2ra-1356/16 — Repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecata

prima instanţă: V. Muntean dosarul nr. 2ra-1356/16 instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova şi A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 15 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Constantin Cachiţa în interesele Ministerului Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tulba Nicolai împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Tulba Nicolai, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău şi s-a emis o nouă hotărîre de admitere parţială a cererii de chemare în judecată c o n s t a t ă: La 22 octombrie 2014 Tulba Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. În motivarea cererii de chemare în judecată Tulba Nicolai a indicat că la 15 august 2007 a avut loc accident rutier la intersecţia străzilor Mihai Viteazul şi Albişoara din mun. Chişinău cu implicarea automobilului condus de el de model „MAN” numărul de înmatriculare GE AL 427 cu remorca de model „Van Hall” numărul de înmatriculare GE AA 554 şi automobilul de model „Mercedes 200” numărul de înmatriculare C AE 090 condus de Axentieva Ecaterina.

Accidentul rutier s-a soldat cu deteriorarea mijloacelor de transport. Procuratura mun. Chişinău prin ordonanţa din 24 august 2007 a refuzat pornirea urmăririi penale şi a pornit proces contravenţional în privinţa sa în baza art. 124 alin. (2) Codul cu privire la contravenţiile administrative şi a trimis cazul in instanţa de judecată. Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău prin decizia din 11 noiembrie 2008 l-a recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzută la art. 124 alin. (2) Codul cu privire la contravenţiile administrative, însă a clasat cazul în legătură cu expirarea termenul de prescripţie. A contestat cu recurs decizia Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2008. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 14 aprilie 2009 a casat decizia primei instanţe şi a trimis pricina la rejudecare.

1 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 decembrie 2011 procedura contravenţională intentată în privinţa lui în baza art. 124 alin. (2) Codul cu privire la contravenţiile administrative a fost încetată în legătură cu lipsa faptului contravenţiei. Curtea de Apel Chişinău a admis recursul declarat de Axentieva Ecaterina, a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 decembrie 2011 şi a trimis cauza la rejudecare în alt complet de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 martie 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, a fost încetat procesul contravenţional din lipsa faptului contravenţiei. La examinarea cauzei contravenţionale a suportat cheltuieli pentru beneficierea asistenţei juridice acordate de avocat, pentru efectuarea expertizei auto-tehnice, transport şi altele.

În urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor de judecată i-a fost cauzat prejudiciu moral, exprimat prin suferinţe fizice şi psihice. În legătură cu intentarea procedurii contravenţionale a fost nevoit să se concedieze de la locul de muncă bine plătit, fiind necesară prezenţa sa la şedinţele de judecată şi privat de dreptul de a munci mai mult de 6 ani. Cere Tulba Nicolai încasarea din contul Ministerului Justiţiei în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 12 531 lei, prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei şi cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 15000 lei (f.d. 1-3). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 ianuarie 2015 s-a antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul Naţional de Patrulare (f.d.

50). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 februarie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Tulba Nicolai (f.d. 63, 66-70). La 26 februarie 2015 Tulba Nicolai a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 februarie 2015 (f.d. 72-73). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 25 noiembrie 2015 a admis apelul declarat de Tulba Nicolai. A casat integral hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 februarie 2015 şi a emis o nouă hotărîre prin care: A admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Tulba Nicolai. A încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Tulba Nicolai prejudiciul material în mărime de 13 531 lei, prejudiciul moral în mărime de 3 000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 1 500 lei.

