ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.12.2016

2ra-2934/16 — stabilirea modului de folosinta și înlăturarea impedimentelor

HOTĂRÂRE
28.12.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
stabilirea modului de folosinta şi înlăturarea impedimentelor
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-2934/16 — stabilirea modului de folosinta și înlăturarea impedimentelor (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-2934/16

prima instanță - (Judecătoria Orhei) V. Negruță

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

28 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Galașan

Tamara,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nadejda

Bondarenco Nadejda împotriva Tamarei Galașan, intervenient accesoriu întreprinderea

municipală servicii comunal locative Orhei, privind stabilirea modului de folosire a

bunului și înlăturarea impedimentelor și acțiunea reconvențională înaintată de Galașan

Tamara împotriva Nadejdei Bondarenco privind pierderea dreptului de folosire asupra

spațiului locativ din apartamentul nr. 4 din or. Orhei, str. Boris Glavan, nr.4 a Nadejdei

Bondarenco, Bondarenco Victor și Goncear Violeta Ion și radierea vizei de reședință a

acestora.

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Galașan Tamara și s-a menținut hotărârea judecătoriei Orhei

din 11 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La 05 iunie 2014 Bondarenco Nadejda s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Tamarei Galașan, intervenient accesoriu întreprinderea municipală

servicii comunal locative Orhei, privind stabilirea modului de folosire a bunului și

înlăturarea impedimentelor.

În motivarea pretențiilor formulate a indicat că, este fiica lui Violetei Goncear

(Muntean), ultima fiind sora Tamarei Galașan ambele sunt fiicele decedatului Muntean

Ivan, căruia împreună cu familia sa, anterior, i s-a repartizat apartamentul nr.4 din str.

Apartamentul în cauză nu este privatizat și se află la balanța întreprinderii

municipale servicii comunal locative Orhei.

În urma decesului părinților, Muntean Ivan și Muntean Galina, chiriașul

principal a devenit Galașan Tamara și în anul 2010, în baza art.57 din Codul cu privire

la locuințe, Galașan Tamara ca chiriaș a instalat-o în acest apartament.

Menționează că din data instalării, 01 octombrie 2010, și pînă la data nașterii

copilului său Victor, adică 26 ianuarie 2012, între ea și Galașan Tamara nu au fost

careva neînțelegeri, însă după nașterea copilului Galașan Tamara, fără motive

întemeiate a început să-i îngrădească dreptul în folosirea apartamentului nr.4 situat în

1

or. Orhei, str. B. Glavan, 4, constituit din 2 odăi, prin schimbarea lacătului de la ușa de

la intrare, astfel, împiedicându-le accesul în apartament, motivînd că nu mai au nici un

drept să locuiască cu feciorul în apartament.

Indică că în prezent locuiește temporar în chirie, cu toate că serviciile comunale

le achită, pe adresa or. Orhei. str. B. Glavan nr. 4, apartamentul nr. 4, iar pentru a evita

achitarea pe numele Tamarei Galașan, la 27 martie 2013 a depus o cerere la

întreprinderea municipală servicii comunal locative Orhei, prin care a solicitat să i se

elibereze pe viitor bonul de plată pe numele său Bondarenco Nadejda.

Solicită reclamanta Bondarenco Nadejda admiterea acțiunii, cu atribuirea în

folosință ei și fiului acesteia, Bondarenco Victor, odaia cu suprafața de 9,4 m.p. din

apartamentul nr. 4, de pe str. B. Glavan, 4, or. Orhei. A lăsa în folosință comună părților

la proces Bondarenco Nadejda și Galașan Tamara încăperile cu suprafețele de 4,6; 4,2;

3,7 și 6,0 m2, a obligă pe Galașan Tamara să nu-i creeze Nadejdei Bondarenco și fiului

său obstacole la folosirea imobilul locativ apartamentul nr.4 din or. Orhei, str. Boris

Glavan, nr.4, a-i instala pe ei Bondarenco Nadejda și fiul ei în acest apartament și

încasarea de la Galașan Tamara în folosul lui Bondarenco Nadejda a cheltuielilor de

judecată în sumă de 1100,00 (una mie una sută) lei.

În carul examinării cauzei în fond Galașan Tamara a înaintat acțiune

reconvențională împotriva Nadejdei Bondarenco privind pierderea dreptului de folosire

asupra spațiului locativ din apartamentul nr. 4 din or. Orhei, str. Boris Glavan, nr.4 a

Nadejdei Bondarenco, Bondarenco Victor și Goncear Violeta Ion și radierea vizei de

reședință a acestora.

