3r-228/16 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-228/16

instanța de apel – (Curtea de Apel Chișinău) M. Ciugureanu, G. Dașchevici, Ș. Niță

D E C I Z I E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinînd recursul declarat de recurentul societatea cu răspundere limitată

„Autofraht Trans”,

în pricina civilă la cererea înaintată de societatea cu răspundere limitată

”Forum Tir” împotriva Ministerul Justiției, intervenient accesoriu Asociația

Internațională Transportatorilor Auto din Moldova privind contestarea actului

administrativ,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2016, prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă societatea cu răspundere limitată

„Autofraht Trans”,

c o n s t a t ă:

La 01 septembrie 2014, societatea cu răspundere limitată ”Forum Tir” s-a

adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul

Justiției solicitînd anularea Deciziei Ministerului Justiției a Republicii Moldova

nr.156 din 03 iulie 2014 cu privire la înregistrarea în Registrul de Stat al

Organizațiilor Necomerciale, modificarea conducătorului Asociației Internaționale a

Transportatorilor Auto din Moldova în baza procesului-verbal din 30 iunie 2014,

- anularea Deciziei Ministerului Justiției nr. 113 din 03 iulie 2014 cu privire la

înregistrarea în Registrul de Stat al Organizațiilor Necomerciale modificările la

statutul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din Moldova în baza

procesului-verbal din 30 iunie 2014.

În cadrul examinării cauzei în fond, la 05 septembrie 2014 Asociația

Internațională Transportatorilor Auto din Moldova a înaintat cererea privind

atragerea sa în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Prin încheierea judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 11 septembrie 2014 s-a

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația Internațională

Transportatorilor Auto din Moldova

La 08 decembrie 2015, societatea cu răspundere limitată „Autofraht Trans” a

solicitat atragerea sa în proces în calitate de copîrît.

1

Prin încheierea judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 martie 2016,

cererea cu privire la atragerea în proces în calitate de copîrît a societății cu

răspundere limitată ”Autofraht Trans”, în cadrul examinării cauzei civile pornite la

cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ”Forum

Tir” împotriva Ministerul Justiției, intervenient accesoriu Asociația Internațională a

Transportatorilor Auto din Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocînd ilegalitatea încheieri, societatea cu răspundere limitată "Autofraht

Trans” a declarat recurs solicitînd casarea încheierii recurate și soluționarea prin

decizie a problemei în fond cu emiterea unei încheieri prin care societatea cu

răspundere limitată "Autofraht Trans” să fie atras în proces în calitate de copîrît.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2016, a fost respins recursul

declarat de societatea cu răspundere limitată ”Autofraht Trans” și s-a menținut

încheierea judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 martie 2016.

La 06 iulie 2016 societatea cu răspundere limitată ”Autofraht Trans” a înaintat

cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2016,

solicitînd casarea deciziei și rejudecarea cauzei în ordine de recurs, cu pronunțarea

unei noi decizii prin care cererea de recurs să fie admisă, invocînd prevederile art.

449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2016 s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de societatea cu răspundere limitată

”Autofraht Trans”.

La 08 septembrie 2016 societatea cu răspundere limitată ”Autofraht Trans” a

declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2016,

solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii recurate ca ilegală și emiterea unei

decizii de admitere a cererii de revizuire.

Menționează că încheierea instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, adoptată

cu aplicarea eronată a normelor de drept procesual, ce a dus la încălcarea drepturilor

fundamentale ale revizuentului.

Soluția de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă denotă faptul că

instanța nu a examinat efectiv toate motivele invocate în cererea de revizuire,

limitîndu-se doar asupra faptului că nu au fost prezentate dovezi pertinente sau

circumstanțe, fapte esențiale ale pricinii care au devenit cunoscute anterior și care a

nu au putut fi cunoscute în timpul judecării anterioare a pricinii.

Menționează că acest fapt nu satisface exigențele unei hotărîri în sensul art.6

al Convenției CtEDO, care obligă instanța de judecată să supună unui examen

efectiv argumentele părților și să motiveze hotărîrea adoptată.

Cu referire la termenul de declarare a recursului instanța constată că încheierea

Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 25 iulie 2016.

Potrivit scrisorii de comunicare a Curții de Apel Chișinău nr.7604 încheierea a

fost expediată în adresa părților la 03 august 2016, însă la materialele dosarului nu

există dovada legală de recepționare a încheierii instanței de apel, astfel instanța de

recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și recursul declarat la

08 septembrie 2016 este depus în termen.

În conformitate cu art. 426 alin.3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

2

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Examinînd materialele dosarului, încheierea recurată, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea pricinii în

instanța de apel pentru examinarea cererii de revizuire în alt complet de judecată din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și

să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Din materialele cauzei rezultă că societatea cu răspundere limitată ”Autofraht

Trans” a depus cerere de revizuire asupra încheierii Curții de Apel Chișinău la 06

iulie 2016.

Pentru examinarea cererii de revizuire, Curtea de Apel Chișinău a înștiințat prin

citație participanții la proces despre examinarea cererii de revizuire pentru 25 iulie

părților (f.d.172).

Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat că la examinarea cererii de

revizuire instanța de apel a încălcat normele de drept procedural.

