2ra-1851/16 — repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1851/16 — repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: M.Galupa dosarul nr. 2ra-1851/16
instanța de apel: A.Curdov, Șt.Starciuc, G.Colev
Î N C H E I E R E
21 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
Judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală și Valentina Clevadî
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Veprențeva Viorica,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorica
Veprențeva (succesorul lui Gheorghe Goteșan) împotriva Primăriei or. Iargara,
intervenienți accesorii Consiliul orășenesc Iargara, Consiliul raional Leova,
Zîmbreanu Svetlana, Zîmbreanu Ion cu privire la repararea prejudiciului material
sub formă de venit ratat,
împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de Veprențeva Viorica și menținută hotărîrea Judecătoriei
Leova din 26 martie 2015,
c o n s t a t ă:
La 08 iunie 2011, Gheorghe Goteșan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei or. Iargara, intervenienți accesorii Consiliul orășenesc Iargara,
Consiliul raional Leova, Zîmbreanu Svetlana, Zîmbreanu Ion cu privire la
repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 20 iulie 1940 și la 26
noiembrie 1940, el împreună cu părinții săi au fost arestați și represați de către
regimul totalitar, în urma acestor acțiuni toată averea ce o dețineau în proprietate la
acel moment a fost confiscată și naționalizată.
Afirmă că, conform certificatului de reabilitare nr. 13-10/91 din 11 martie
1991 emis de către Procuratura RSSM, dînsul împreună cu părinții săi au fost
reabilitați.
Susține reclamantul că, din întreaga avere confiscată s-a păstrat doar imobilul
din or. Iargara, str. Ștefan Vodă nr. 42. Conform deciziei Consiliului or. Iargara nr.
8 din 11 august 1997 „Despre legiferare a casei de locuit” a fost restituit în
proprietate privată imobilul din or. Iargara, str. Ștefan Vodă nr. 42 pe numele
1
reclamantului Goteșan Gheorghe, ca unic moștenitor, fiind înregistrat la OCT
Leova la data de 17 decembrie 2000.
Menționează că, din momentul retrocedării și înregistrării proprietății private
la OCT Leova și până în prezent, acesta nu poate să-și exercite atribuțiile de
proprietar pe motiv că în imobilul respectiv locuiesc fără nici un drept alte
persoane, care nu doresc să elibereze imobilul, motivând că dețin ordin de reparație
a imobilului, eliberat de Primăria or. Iargara, r-nul Leova, motiv pentru care la 16
septembrie 2010 s-a adresat cu o cerere în adresa Primăriei or. Iargara, solicitînd
eliberarea imobilului și evacuarea locatarilor, însă nu a primit careva răspuns la
cererea înaintată.
Consideră că i se încalcă dreptul de proprietate asupra imobilului prin
încălcarea dreptului de folosință, posesie și dispoziție, motiv pentru care a sesizat
instanța de judecată cu prezenta acțiune.
Solicită reclamantul Goteșan Gheorghe, încasarea din contul Primăriei or.
Iargara în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 115734,11 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 30 martie 2012, cererea de chemare în
judecată depusă de către Goteșan Gheorghe a fost respinsă ca fiind neîntemeiată
(vol.I,f.d.55).
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 28 august 2012, a fost admis apelul
declarat de Gheorghe Goteșan, casată hotărîrea Judecătoriei Leova din 30 martie
2012, pricina fiind remisă la rejudecare în prima instanță, în alt complet de
judecători (vol.I,f.d.87-90).
La 16 aprilie 2013, Gheorghe Goteșan a decedat (vol.I,f.d.135), iar prin
încheierea Judecătoriei Leova din 23 septembrie 2013, s-a dispus înlocuirea
reclamantului Gheorghe Goteșan cu succesorul în drepturi Viorica Veprențeva.