În motivarea cererii reconvenționale a invocat că, din anul 1962 locuiește în

apartamentul nr.4 din strada Boris Glavan, 4 din or. Orhei. După decesul tatălui,

Muntean Ivan la 22 august 1983, care a fost chiriaș principal, la 03 octombrie 1985, a

fost modificat contractul de închiriere a spațiului locativ și în temeiul art. 91 Cod locativ

a fost recunoscută chiriaș principal al apartamentului nr. 4 situat în Orhei, str. Boris

Glavan, 4, care nu este privatizat și se află la balanța întreprinderii municipale servicii

comunal locative Orhei.

La finele lunii septembrie 2010, sora sa, Goncear (Muntean) Violeta, și fiică-sa,

Bondarenco Nadejda, au venit la ea și au rugat-o să le perfecteze viza de reședință în

apartamentul său, pentru a avea posibilitatea să-și perfecteze buletinul de identitate, ca

mai apoi să se angajeze la serviciu și să beneficieze de asistență medicală la locul vizei

de reședință. A fost de acord să le perfecteze viza de reședință temporară în apartament,

cu condiția ca ele să nu locuiască în apartament și să nu pretindă la spațiul locativ din

acest apartament, totodată să achite serviciile comunale, și la prima sa cerință să-și

retragă benevol viza de reședință.

Menționează că, Galașan Tamara la 01 octombrie 2010 s-a adresat întreprinderii

municipale servicii comunal locative Orhei pentru a le acorda viză de domiciliu

temporară în apartamentul nr. 4 din strada Boris Glavan, 4, or. Orhei, surorii Muntean

Violeta și fiicei acesteia, adică nepoatei, Muntean Nadejda.

Ulterior, la 01 octombrie 2010, Nadejdei Bondarenco și mama acesteia Goncear

Violeta, le-a perfectat viza de reședință în apartamentul cu pricina, dar nu le-a instalat

cu traiul.

Nadejda Bondarenco niciodată n-a locuit în apartamentul dat, nici singură și nici

cu fiul ei, Victor, născut la 26 ianuarie 2012.

Mai mult ca atît, la momentul perfectării vizei de reședință reclamantei în

apartamentul cu pricina, Nadejda Bondarenco era deja căsătorită și respectiv dânsa

locuia împreună cu soțul ei, fapt care combate cu certitudine argumentul reclamantei că

2

dânsa s-a instalat cu traiul la ea și locuia în acest apartament. Din cele menționate de

reclamantă reiese că, ultima locuia de una singură în apartament, iar soțul separat de ea

în alt apartament, în așa caz nu-i este clar, cum se putea naște din căsătorie fiul lor,

Bondarenco Victor.

Relatează că Bondarenco Nadejda și fiul ei niciodată n-au locuit în apartamentul

cu pricina nici temporar, nici permanent, n-au fost și nu sunt membrii familiei sale și

niciodată n-au dus gospodărie comună, fapt ce poate fi confirmat de martorii vecini cu

apartamentele.

A solicitat Galașan Tamara radierea vizei de reședință din apartamentul nr. 4

situat în Orhei, str. Boris Glavan, 4, a Nadejdei Bondarenco, Goncear Violeta și

Bondarenco Victor, pierderea dreptul de folosire asupra spațiului locativ din

apartamentul nr. 4, situat în Orhei, str. Boris Glavan, 4 a Nadejdei Bondarenco, Goncear

Violeta, și Bondarenco Victor, deoarece ultimii nu au locuit mai mult de 6 luni în acest

apartament și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3500 lei.

Prin hotărîrea judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2015 a fost admisă parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de Bondarenco Nadejda.

S-a atribuit Nadejdei Bondarenco și fiului ei Bondarenco Victor în folosință

odaia cu suprafața de 9,4 m.p. din apartamentul nr. 4, de pe str. B. Glavan, 4, or. Orhei.

S-a lăsat în folosință comună părților la proces Bondarenco Nadejda și Galașan

Tamara încăperile cu suprafețele de 4,6; 4,2; 3,7 și 6,0 m.p.

S-a obligat Galașan Tamara să nu creeze reclamantei Bondarenco Nadejda și

fiului său obstacole la folosirea imobilul locativ apartamentul nr.4 din or. Orhei, str.

