părțile contractante au convenit că modificarea,
continuarea și rezilierea contractului are loc doar cu acordul ambelor părți.
Totodată a rămas fără apreciere și faptul că predarea spațiului respectiv este
recunoscută de însuși intimat, potrivit înscrisurilor din 08 septembrie 2010, 16
noiembrie 2010 și 18 noiembrie 2010, anexate la materialele dosarului, iar
potrivit ambelor contracte de locațiune, în calitate de locator este indicat ÎS
„Calea Ferată din Moldova” și nicidecum Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor.
Distinct de cele relatate mai sus, cu referire la coeficienții aplicați la
calcularea chiriei și mărimii suprafețelor transmise în locațiune și plata lunară,
Colegiul reține că de către instanța de apel au fost reținute ca justificate calculele
prezentate de ÎS „Calea Ferată din Moldova” fără a se expune asupra
contraargumentelor și probelor prezentate de pârâtul-recurent, mai mult ca atât
fiind neîntemeiat respins demersul recurentului prin care s-a solicitat dispunerea
efectuării unei expertize contabile în acest.
Cu titlu de consecință, Colegiul reține că SRL „Optimus-Plus” în situația
respectivă, întemeiat a contractat efectuarea unui audit extern pentru stabilirea
reală a datoriei pentru chiria neachitată și penalitatea care rezultă din ea, raportul
fiind anexat la materialele cauzei, iar instanțele urmau să aprecieze acest raport
prin prisma prevederilor art. 121, 122 CPC al RM, cu expunerea asupra
admisibilității și pertinenței acestuia în calitate de probă în prezentul litigiu.
Totodată, cu referire la solicitările intimatului ÎS „Calea Ferată din
Moldova” privind încasarea dobânzii de întârziere, Colegiul reține că de către
instanțele inferioare acestea au fost admise cu dispunerea încasării lor, fără a se
expune asupra argumentelor și probelor anexate de SRL „Optimus-Plus” și
anume adresările în scris din partea acestuia expediate intimatului, prin care s-a
solicitat revizuirea calcului efectuat deoarece era unul eronat și abuziv, prin
prisma Acordurilor adiționale la contractele de locațiune, la care intimatul nu a
reacționat în nici un fel, iar din acest considerent recurentul a refuzat să achite
chiria, nefiind clar care este mărimea reală a datoriei acceptată de părți, inclusiv
suprafața spațiilor închiriate de facto, făcându-se trimitere la art. 617 alin. (5)
Cod Civil al RM conform căruia dacă întârzierea executării obligației pecuniare
are loc din motive neimputabile debitorului, dobânda de întârziere nu se va plăti.
În contextul celor relatate, Colegiul menționează că conform art. 373 alin.
(1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și
obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește
constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
Conform art. 373 alin. (4) CPC, instanța de apel nu este legată de motivele
apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice
legalitatea hotărârii în întregul ei.
Conform art. 121 alin. (1) CPC, instanța judecătorească reține spre
examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun
la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,
importante pentru soluționarea justă a cazului.
Astfel, studiind decizia contestată în raport cu materialele cauzei, Colegiul
lărgit constată că instanța de apel a examinat superficial cauza dedusă judecății.
În acest sens, Colegiul reține că instanța de apel în virtutea caracterului
devolutiv al apelului, urma să rejudece fondul cauzei.
Mai mult ca atât, Colegiul reține că în conformitate cu art. 376 alin. (1)
CPC, „Dispozițiile de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă
instanță se aplică și în instanța de apel în măsura în care nu sînt contrare
dispozițiilor prezentului capitol”.
În conformitate cu art. 373 alin. (2) CPC „În limitele apelului, instanța de
apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei
instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru
soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar
în instanță de apel de către participanții la proces”.
În conformitate cu art. 274 alin. (2) lit. i) CPC „În procesul-verbal al
ședinței se indică faptul că s-a dat citire înscrisurilor, datele examinării la fața
locului a probelor materiale, că s-au ascultat și vizionat înregistrările audio-
video”.
Astfel, studiind procesul-verbal al ședinței de judecată din 24 noiembrie
2016 (f.d. 49-52 Vol. IV), Colegiul constată că din toate probele anexate la
materialele cauzei au fost cercetate de către instanța de apel în cadrul
dezbaterilor judiciare doar tei înscrisuri și anume reclamația din 24.01.2011 și
două contracte de chirie, deși o asemenea obligație reiese din prevederile art.