În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 92-97). În motivarea soluţiei instanţa de apel a indicat că la 15 august 2007 a avut loc accident rutier la intersecţia străzilor Mihai Viteazul şi Albişoara din mun. Chişinău cu implicarea automobilului de model „MAN” numărul de înmatriculare GE AL 427 cu remorca de model „Van Hall” numărul de înmatriculare GE AA 554 condus de Tulba Nicolai şi automobilul de model „Mercedes 200” numărul de înmatriculare C AE 090 condus de Axentieva Ecaterina. 2 Procuratura mun. Chişinău prin ordonanţa din 24 august 2007 a refuzat pornirea urmăririi penale şi a pornit proces contravenţional în baza art. 124 Codul contravenţional. Prin decizia Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 noiembrie 2008 Tulba Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzută la art. 124 alin. (2) Codul cu privire la contravenţiile administrative, însă a fost clasat cazul în legătură cu expirarea termenul de prescripţie. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 martie 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău prin decizia din 31 octombrie 2013 a fost încetat procesul contravenţional din lipsa faptului contravenţiei. În privinţa lui Tulba Nicolai procesul contravenţional a fost încetat pe motivul inexistenţei faptului contravenţiei şi reprezintă un caz de reabilitare. Prima instanţă eronat a concluzionat că lipsesc temeiuri pentru antrenarea răspunderii statului pentru prejudiciul adus în cazul în care reclamantul nu a fost supus ilegal arestului contravenţional şi nu i s-a aplicat amendă contravenţională de către instanţa de judecată.

Abaterea contravenţională imputată lui Tulba Nicolai este prin natura sa „cauză penală” din punct de vedere al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece este posibilă aplicarea unei sancţiuni care datorită naturii sale şi gradului de severitate ţine de domeniul penal. Tulba Nicolai este în drept de a solicita repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile organului de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor de judecată în temeiul art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor de judecată şi art. 383 Codul contravenţional.

În cauza contravenţională Tulba Nicolai a suportat prejudicii materiale pentru staţionarea automobilului la parcare forţată, pentru serviciile de asistenţă juridică, pentru efectuarea expertizei şi cheltuieli de transport care urmează a fi recuperate de la bugetul de stat. Prin procura din 05 august 2015 Constantin Cachiţa a fost împuternicit de Ministerul Ministerul Justiţiei să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească (f.d.108). La 15 aprilie 2016 reprezentantul Constantin Cachiţa a declarat în interesele Ministerului Justiţiei recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea cererii de recurs reprezentantul Constantin Cachiţa a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată. Instanţa de apel eronat a interpretat normele de drept material în ceea ce priveşte repararea prejudiciului moral. Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile organului de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor de judecată apare în cazurile stabilite prin dispoziţia art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor de judecată, iar pretenţiile lui Tulba Nicolai nu cad sub incidenţa acestei legi.

3 Răspunderea contravenţională decurge din săvârşirea unei fapte ilicite care naşte dreptul statului de a aplica sancţiunea prevăzută de norma juridică încălcată şi obligaţia făptuitorului de a suporta consecinţele faptei comise. Nicolai Tulba nu a fost supus ilegal arestului contravenţional, reţinerii contravenţionale ilegale, nu s-a aplicat ilegal amenda contravenţională de către instanţa de judecată şi nu este în drept de a solicita încasarea prejudiciului suportat din contul bugetului de stat. A mai invocat deciziile Curţii Supreme de Justiţie nr. 2ra-1246/14 din 14 mai 2014 şi Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2015 pe litigii similare, în care instanţa de recurs a constat că nu orice acţiune ilicită a organelor de anchetă şi judecată atrage răspunderea statului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de reprezentantul Constantin Cachiţa în interesele Ministerului Justiţiei în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoţire nedatată Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 25 noiembrie 2015 (f.d. 98). La cererea de recurs reprezentantul Cachiţa Constantin a anexat copia scrisorii de expediere a copiei deciziei din 25 noiembrie 2015, prin care confirmă că Ministerul Justiţiei a primit-o la 16 februarie 2016 (f.d. 107). Prin urmare, recursul declarat de reprezentantul Constantin Cachiţa în interesele Ministerului Justiţiei la 15 aprilie 2016 este depus în termen. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Reprezentantul Constantin Cachiţa în interesele Ministerului Justiţiei în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 4 inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar argumentele invocate de reprezentantul Constantin Cachiţa în interesele Ministerului Justiţiei în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Constantin Cachiţa în interesele Ministerului Justiţiei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5