2ra-2697/16 — evacuare din incapere nelocativa

Prima instanță: Angela Furdui 2ra–2697/16

Instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița.

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Maria Ghervas, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Simion

Mititelu și avocatul Eugeniu Catana,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Ursu Petru, Dimbu Elizaveta, Rusu Maria împotriva societății cu răspundere

limitată „Exardiv-Com” privind evacuarea din imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Mititelu Simion și Dîmbu Elizaveta, Rusu Maria și

Ursu Petru, reprezentați de avocatul Catana Eugeniu, și menținută hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 19 iunie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 01 august 2014, Ursu Petru, Dîmbu Elizaveta și Rusu Maria s-au

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva „Exardiv-Com” SRL privind

evacuarea din imobil.

În motivarea acțiunii au indicat că, prin Hotărârea completului de arbitri aleși

nr. 1/01 din 12 aprilie 2001, a fost stabilită cota-parte a fiecărui coproprietar în

urma privatizării bunurilor cooperativei agricole de producție COOAP

„Pigorgani”. Bunurile cooperativei erau formate din mașini și utilaje, mijloace de

transport, clădiri, și anume: casa brigăzii de tractoare, depozitul de combustibil,

clădirea depozitului și fierărie, grajdul de porcine, grajdul de scroafe, secția de

pregătire a nutrețurilor și farmacia veterinară. Prin urmare, în baza certificatelor de

proprietate și extrasele eliberate de Primăria or. Sîngera, reclamanților li s-a

transmis în proprietate privată bunurile nominalizate mai sus.

În baza unor contracte de arendă, bunurile în cauză precum și terenurile

agricole, ce aparțineau coreclamanților, au fost transmise în folosință. În ce

privește grajdul de scroafe, din anul 2005 până la 08 aprilie 2010, o parte din

acesta s-au aflat în posesiunea coreclamanților, însă la data nominalizată mai sus,

executorul judecătoresc din oficiul de executare al sec. Botanica, în cadrul

executării hotărârii judecătorești, le-a interzis reclamanților să se mai folosească de

clădirea respectivă, deși, aceștia erau proprietarii legali ai bunului nominalizat.

La data de 19 ianuarie 2004, prin contractul de vânzare-cumpărare, Ana

Avornic, a cumpărat de la 53 de coproprietari cotele-părți ale acestora, iar prin

hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18.06.2004, Ana Avornic a fost

recunoscută proprietară a imobilului ce include: grajd de porcine, grajd pentru

scroafe, secția de pregătire a nutrețurilor, casa brigăzii de tractoare și clădirea

depozitului și fierăriei, amplasate în satul Revaca, mun. Chișinău.

În baza hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 iunie 2004,

Avornic Ana a înregistrat, la Organul Cadastral Teritorial, cotele-părți achiziționate

precum și cotele-părți deținute de reclamanți, care însă nu au fost procurate de

aceasta. Dat fiind faptul că reclamanții nu au fost atrași în litigiul prin care Avornic

Ana a fost desemnată proprietară a imobilelor menționate supra, a fost depusă o

cerere de revizuire care, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2011, a

fost respinsă.

La data de 01 august 2011, reclamanții s-au adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva Anei Avornic cu privire la revendicarea dreptului de proprietate

asupra bunului imobil cu modificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile. La

ședința de judecată, în procesul dat, au aflat despre faptul că potrivit contractului

de vânzare-cumpărare nr. 682 din 17 februarie 2005, Avornic Ana a vândut

„Exardiv-Com” SRL imobilul cu nr. cadastral 011130114701 cu o suprafață de

197 m2 compus din casa brigăzii de tractoare - 113, 5 m2, depozitul de fierărie -

83,5 m2 și imobilul cu nr. cadastral 011130114801 cu suprafața de 2694,2 m2

format din grajdul de porcine - 1021,9 m2, secția pregătire de nutrețuri - 242,1 m2,

grajdul pentru porcine - 1430,2 m2, în total 2891,2 m2.

Imobilele cu nr. cadastrale 011130114701 și nr. cadastral 011130114801, au

fost demolate de către „Exardiv-Com” SRL, fapt ce rezultă din planul geometric al

terenului cu nr. cadastral 0111301148 cu suprafața de 5,1852 ha, coordonat cu

specialistul funciar al Primăriei or. Sîngera, la data de 26.09.2005. Astfel, au fost

demolate: grajdul de porcine (2452,1 m2), secția pregătire de nutrețuri (242,1 m2).

În vederea stabilirii suprafeței reale a bunurilor imobile demolate de către

pârât, reclamanții s-au adresat cu o solicitare către Agenția Relații Funciare și

Cadastru precum și Fondului Național de Date Geospațiale, iar la data de 02 aprilie

2014, din materialele arhivei pentru anii 1988 și 2011, le-a fost eliberată schema

hărții planului satului Revaca din or. Sîngera, mun. Chișinău, potrivit căreia ferma

de porci este delimitată cu semnul convențional „CTФ” (свино-товарная ферма)

și este formată din următoarele încăperi: 1 grajdul de porcine - 2328 m2 demolat în

anul 2005; 2. Grajdul pentru scroafe - 1350 m2; 3. Secția de pregătire a nutrețului -

246 m2 - demolat în anul 2005.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 682 din 17 februarie 2005,

„Extardiv-Com” SRL a achiziționat imobilele cu nr. cadastrale 011130114701 și

011130114801, cu o suprafață de 2771 m2 compusă din casa brigăzii de tractoare,

depozitul de fierărie, grajdul de porcine și secția de pregătire a nutrețului pe care

pârâta le-a demolat în anul 2005.

Reieșind din cele expuse mai sus, reclamanții consideră că „Extardiv-Com”

SRL deține în proprietate ilegal grajdul pentru scroafe - 1350 m2, iar evacuarea

reclamanților, la data de 08.04.2010, a fost una conspirativă și ilicită.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 19.06.2015,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25.06.2016, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 23.09.2016, Simion Mititelu și avocatul Eugeniu Catana, au declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25.06.2016 și hotărârii Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 19.06.2015, prin care au solicitat admiterea recursului

și casarea integrală a acestora cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima

instanță.

În motivarea recursului, au indicat că la judecarea cauzei au fost încălcate

normele de drept material și procedural, soluțiile instanțelor se bazează pe probe

arbitrare, iar concluziile instanțelor sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

La 28.11.2016, „Extardiv-Com” SRL a depus referință la cererea de recurs

depusă de Simion Mititelu și avocatul Eugeniu Catana, prin care a solicitat ca

recursul să fie declarat inadmisibil.

Studiind materialele dosarului prin prisma celor invocate în cererea de recurs

și referință, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Simion Mititelu și

avocatul Eugeniu Catana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul lui Simion Mititelu și avocatul Eugeniu

Catana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, deoarece recursul se referă doar la dezacordul acestora cu soluția instanței de

fond și a instanței de apel, însă recurenții nu a invocat nici un temei care ar indica

la ilegalitatea actelor judecătorești contestate.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor recurate.

Recursul exercitat, conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), pe când

motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Simion Mititelu și avocatul Eugeniu Catana, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440

alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Simion Mititelu și

avocatul Eugeniu Catana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas