2ra-1819/16 — repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

prima instanță: V. Chisilița dosarul nr. 2ra-1819/16

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul

Justiției, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rotari Lolita

împotriva Ministerului Justiției privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, prin care s-a

admis apelul declarat de Rotari Lolita, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 20 noiembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărîre,

c o n s t a t ă

La 25 august 2015, Rotari Lolita s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 08 aprilie 2014 la Judecătoria

Botanica mun. Chișinău a depus o cerere de chemare în judecată împotriva ÎI

„Gherasimenco Tatiana” privind încasarea despăgubirilor rezultate din reținerea

salariului și alte plăți, iar de la momentul depunerii cererii în instanța de judecată, nu

a avut loc nici o ședință de examinare a fondului, de fiecare dată ședințele fiind

amînate, la inițiativa pîrîtului sau la inițiativa judecătorului.

Menționează că, la data de 05 august 2014 prin încheierea Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău acțiunea a fost scoasă de pe rol, această încheiere fiind casată prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2014, prin care s-a remis cauza în

prima instanță pentru judecare în fond.

Indică că, litigiul de referință rezultă din relații de muncă, care potrivit art. 355

alin. (4) Codul muncii, se soluționează în timp de 30 zile. Astfe, la 15 decembrie

1

2014 a depus la Judecătoria Botanica mun. Chișinău cerere de accelerare, însă care

prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 15 decembrie 2014, a fost

respinsă.

A mai indicat că, la 14 ianuarie 2015, pentru a tergiversa procesul, pîrîtul a

depus cerere de revizuire asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie

dosarul în instanța de apel, avînd în vedere că cererea de revizuire nu are efecte

suspensive, dosarul a fost ridicat din procedură și expediat în instanța superioară, iar

prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015 a fost respinsă cererea de

revizuire, încheiere care a fost atacată cu recurs și prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 19 iunie 2015 a fost respins recursul și menținută încheierea contestată.

În cadrul ultimei ședințe de judecată din 14 iulie 2015, a declarat că, susține

acțiunea în fapt și drept precum a fost formulată, a realizat sarcina probațiunii

conform art. 118 CPC și a solicitat încetarea tergiversării procesului, examinarea

pricinii și soluționarea în fond, însă instanța a insistat asupra faptului ca să prezinte

un calcul suplimentar al sumelor solicitate pentru încasare, cu scop evident de a

tergiversa în continuare procesul. Prin urmare, procesul a fost amînat pentru 04

septembrie 2015, avînd în vedere plecarea judecătorului în concediu.

Consideră că, instanța de judecată tergiversează procesul contrar sarcinii sale

legale de a curma orice efort de încălcare a dreptului de a beneficia de un proces

echitabil, în termen rezonabil, cu atît mai mult că, legislația prevede chiar și un

termen limită pentru judecarea unui litigiu de muncă.

La data de 20 iulie 2015, Rotari Lolita a depus la Judecătoria Botanica mun.

Chișinău o altă cerere de accelerare, care prin încheierea din 21 iulie 2015 a fost

respinsă ca neîntemeiată, iarăși pe motive cert formale și neîntemeiate legal.

Reclamanta susține că, în toată evoluția dosarului de referință, împreună cu

avocatul său, au depus eforturi pentru a înceta tergiversarea acestui proces și pentru a

obține o judecată dreaptă, avînd în vedere natura litigiului.

Opinează că, a devenit victima abuzurilor judecătorești intenționate, prin

neaplicarea corectă a normelor legale imperative, fiind justificată să solicite

despăgubire pentru încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenție și art. 1 Protocolul 1

al Convenției, avînd în vedere și practicile CEDO pe cauze similare, potrivit cărora

reclamanții au fost despăgubiți în mediu cîte 3000 euro.

Totodată, avînd în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral prin suferințele cauzate, starea de stres, neliniștea, nedreptatea

căreia a fost supusă, incomoditățile prin care a fost nevoită să treacă, solicită și

compensarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.

Solicită reclamanta, constatarea faptului încălcării dreptului său la judecarea în

termen rezonabil a cererii de chemare în judecată depuse împotriva ÎI „Gherasimenco

Tatiana” privind încasarea despăgubirilor rezultate din reținerea salariului și alte plăți,

2

aflată în procedura Judecătoriei Botanica mun. Chișinău; încasarea din contul

bugetului de stat a sumei de 20000 lei, drept despăgubire morală pentru încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, precum și cheltuielilor de

judecată (onorariul avocatului), suportate pentru judecarea acțiunii date, în mărime de

5000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 noiembrie 2015

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Rotari Lolita a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016 s-a admis apelul

declarat de Rotari Lolita, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

20 noiembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a constatat încălcarea

termenului rezonabil la judecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată

înaintată de Rotari Lolita către ÎI ,,Gherasimenco Tatiana” privind încasarea

despăgubirilor rezultate din reținerea salariului și altor plăți, fiind încasat de la

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în folosul Lolitei Rotari suma

de 15 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cu respingerea în rest a

acțiunii.

La 14 iunie 2016, Ministerul Justiției cu respectarea termenului prevăzut de art.

434 CPC, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată,

considerînd-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susține că, instanța de apel a dat o apreciere greșită circumstanțelor cauzei și nu

a ținut cont de faptul că examinarea litigiului încălcarea a cărui termen se invocă, s-a

datorat nemijlocit comportamentului părților.

Afirmă că, prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, nu acordă dreptul în mod

automat la repararea prejudiciului moral în lipsa dovezilor că persoana a suferit un

prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că, recursul declarat de către Ministerul Justiției, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

3

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiției este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către recurent în cererea de

recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează că, conform articolului 13 din Convenția Europeană recursul

trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este

cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime" conform

Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99,

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

4

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, pe cînd în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Ministerul Justiției, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Valentina Clevadî

5