2ra-1851/16 — repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1851/16 — repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: M.Galupa dosarul nr. 2ra-1851/16 instanța de apel: A.Curdov, Șt.Starciuc, G.Colev Î N C H E I E R E 21 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Judecător: Tatiana Vieru Judecători: Oleg Sternioală și Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Veprențeva Viorica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorica Veprențeva (succesorul lui Gheorghe Goteșan) împotriva Primăriei or.
Iargara, intervenienți accesorii Consiliul orășenesc Iargara, Consiliul raional Leova, Zîmbreanu Svetlana, Zîmbreanu Ion cu privire la repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Veprențeva Viorica și menținută hotărîrea Judecătoriei Leova din 26 martie 2015, c o n s t a t ă: La 08 iunie 2011, Gheorghe Goteșan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Iargara, intervenienți accesorii Consiliul orășenesc Iargara, Consiliul raional Leova, Zîmbreanu Svetlana, Zîmbreanu Ion cu privire la repararea prejudiciului material sub formă de venit ratat.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 20 iulie 1940 și la 26 noiembrie 1940, el împreună cu părinții săi au fost arestați și represați de către regimul totalitar, în urma acestor acțiuni toată averea ce o dețineau în proprietate la acel moment a fost confiscată și naționalizată. Afirmă că, conform certificatului de reabilitare nr. 13-10/91 din 11 martie 1991 emis de către Procuratura RSSM, dînsul împreună cu părinții săi au fost reabilitați. Susține reclamantul că, din întreaga avere confiscată s-a păstrat doar imobilul din or. Iargara, str. Ștefan Vodă nr. 42. Conform deciziei Consiliului or. Iargara nr. 8 din 11 august 1997 „Despre legiferare a casei de locuit” a fost restituit în proprietate privată imobilul din or.
Iargara, str. Ștefan Vodă nr. 42 pe numele 1 reclamantului Goteșan Gheorghe, ca unic moștenitor, fiind înregistrat la OCT Leova la data de 17 decembrie 2000. Menționează că, din momentul retrocedării și înregistrării proprietății private la OCT Leova și până în prezent, acesta nu poate să-și exercite atribuțiile de proprietar pe motiv că în imobilul respectiv locuiesc fără nici un drept alte persoane, care nu doresc să elibereze imobilul, motivând că dețin ordin de reparație a imobilului, eliberat de Primăria or. Iargara, r-nul Leova, motiv pentru care la 16 septembrie 2010 s-a adresat cu o cerere în adresa Primăriei or. Iargara, solicitînd eliberarea imobilului și evacuarea locatarilor, însă nu a primit careva răspuns la cererea înaintată.
Consideră că i se încalcă dreptul de proprietate asupra imobilului prin încălcarea dreptului de folosință, posesie și dispoziție, motiv pentru care a sesizat instanța de judecată cu prezenta acțiune. Solicită reclamantul Goteșan Gheorghe, încasarea din contul Primăriei or. Iargara în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 115734,11 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 30 martie 2012, cererea de chemare în judecată depusă de către Goteșan Gheorghe a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.I,f.d.55). Prin decizia Curții de Apel Cahul din 28 august 2012, a fost admis apelul declarat de Gheorghe Goteșan, casată hotărîrea Judecătoriei Leova din 30 martie 2012, pricina fiind remisă la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecători (vol.I,f.d.87-90).
La 16 aprilie 2013, Gheorghe Goteșan a decedat (vol.I,f.d.135), iar prin încheierea Judecătoriei Leova din 23 septembrie 2013, s-a dispus înlocuirea reclamantului Gheorghe Goteșan cu succesorul în drepturi Viorica Veprențeva. La 26 noiembrie 2013, succesorul în drepturi al reclamantului , Viorica Veprențeva a depus cerere suplimentară privind majorarea cerințelor acțiunii, solicitînd încasarea din contul Primăriei or. Iargara în beneficiul său a sumei de 251000,85 lei (vol.I,f.d.168-171).
Prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 03 februarie 2014, cererea de chemare în judecată depusă de către succesorul în drepturi al reclamantului Gheorghe Goteșan, Viorica Veprențeva a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.I,f.d.197- 202). Prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de Viorica Veprențeva, casată hotărîrea Judecătoriei Leova din 03 februarie 2014, pricina fiind remisă la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată (vol.I,f.d.250-252). După rejudecarea cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 26 martie 2015, cererea de chemare în judecată depusă de către succesorul în drepturi al reclamantului Gheorghe Goteșan, Viorica Veprențeva, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.II,f.d.71-77).
Nefiind de acord cu hotărîrea enunțată, Viorica Veprențeva a declarat apel. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2015, a fost admisă cererea de abținere de la judecată a judecătorilor Curții de Apel Cahul, Ghenadie 2 Eni, Galina Vavrin, Ion Dănăilă, Tatiana Dimitriadi și Vitalie Movilă, pricina civilă enunțată fiind strămută pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Comrat (vol.II,f.d.92-94). Prin decizia Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, a fost respins apelul declarat de Veprențeva Viorica și menținută hotărîrea Judecătoriei Leova din 26 martie 2015 (vol.II,f.d.176). Invocînd ilegalitatea deciziei enunțate, la 15 iunie 2016, Veprențeva Viorica a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești cu remiterea cauzei la rejudecare.
În susținerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanțele de judecată au interpretat eronat normele de drept material, nefiind constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii. La fel s-a indicat că, la caz, decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată și care urmează a fi casată, pe motiv că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și s-a interpretat în mod eronat legea. În rezultat, instanțele ierarhic inferioare s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțînd hotărîri ilegale și neîntemeiate de respingere ca neîntemeiată a acțiunii, astfel fiindu-i încălcat în mod direct dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei (vol.III,f.d.1-7).
La 11 august 2016, Primăria or. Iargara, a prezentat referință la recursul declarat de către Veprențeva Viorica, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil. Susține intimata că, recurenta Veprențeva Viorica nu a invocat careva temeiuri care să se încadreze în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, considerând decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe întemeiate și legale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată a fost pronunțată la 31 martie 2016 (vol.II,f.d.176) și recepționată de către recurentă la 19 aprilie 2016 (vol.II,f.d.188), iar recursul a fost depus la 15 iunie 2016 (vol.III,f.d.1).
Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanța de recurs constată că recursul depus de către Veprențeva Viorica a fost declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii și a referinței depuse de către Primăria or. Iargara, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Veprențeva Viorica, urmează a fi declarat inadmisibil. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
3 Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului enunțat prevede expres că, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Veprențeva Viorica, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Veprențeva Viorica, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Cele relatate mai sus derivă și din dispoziția articolului 13 din Convenția Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea c. Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII, c. Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991 și c. Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 4 Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Veprențeva Viorica, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Veprențeva Viorica, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecător: Tatiana Vieru Judecători: Oleg Sternioală Valentina Clevadî 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.