2rh-142/17 — repararea prejudiciului

Dosarul nr.2rh-142/17 Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. D. Chistol) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, N. Craiu, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 12 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței , judecător Tatiana Vieru Judecători: Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Vasile Haivaz, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „ApartHotel” împotriva lui Vasile Haivaz cu privire la repararea prejudiciului, încasarea plății pentru serviciul prestat, a penalităților și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă : La 14 martie 2016, SRL „ApartHotel”, prin intermediul avocatului Serghei Cebotari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Haivaz solicitând încasarea penalităților în sumă de 105300 lei, a prejudiciului real cauzat în mărime de 8934 lei, încasarea plății pentru serviciul prestat în sumă de 250 lei și a cheltuielilor de judecată constituite din cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 10000 lei, taxa de stat în sumă de 3435 lei și cheltuielile poștale în sumă de 25,10 lei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la 05 iulie 2014 Vasile Haivaz a încheiat cu SRL „ApartHotel”, în persoana lui Artur Broslav, contractul de locațiune a automobilului de model „Volkswagen Golf5 2.0 GTI 16V FSI Turbo”, cu număr de înmatriculare CVD 300, pentru perioada 05 iulie 2014-14 iulie 2014. A susținut reclamantul că, în timpul exploatării autoturismului de către pârât, ultimul a încălcat sistematic prevederile pct. 2.6.1. al contractului de locațiune din 05 iulie 2014 și anume nu a respectat regimul de viteză stabilit. Conform aceluiași punct din contract, prin acordul părților a fost stabilit după cum urmează: viteza maximă pe traseele naționale -125 km/h, iar prin localități - 85 km/h.

Conform pct. 6.3.5. din contract, încălcarea pct. 2.6.1. se sancționează cu 900 lei pentru fiecare depășire în limitele de la 5 la 20 km/h și 1800 lei pentru fiecare depășire mai mare de 21 km/h. A afirmat reclamantul că, Regulamentul Circulației Rutiere prevede limita de viteză maxim 90 km/h pentru traseele naționale și maxim 50 km/h pentru localități. Astfel, limita stabilită de părți în contractul de locațiune constituie o marjă maximă 1 permisă pentru exploatarea automobilului închiriat, iar depășirea respectivei marje constituie o distrugere intenționată a bunului închiriat, care urmează să fie sancționat în modul corespunzător. A precizat reclamantul că, în pct. 6.3.5.

al contractului de locațiune din 05 iulie 2014 părțile au convenit că „Respectiva penalitate este încasată din contul locatarului în beneficiul locatorului din considerentul că aceștia din start evaluează un posibil prejudiciu care se datorează utilizării necorespunzătoare a bunului de către locatar și care prin depășirea limitei de viteză stabilite pune în pericol în mod conștient integritatea bunului, din ce motiv locatarul depășind limitele de viteză conștient își asumă riscul răspunderii materiale”. Concomitent, părțile au convenit conform pct. 6.3.5. al contractului asupra modului de constatare a încălcării punctului 2.6.1. și anume că „...Părțile au convenit că faptul depășirii să fie constatat prin intermediul sistemului GPS”.

În speță, toate depășirile efectuate de către pârât sunt extrase din sistemul GPS a automobilului conform bazei de date. Penalitatea constituie 105300 lei ca rezultat al încălcărilor comise de Vasile Haivaz. A declarat reclamantul că, pârâtul a deteriorat autovehiculul închiriat, care a fost reparat la o stație de deservire tehnică contra sumei de 8934 lei, prejudiciu ce urmează a fi recuperat de către pârât. A indicat reclamantul că, pârâtul a încălcat condițiile stabilite la pct.2.5.6. din contract, a transmis autovehicul murdar și urmează să compenseze costul serviciului în acest sens, care constituie 250 lei. Vasile Haivaz prin recipisele scrise și semnate personal la 14 iulie 2014, a recunoscut faptele menționate și s-a obligat să compenseze prejudiciul cauzat, penalitățile și alte cheltuieli rezultate din executarea necorespunzătoare a contractului indicat, fiind de acord cu respectivele încălcări contractuale.

Întru soluționarea amiabilă a litigiului, a fost expediată pârâtului o somație, care nu a fost recepționată, din motivul absenței acestuia. Prin hotărârea din 06 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „ApartHotel” și s-a încasat de la Vasile Haivaz în beneficiul SRL „ApartHotel” penalitatea în mărime de 105300, 00 lei RM, prejudiciul real cauzat în mărime de 8934, 00 lei RM, plata pentru serviciul prestat în mărime de 250, 00 lei și cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 3435, 00 lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată, cheltuieli poștale în mărime de 25, 10 lei, pentru interpelarea ÎS „CRIS „Registru” suma de 120,00 lei și cheltuielile de citare publică a pârâtului în mărime de 150, 00 lei, în total suma de 118214,10 lei.

