2ra-1070/17 — Recunoasterea faptului pierderii dreptului la folosirea încaperii de locuit, radierea vizei de resedinta, evacuarea

Dosar nr. 2ra–1070/17

Prima instanță: Judecătoria Bălți, judecător – V. Pădurari

Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Luiza Gafton, Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria mun. Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria mun.

Bălți către Șestac Liudmila, Șestac Olga, Șestac Cristina și Șestac Evghenii,

intervenient accesoriu ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”, privind

recunoașterea faptului pierderii dreptului la folosirea încăperii de locuit, radierea

vizei de reședință și evacuarea bunurilor,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Șestac Liudmila, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 01

martie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea Primăriei mun. Bălți a

fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 25 noiembrie 2015, Primăria mun. Bălți a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Liudmilei Șestac, Oligăi Șestac, Cristinei Șestac și a lui

Evghenii Șestac, intervenient accesoriu întreprinderea Municipală „Gospodăria

Locativ-Comunală Bălți”, cu privire la recunoașterea dreptului de folosință a

încăperii de locuit pierdut, radierea vizei de reședință și evacuarea bunurilor.

În motivarea acțiunii a menționat că, în baza ordinului de repartiție nr.

0133434 din 14 februarie 1995, Evghenii Șevciuc, în calitate de chiriaș principal, a

primit apartamentul nr. 43 din str. Tudor Vladimirescu nr. 33, mun. Bălți, viza

fiind radiată la data de 29 ianuarie 1997.

Relevă că soția Liudmila Șestac și copiii Oliga Șestac, Cristina Șestac și

Evghenii Șestac și-au perfectat vize de reședință, însă ultimii nu locuiesc în

apartamentul nominalizat. Din actele privind efectuarea controlului de facto a

1

locuitorilor apartamentului nr. 43 din str. Tudor Vladimirescu nr. 33, mun. Bălți

din 24 martie 2015 și 14 septembrie 2015 se confirmă că în apartamentul respectiv

nimeni nu locuiește, iar datoriile privind închirierea apartamentului, deservirea

tehnică a blocului locativ și echipamentele tehnice din interiorul blocului constituie

suma de 4297,11 lei.

Primăria mun. Bălți a solicitat instanței recunoașterea Liudmilei Șestac,

Oligăi Șestac, Cristinei Șestac și a lui Evghenii Șestac, ca fiind decăzuți din dreptul

de folosință a apartamentului nr. 43 din str. Tudor Vladimirescu nr. 33, mun. Bălți,

cu radierea vizei lor de reședință și evacuarea bunurilor acestora.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 martie 2016, cererea de chemare în

judecată a fost admisă integral, s-a constatat că Liudmila Șestac, Oliga Șestac,

Cristina Șestac și Evghenii Șestac au pierdut dreptul la folosirea încăperii de locuit

din str. Tudor Vladimirescu nr. 33, ap. 43, mun. Bălți, cu mențiunea că hotărârea

servește drept temei de radiere a vizelor de reședință a Liudmilei Șestac, Oligăi

Șestac, Cristinei Șestac și a lui Evghenii Șestac din apartamentul nr. 43 din str.

Tudor Vladimirescu nr. 33, mun. Bălți și evacuarea bunurilor ce le aparțin din

acest mobil.

La data de 04 aprilie 2016, Șestac Liudmila a declarat apel împotriva hotărârii

menționate, solicitând casarea hotărârii cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016, apelul declarat de

Liudmila Șestac a fost respins și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 01

martie 2016.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 noiembrie 2016, s-a admis

recursul declarat de Liudmila Șestac, s-a casat decizia Curții de Apel Bălți din 19

iulie 2016, cu restituirea pricinei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată.

La data de 23 ianuarie 2017, avocatul Violina Munteanu, în interesele

Liudmilei Șestac, a înaintat o cerere de apel suplimentară prin care a solicitat

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să

fie respinsă integral.

În motivarea apelului suplimentar s-a indicat faptul că apelanta nu și-a părăsit

domiciliul din str. Tudor Vladimirescu 33/43, mun. Bălți, după cum se afirmă în

hotărârea instanței de fond și cererea de chemare în judecată. În acest apartament

se petrec lucrări de reparație întru îmbunătățirea condițiilor de trai din această

locuință, fapt confirmat prin procesul-verbal și pozele-anexe efectuate de către

executorul judecătoresc O. Roman.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2017, a fost admis apelul

declarat de Șestac Liudmila, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 martie 2016,

cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea Primăriei mun. Bălți a fost

respinsă.

2

La data de 04 aprilie 2017, Primăria mun. Bălți a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2017, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe din

01 martie 2016.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

La data de 26 mai 2017, Șestac Liudmila a depus referință la cererea de

recurs, solicitând ca acesta să fie declarat inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de Primăria mun. Bălți, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că,

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentei este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs a recurentei Primăria mun. Bălți.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Primăria mun. Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Luiza Gafton,

Iurie Bejenaru

4