2rac-355/16 — inlaturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2rac-355/16

Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud. E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole, A. Bostan, Șt. Nița)

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Asociația

de Coproprietari în Condominiu nr. 55/188 împotriva deciziei din 19 aprilie 2016 a

Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația

de Coproprietari în Condominiu nr. 55/188 împotriva Întreprinderii Mixte ”Sanata &

Co” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la înlăturarea obstacolelor în

exercitarea dreptului de folosință prin demontarea panoului publicitar,

c o n s t a t ă :

La data de 30 octombrie 2014, ACC-55/188 a înaintat în cerere de chemare în

judecată împotriva ÎM „Sanata & Со” SRL, solicitînd înlăturarea obstacolelor în

exercitarea dreptului de folosință prin demontarea panoului publicitar de pe peretele

exterior al blocului locativ amplasat în bd. Decebal, nr. 23/2, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii înaintate s-a invocat că ACC 55/188 a fost înființată la 01

iulie 2009 și în conformitate cu Legea condominiului în fondul locativ nr. 913- XIV din

30 martie 2000, blocul locativ din bd. Decebal, 23/2, mun. Chișinău, inclusiv pereții

exteriori, sunt proprietate comună a asociației.

Statutul asociației stabilește că condominiul posedă, folosește și dispune de

proprietatea sa în conformitate cu normele legislației în vigoare. Obiectele proprietății

comune pot fi transmise pentru folosință altor persoane fizice sau juridice, inclusiv prin

darea în chirie sau înstrăinarea acestor bunuri.

Contrar prevederilor legale și ale statutului, ÎM „Sanata & Со” SRL a instalat pe

peretele exterior al blocului din bd. Decebal, nr. 23/2, mun. Chișinău, un panou

publicitar care promovează activitatea economică a acestei întreprinderi, fapt care

creează impedimente ACC-55/188 în realizarea dreptului de proprietate asupra peretelui

exterior, întru-cît asociația nu poate transmite în folosință acest perete altor persoane

juridice și din acest motiv suportă pierderi financiare.

Reclamantul a menționat că a înaintat mai multe reclamații în adresa ÎM „Sanata

& Со” SRL, însă, pîrîtul a refuzat să demonteze benevol panoul de publicitate, de aceea

a fost nevoit să se adreseze în instanța de judecată cu cererea privind înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de folosință prin demontarea panoului publicitar.

Prin hotărîrea din 15 decembrie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,

cererea înaintată de ACC-55/188 împotriva ÎM „Sanata & Со” SRL, a fost respinsă.

Prin decizia din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de ACC-55/188 și a fost menținută hotărîrea din 15 decembrie 2015 a Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău.

La data de 16 iunie 2016, ACC-55/188, a declarat recurs împotriva deciziei din 19

aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că de către instanțele inferioare au fost încălcate

esențial și aplicate eronat normele dreptului material. Menționează recurentul că

instanța de apel a interpretat eronat norma materială aplicabilă speței în cauză și a dat o

apreciere arbitrară probelor din dosar.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în

termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 19 aprilie 2016. Conform

materialelor pricinii, decizia instanței de apel a fost expediată recurentului la data de 30

mai 2016, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Recursul declarat la data de

16 iunie 2016 se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ACC-55/188, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ACC-55/188, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de ACC-55/188, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/188 împotriva deciziei din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Oleg Sternioală