383 alin. (1) CPC, care prevede că „După explicațiile participanților la proces,
instanța de apel verifică probele din dosar și cele prezentate suplimentar de
aceștia. Procedura de administrare a probelor în instanță de apel este similară
celei din primă instanță”.
Colegiul reiterează că, instanța de apel avea obligația de a da un răspuns
cert referitor la pertinența tuturor înscrisurilor, în condițiile când este obligată să
reflecte în hotărâre motivele, pertinența, admisibilitatea, veridicitatea probelor și
toate probele în ansamblu, legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea
pricinii, concluziile sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,
precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din
prevederile art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă.
De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția
doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie sa analizeze cauza și să răspundă
argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.
În astfel de circumstanțe, Colegiul reține că decizia contestată nu întrunește
condițiile de legalitate prevăzute la art. 239 CPC, potrivit cărora „Hotărârea
judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază
hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele
cercetate în ședința de judecată”.
În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept
procedurale enunțate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea pricinii
în ordine de apel a avut loc în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția
instanței de apel, nu întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6
CEDO, fiind încălcat și principiul nemijlocirii.
Or, în conformitate cu art. 25 alin.(1) CPC, „Instanța trebuie să cerceteze
direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților,
depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și explicațiile
specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să
audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită
hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și
verificate în ședință de judecată”.
Mai mult ca atât, distinct de cele relatate, Colegiul menționează că după
depunerea cererii de apel a SC „Optimus-Plus” SRL la 25 ianuarie 2016,
împotriva hotărârii instanței de fond din 25 ianuarie 2016, instanța de fond a
emis o hotărâre suplimentară la 29 februarie 2016, prin care s-a respins, ca fiind
neîntemeiată cererea înaintată de SC „Optimus-Plus” SRL împotriva ÎS „Calea
Ferată din Moldova” privind rezilierea contractului de locațiune nr. 183a/07-2-
783/6002150 din 01.01.2007, încheiat între SC „Optimus-Plus” SRL și ÎS
„Calea Ferată din Moldova” începând cu data de 01 septembrie 2013 și privind
rezilierea contractului de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, încheiat între SC
„Optimus-Plus” SRL și ÎS „Calea Ferată din Moldova”, începând cu data de 01
septembrie 2013.
În acest sens, Colegiul reține că SC „Optimus-Plus” SRL la 25 mai 2016, a
depus o cerere de apel suplimentară, prin care a solicitat inclusiv, rezilierea
contractului de locațiune nr. 183a/07-2-783/6002150 din 01.01.2007 și
contractul de locațiune nr. 30 din 26.02.2008, încheiat între SC „Optimus-Plus”
SRL și ÎS „Calea Ferată din Moldova” începând cu data de 01 septembrie 2013.
Totodată, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, s-a
respins din lipsă de temei, apelul declarat de SC „Optimus-Plus” SRL și s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016,
astfel, instanța de apel a omis a se expune asupra hotărârii suplimentare din 29
februarie 2016, în situația în care apelantul a solicitat expres în cererea de apel
admiterea pretențiilor respinse prin hotărârea suplimentară respectivă.
Din considerentele menționate, și pornind de la faptul că această eroare
admisă la judecarea pricinii, nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de SRL „Optimus-Plus” și de a
casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei civile la rejudecare în
instanța de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul
temeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma argumentelor și
probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile
art. 130 alin. (1) CPC, ca în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă.
Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit
în coraport cu argumentele părților, circumstanțele pricinii, probele administrate
și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.
Din considerentele menționate și având în vedere că s-a constatat
examinarea cauzei cu încălcarea normelor de drept procedural și material,
totodată instanța de recurs fiind în imposibilitate de a corecta eroarea judiciară,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia
instanței de apel și de a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel.
În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Optimus-Plus”.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016 emisă
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de
Stat „Calea Ferată din Moldova” împotriva Societății cu Răspundere Limitată
„Optimus-Plus” privind încasarea datoriei, penalităților, dobânzilor de
întârziere, rezilierea contractelor de locațiune cu toate acordurile adiționale,
evacuarea, și cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Optimus-Plus”
SRL împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind rezilierea contractelor și
încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea
de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecător Iulia Sîrcu
Iuliana Oprea
Luiza Gafton
Mariana Pitic
Ion Druță