2ra-2672/16 — repararea pejudiciului material și moral

Dosarul nr.2ra-2672/16 Instanța de fond: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău – S. Suvac Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, V. Negru. E. Fistican Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Fiodor Frumuzachi în pricina civilă la acțiunea lui Gheorghe Proca împotriva lui Fiodor Frumuzachi privind repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 11 mai 2016, C O N S T A T Ă: Gheorghe Proca prin intermediul avocatului Ion Ailoi la data de 18 mai 2015 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Fiodor Frumuzachi privind repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și a cheltuielilor de judecată suportate în mărime de 7 000 lei ( f.d.

4-8). În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 21 august 2013, deplasîndu-se cu automobilul propriu pe str. Alba Iulia, mun. Chișinău spre șos. Balcani, mun. Chișinău, în regiunea parcului „La izvor”, un microbuz de culoare albă de model „Mercedes Sprinter” cu număr de înmatriculare C TF 005, la volanul căruia se afla Fiodor Frumuzachi, i-a tăiat calea și a stopat brusc în fața automobilului său. Din microbuz a coborît Fiodor Frumuzachi și s-a apropiat de automobilul condus de reclamant, Fiodor Frumuzachi i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului, după care a urcat în microbuz și a plecat de la fața locului. Tot la data de 21 august 2013 el a depus plîngere pe fapta comisă, însă prin ordonanțele procurorilor în Procuratura sect.

Buiucani, Fiodor Frumuzachi a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. 2, lit. b), e) și f) Cod Penal. Pentru acțiunile comise în privința lui Fiodor Frumuzachi a fost pornit proces contravențional conform art. 78 alin 2 Cod Contravențional pentru vătămarea corporală cauzată lui Gheorghe Proca la data de 21 august 2013. Astfel, în urma acțiunilor contravenientului reclamantul a suportat un prejudiciu moral, ce se exprimă prin faptul că a fost lovit de către pîrît în public, fiindu-i cauzate 1 vătămări corporale ușoare. De asemenea, atît în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul judecării cauzei civile a fost reprezentat de un avocat, suportînd cheltuieli pentru serviciile de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 01 iulie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată ( f.d. 49). În susținerea poziției sale instanța de fond a reținut, că pentru angajarea răspunderii delictuale a persoanei este necesar întrunirea cumulativă a mai multor condiții și anume existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu suferit de o persoană prin vătămarea integrității corporale, legătura de cauzalitate și vinovăția persoanei, care a săvîrșit fapta ilicită. În opinia instanței n-a fost demonstrată vinovăția lui Fiodor Frumuzachi, ori în baza ordonanței procurorului acesta a fost scos de sub urmărire penală, cauza a fost clasată, iar vreun act privind sancționarea pîrîtului nu a fost emis.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 08 iulie 2015 avocatul Ion Ailoi în interesele lui Gheorghe Proca a contestat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 11 mai 2016 s-a admis apelul declarat de Gheorghe Proca. S-a casat hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 01 iulie 2015. S-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul lui Fiodor Frumuzachi în beneficiul lui Gheorghe Proca prejudiciul în sumă de 7 500 lei, în rest pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 18 000 lei și a cheltuielilor pentru asistență juridică suportate în pricina civilă în mărime de 1 500 lei au fost respinse ( 89). În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că Fiodor Frumuzachi a fost sancționat în baza art. 78 alin. 2 Cod Contravențional pentru vătămarea corporală cauzată lui Gheorghe Proca ( f.d. 17, verso) și el a achitat amenda stabilită. Astfel, instanța de apel a constatat, că în urma vătămării corporale Gheorghe Proca a suferit moral, instanța apreciind acest prejudiciu în cuantum de 2 000 lei.

Totodată instanța a constatat, că pentru a-și apăra interesele Gheorghe Proca a angajat avocat, atît în cadrul urmăririi penale cît și în prezenta speță. Cheltuielile lui Gheorghe Proca legate de asistența juridică, instanța le-a estimat la 5000 lei pentru procesul penal și 500 lei pentru procesul civil, cheltuielile fiind confirmate prin actele justificative ( f.d. 27-28). Invocînd ilegalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 11 mai 2016 Fiodor Frumuzachi a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea prin care acțiunea a fost admisă, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă acțiunea ce ține de încasarea prejudiciului în mărime de 7 500 lei ( f.d.

99-101). În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanța de apel a aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural. 2 În conformitate cu art. 434 alin. 1 al CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 11 mai 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal. Potrivit recipisei recurentul a făcut cunoștință cu decizia la data de 10 august 2016 ( f.d. 97). Recursul depus la 03 octombrie 2016 se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Fiodor Frumuzachi este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, 3 sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Fiodor Frumuzachi asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Fiodor Frumuzachi inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Fiodor Frumuzachi împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016 în pricina civilă la acțiunea lui Gheorghe Proca împotriva lui Fiodor Frumuzachi privind repararea prejudiciului material și moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Svetlana Filincova judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 4