La 26 noiembrie 2013, succesorul în drepturi al reclamantului , Viorica
Veprențeva a depus cerere suplimentară privind majorarea cerințelor acțiunii,
solicitînd încasarea din contul Primăriei or. Iargara în beneficiul său a sumei de
251000,85 lei (vol.I,f.d.168-171).
Prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 03 februarie 2014, cererea de chemare
în judecată depusă de către succesorul în drepturi al reclamantului Gheorghe
Goteșan, Viorica Veprențeva a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.I,f.d.197-
202).
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 iulie 2014, a fost admis apelul
declarat de Viorica Veprențeva, casată hotărîrea Judecătoriei Leova din 03
februarie 2014, pricina fiind remisă la rejudecare în prima instanță, în alt complet
de judecată (vol.I,f.d.250-252).
După rejudecarea cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 26 martie
2015, cererea de chemare în judecată depusă de către succesorul în drepturi al
reclamantului Gheorghe Goteșan, Viorica Veprențeva, a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată (vol.II,f.d.71-77).
Nefiind de acord cu hotărîrea enunțată, Viorica Veprențeva a declarat apel.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2015, a fost admisă
cererea de abținere de la judecată a judecătorilor Curții de Apel Cahul, Ghenadie
2
Eni, Galina Vavrin, Ion Dănăilă, Tatiana Dimitriadi și Vitalie Movilă, pricina
civilă enunțată fiind strămută pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel
Comrat (vol.II,f.d.92-94).
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, a fost respins apelul
declarat de Veprențeva Viorica și menținută hotărîrea Judecătoriei Leova din 26
martie 2015 (vol.II,f.d.176).
Invocînd ilegalitatea deciziei enunțate, la 15 iunie 2016, Veprențeva Viorica a
declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești cu
remiterea cauzei la rejudecare.
În susținerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanțele de
judecată au interpretat eronat normele de drept material, nefiind constatate și
elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.
La fel s-a indicat că, la caz, decizia instanței de apel este ilegală și
neîntemeiată și care urmează a fi casată, pe motiv că nu a fost aplicată legea care
trebuia să fie aplicată și s-a interpretat în mod eronat legea.
În rezultat, instanțele ierarhic inferioare s-au eschivat de la exercitarea
obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat
superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat
toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțînd hotărîri ilegale și
neîntemeiate de respingere ca neîntemeiată a acțiunii, astfel fiindu-i încălcat în
mod direct dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei (vol.III,f.d.1-7).
La 11 august 2016, Primăria or. Iargara, a prezentat referință la recursul
declarat de către Veprențeva Viorica, în care a invocat caracterul neîntemeiat al
acestuia, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.
Susține intimata că, recurenta Veprențeva Viorica nu a invocat careva
temeiuri care să se încadreze în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC,
considerând decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe întemeiate și
legale.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată a fost pronunțată la 31 martie
2016 (vol.II,f.d.176) și recepționată de către recurentă la 19 aprilie 2016
(vol.II,f.d.188), iar recursul a fost depus la 15 iunie 2016 (vol.III,f.d.1).
Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanța de recurs
constată că recursul depus de către Veprențeva Viorica a fost declarat în termen.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii și a referinței
depuse de către Primăria or. Iargara, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat
de către Veprențeva Viorica, urmează a fi declarat inadmisibil.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
3
Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care
nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat
analogia legii sau analogia dreptului.
Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural
au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un
judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în
absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora
ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de
desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului enunțat prevede expres că, săvîrșirea altor încălcări
decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin. (2), (3) și (4).
Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către
Veprențeva Viorica, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate
a deciziei instanței de apel.
Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a
constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a),
care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care
recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Veprențeva Viorica,
poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate
al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Cele relatate mai sus derivă și din dispoziția articolului 13 din Convenția
Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît
în practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi
considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea c.
Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII, c.
Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991 și c. Rebait și alții contra Franței, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
4
Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Veprențeva Viorica, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Veprențeva Viorica, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală
Valentina Clevadî
5