La 06 octombrie 2016, Vasile Haivaz a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 06 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Prin încheierea din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit ca fiind depusă peste termenul legal cererea de apel depusă de Vasile Haivaz împotriva hotărârii din 06 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. La 23 februarie 2017, Vasile Haivaz a declarat recurs împotriva încheierii din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea încheierii din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel.

2 Prin decizia din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Vasile Haivaz și s-a menținut încheierea din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „ApartHotel” împotriva lui Vasile Haivaz cu privire la repararea prejudiciului, încasarea plății pentru serviciul prestat, a penalităților și a cheltuielilor de judecată. La 26 mai 2017 Vasile Haivaz a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea deciziei din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție și a încheierii din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, la 02 martie 2017 de la Departamentul Poliției de Frontieră a ridicat toată informația referitor la intrările și ieșirile sale din țară în perioada anului 2016-2017. Astfel, despre ziua judecării cauzei – 06.07.2016 nu a cunoscut și nici citația expediată de instanța de judecată în adresa sa nu a primit. Susține revizuentul că, despre ședințele de judecată stabilite pentru 30.05.2016 și 15.06.2016 nu a cunoscut, din motiv că nu s-a aflat în țară, iar despre a treia ședință de judecată la fel nu a cunoscut, nu a primit nici o înștiințare. Concomitent, relatează că nici despre avizul publicitar nu a cunoscut, întrucât s-a aflat peste hotarele țării.

Precizează că, într-adevăr, dispozitivul hotărârii primei instanțe a parvenit în adresa sa la 08.08.2016, dar a aflat despre aceasta abia la 10.09.2016. Ca urmare, consideră că apelul său a fost depus în termen. Remarcă revizuentul că, soluțiile instanței de recurs și a instanței de apel au fost adoptate contrar prevederilor art. art. 6, 13 CtEDO, art. art. 20, 26 din Constituția RM și art. art. 5, 8 din Codul de procedură civilă. Revizuentul ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b), h) Cod de procedură civilă,. Examinând motivele invocate de revizuent, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) și h) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazurile când au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. 3 Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. La caz, Colegiul reține că Vasile Haivaz a depus cerere de revizuire invocând ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC și anexând în acest sens copia extrasului din Serviciul Informațional integrat al Poliției de Frontieră privind traversarea frontierei de stat prin punctele de trecere controlate de autoritățile oficiale ale RM de către Vasile Haivaz. Colegiul remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire nu corespund temeiurilor prevăzute de art. 449 lit. b) CPC.

La capitolul dat, Colegiul reține că, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, adică să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele invocate de revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea soluției, erau cunoscute la momentul examinării și adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită. Or, copia extrasului din Sistemul Informațional integrat al Poliției de Frontieră, anexat de către revizuent se referă la persoana revizuentului, locul aflării acestuia și respectiv erau cunoscute revizuentului ori este alogică declarația persoanei că nu a cunoscut locul aflării sale la o anumită dată, într-o anumită perioadă.

Chiar și în condițiile când acest extras ar justifica omiterea termenului de contestare a hotărârii instanței de fond, repunerea în termen trebuie să fie solicitată de parte, instanța neputând, în lipsa unei dispoziții legale exprese, să o pronunțe din oficiu, cu încălcarea dreptului de dispoziție a părților, chiar și în ipoteza în care în ansamblul materialului administrat în dosar ar rezulta că partea a fost împiedicată de un motiv justificativ în a-și îndeplini actul de procedură în termen. Astfel, Colegiul constată că revizuentul Vasile Haivaz nu a prezentat înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată supra. Cu referire la prevederile art. 449 lit. h) CPC, ce la fel au fost invocate ca temei de revizuire, Colegiul reține următoarele.

În conformitate cu art. 449 lit. h) CPC, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. 4 La caz, Colegiul menționează că deși revizuentul indică în cererea sa prevederile art.449 lit. h) din CPC, argumentele în susținerea acesteia nu pot fi raportate la temeiurile stabilite de art.449 lit. h). Referitor la acest temei se menționează că existența unei constatări a Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului, în pricina a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit, constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire.

Astfel, în conformitate cu aceste prevederi legale, revizuirea poate fi declarată în cazul în care, după rămânerea hotărârii irevocabile, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat printr-o hotărâre o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Prin urmare, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate, Colegiul Curții Supreme de Justiție consideră că acestea nu pot fi reținute și nu pot servi ca temei de revizuire a hotărârii contestate, în sensul art. 449 lit. h) din CPC, din motiv că revizuentul nu a prezentat careva probe ce ar confirma existența unei hotărâri definitive a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința sa, prin care să fie stabilit faptul că în cadrul examinării recursului declarat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău, acestuia i-ar fi fost încălcate drepturile prevăzute de Convenția Europeană.

Deci, cu certitudine s-a stabilit că simpla referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu poate suplini lipsa unei argumentări logico-juridice a cererii de revizuire, care în mod imperativ urma să fie expusă în cererea de revizuire. Rezultând din cele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu prevederile art. 449 lit. b), h), art. 453 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vasile Haivaz împotriva deciziei din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală 5