Potrivit art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă instanța examinează cererea

de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de

chemare în judecată. (2) Dezbaterile sînt limitate la admisibilitatea revizuirii și la

faptele pe care se întemeiază. (3) Participanților la proces li se comunică locul, data și

ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Potrivit art. 273 Codul de procedură civilă pentru fiecare ședință de judecată în

primă instanță și în instanță de apel, precum și pentru fiecare act de procedură

îndeplinit în afara ședinței (audierea martorului la locul aflării lui, cercetarea

înscrisurilor și altor probe materiale la locul de aflare sau păstrare etc.), se întocmește

proces-verbal.

Așadar, reieșind din sensul normelor citate la examinarea cererii de revizuire

instanța de apel a încălcat normele procedurale prin examinarea cererii de revizuire în

lipsa părților. Or, potrivit conținutului încheierii instanța indică că a examinat cererea

de revizuire în ședință publică, totodată participanții la proces nu s-au prezentat, fiind

citați legal, nu au motivat absența sa, precum și nu au solicitat amînare examinării

cauzei, însă la materialele dosarului lipsește procesul verbal al ședinței de judecată.

Drept urmare, instanța de recurs reține că, lipsa la materialele dosarului a

procesului-verbal al ședinței de judecată din 25 iulie 2016, este o încălcare a normelor

de drept procedural.

Astfel, Colegiul remarcă că procesul-verbal al ședinței de judecată este un act

procesual de o deosebită importanță, asigurând posibilitatea verificării temeiniciei și

legalității actului de dispoziție. În lipsa procesului verbal este imposibilă efectuarea

controlului judiciar cu privire la componența instanței, prezența părților, conținutul

apărării părților în drept și în fapt, respectarea altor norme procesuale.

În același timp, procesul-verbal reprezintă un act complet, care formează o

unitate indisolubilă, necesitînd respectarea integrității acestuia și anume să fie

3

întocmit corect, clar și în corespundere cu consecutivitatea în care au decurs etapele

procesului.

Dat fiind faptul că la materialele dosarului lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată din 25 iulie 2016, lipsește ședința de judecată în cadrul căreia a și fost

adoptat actul de dispoziție contestat.

Colegiul remarcă că, posibilitatea examinării cererilor de revizuire în lipsa

participanților la proces și fără întocmirea procesului verbal, este specifică doar Curții

Supreme de Justiție, care nu are atribuțiile conferite prin lege instanțelor investite cu

judecare fondului.

Astfel că, instanța de apel ca instanță de recurs nu este investită cu dreptul de a

judeca pricina de revizuire în ordine de revizuire, în lipsa participanților la proces.

În conformitate cu art. 432 alin.(3) lit. e) Codul de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care în

dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 432 alin. (5) Codul de procedură civilă, temeiurile

prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate

cazurile.

Prin urmare, emiterea unui act de procedură cu nerespectarea procedurii, atrage

casarea acestuia.

De asemenea, o altă încălcarea de procedură admisă de instanță de judecată este

aceea că la emiterea încheierii instanța nu a ținut cont de prevederile art. 270 lit.b)

Codul de procedură civilă, care statuează că în cuprinsul încheierii trebuie să fie

indicat denumirea emitentului, numele membrilor completului de judecată și al

grefierului.

Astfel, în cazul în care instanța a pronunțat încheierea în ședință publică în

cuprinsul acestei obligatoriu trebuie să fie indicat numele grefierului, însă în cuprinsul

încheierii emisă la 25 iulie 2016 lipsește numele grefierului.

Instanța de recurs menționează că, dreptul la o instanță presupune, în primul

rând, dreptul persoanei de a sesiza instanța respectivă. Dreptul la o instanță implică

dreptul justițiabilului de a obține pronunțarea unei soluții, în urma examinării cauzei

sale, de către instanța sesizată.

Dreptul la o instanță nu are caracter absolut, fiind compatibil cu limitări legale,

însă numai în măsura în care acestea nu ating dreptul în însăși substanța sa. O limitare

a dreptului de a sesiza instanța ar fi în concordanță cu dispozițiile art. 6 parag.1 din

Convenție dacă urmărește un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.

Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen

optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege,

instanța fiind datoare, în acest scop, să dispună toate măsurile permise de lege și să

asigure desfășurarea cu celeritate a judecății.

În conformitate cu art. 26 alin. (1) Codul de procedură civilă, procesele civile se

desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ remarcă că soluția emisă

de instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității, care guvernează procesul

civil, principiu care presupune că toate elementele procesului trebuie supuse

4

dezbaterii și discuției părților, pentru ca fiecare parte să aibă posibilitatea de a se

exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății.

Prin urmare, părțile au fost lipsite de posibilitatea exprimării opiniei asupra

admisibilității revizuirii și asupra faptelor pe care se întemeiază cererea de revizuire și

a creat o incertitudine în vederea respectări drepturilor participanților la proces.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

de a examina cererea de revizuire cu respectarea tuturor procedurilor de rigoare, de a

crea condiții obiective și reale participanților la proces pentru realizarea drepturilor

sale procedurale și în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea

materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o hotărîre legală și

întemeiată.

Din considerentele menționate și avînd în vedere că eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul,

de a casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2016, cu restituirea pricinii la

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 427 lit. b) art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ”Autofraht

Trans”.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2016, prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către societatea cu răspundere

limitată ”Autofraht Trans”, cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

5