Boris Glavan nr.4.

S-a încasat de la Galașan Tamara în folosul Nadejdei Bondarenco cheltuielile de

judecată în sumă de 1100 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Galașan

Tamara împotriva Nadejdei Bondarenco privind pierderea dreptului de folosire asupra

spațiului locativ din apartamentul nr. 4 din or. Orhei, str. Boris Glavan, nr.4 a Nadejdei

Bondarenco, Bondarenco Victor și Goncear Violeta Ion și radierea vizei de reședință a

acestora.

Invocând ilegalitatea hotărârii, Galașan Tamara la 11 noiembrie 2015 a depus

apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2015 cu

pronunțarea unei hotărîri noi de respingere a acțiunii inițiale înaintată de Bondarenco

Nadejda și admiterea cererii reconvenționale depuse de Galașan Tamara.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016 s-a respins apelul depus de

Galașan Tamara și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2015.

La 11 noiembrie 2016, Galașan Tamara a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 15 iunie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie

2015, solicitând casarea acestora și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

inițiale înaintată de Bondarenco Nadejda și admiterea acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului recurentul a susținut că atât hotărârea primei instanțe cât

și decizia instanței de apel relevă o insuficientă analiză a probatoriului administrat în

cauză ce a condus la reținerea unei situații de fapt inexacte, iar ca rezultat decizia

instanței de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susține că, instanța de apel a examinat cauza în lipsa sa, astfel a lipsit-o de dreptul

la apărare și a dat o apreciere incorectă probelor administrate care confirmă că intimata

nu a locuit niciodată cu fiul său minor în apartamentul litigios. De asemenea susține că

instanțele investite cu judecarea fondului nu s-au expus asupra acțiunii reconvenționale.

Totodată, a mai invocat recurentul că instanța de apel nu a constatat și elucidat

3

toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a pricinii.

Prin urmare, recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma

prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, care statuează

expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că potrivit scrisorii de înștiințare a Curții de Apel Chișinău (f.d.138) decizia motivată a

fost expediată participanților la proces la 08 august 2016, însă la materialele dosarului nu

există dovada legală de recepționare, astfel instanța de recurs consideră că recurentul s-a

conformat prevederilor legale și recursul declarat la 11 noiembrie 2016 este depus în

termen conform art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în viziunea

recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei de casare a

deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia

în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă

4

motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4)

Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar

sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.

130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele

judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează că în cererea

de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept

material și din care circumstanțe aceasta rezultă.

Colegiul reține că aceste argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ,

nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce

urmează a fi supus controlului judiciar.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către avocatul Galașan

Tamara nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Galașan Tamara, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-11-23
0,92
2ra-2501/16 — revendicarea bunurilor, evacuarea și încasarea chelt. de judecată
Prima instanță: Judecătoria Donduşeni Dosarul nr. 2ra-2501/16 Judecător: Î. Ţîmbalari Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi D E C I Z I E 23 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2016-11-16
0,92
2ra-2508/16 — recunoașterea faptului pierderii dreptului în folosirea încăperii de locuit ș.a.
prima instanţă: V. Pădurari dosarul nr. 2ra-2508/16 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza D E C I Z I E 16 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justi
CSJ 2016-12-07
0,92
2ra-2583/16 — evacuare și încasarea cheltuielilor de judecată
prima instanţă:I. Mînăscurtă dosarul nr. 2ra-2583/16 instanţa de apel: M. Guzun, Iu. Cimpoi, Vl. Braşoveanu Î N C H E I E R E 07 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Just
CSJ 2017-10-04
0,92
2ra-1495/17 — inlaturarea impedimentelor in exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, evcuarea fortata din bunul imobil fara acordarea altui spatiu locativ, radierea vizei de domiciliu.
Prima instanţă, Jud. Ciocana, mun. Chişinău: I. Bulhac Dosarul nr. 2ra-1495/17 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol D E C I Z I E 04 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contenci
CSJ 2017-01-11
0,92
2r-1164/16 — înlăturarea obstacolelor, evacuare, recunoașterea nulității contractului de donație, anularea actului de retragere a vizei de reședință, partajarea averii succesorale
dosarul nr. 2r-63/17 prima instanță - (Judecătoria Soroca) G. Mîra instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu D E C I Z I E 11 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administr
Sursă